Se va purta \u015fi la toamn\u0103. \u015fi la iarn\u0103, \u015fi \u00een prim\u0103var\u0103. De mul\u0163i ani codul galben este moda care nu se schimb\u0103.
\nAst\u0103zi nu mai avem, precum \u00een vremea altor vremuri, ploaie, canicul\u0103, vijelie, viscol, ci coduri galbene, portocalii \u015fi ro\u015fii. Anun\u0163ate mar\u0163ial la televiziune \u015fi la radio, \u00een eterne breaking-news menite s\u0103 provoace rating \u015fi isterie \u00een mas\u0103 (care \u00een presa interbelic\u0103 era numit\u0103 \u201epsihoz\u0103\u201d).
\n\u00centr-o meteorologie psihic\u0103 e posibil ca \u00eengrijor\u0103ri \u015fi nelini\u015fti ale rom\u00e2nilor s\u0103 \u00ee\u015fi afle astfel proiec\u0163ia. Anxiet\u0103\u0163i freatice erup din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd \u00een coduri galbene \u2013 ori, cum notam alt\u0103dat\u0103, ca avertismente despre catastrofale \u015fi cathartice cutremure, ca letale tencuieli care, dup\u0103 pilda drobului de sare, stau doar s\u0103 cad\u0103, ori ca temute invazii dinspre Ucraina, mai nou. Sunt spaime concrescute din jurnalele de \u015ftiri, a\u015fa \u00eenc\u00e2t cel mai adesea e greu s\u0103 distingi cauzele pragmatice de ra\u0163ionaliz\u0103ri.
\nDintre toate, meteodependen\u0163a e cea mai popular\u0103 proiec\u0163ie, mereu la \u00eendem\u00e2n\u0103. \u00cen zilele noastre e men\u0163inut\u0103 la cote ridicate, audiovizual \u015fi prin gadgeturi online care ne conecteaz\u0103, \u00een fiece moment, cu starea vremii. S-ar p\u0103rea c\u0103 aceste \u201eaplica\u0163ii\u201d sunt cu adev\u0103rat necesare, pentru c\u0103 vremea se arat\u0103 mai imprevizibil\u0103 azi ca oric\u00e2nd, dup\u0103 o impresie larg \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fit\u0103. Bru\u015ftele \u015fi desele schimb\u0103ri climatice, pe de alt\u0103 parte, nu fac \u00eens\u0103 dec\u00e2t s\u0103 ne alimenteze \u015fi s\u0103 ne certifice anxiet\u0103\u0163ile.
\nDar cum putem distinge ce e ra\u0163ionalizare \u015fi ce nu?
\nUn indiciu al apari\u0163iei ra\u0163ionaliz\u0103rilor, aceste stavile \u00een calea afectului care d\u0103 buzna, ar putea fi anun\u0163area iminen\u0163ei fenomenului (pe undeva o contradic\u0163ie \u00een termeni): a cutremurului purificator, a tencuielii izb\u0103vitoare care va c\u0103dea din cer \u00een tot ora\u015ful (\u015fi, mai mult ca sigur, \u00een epicentrul istoric al Bucure\u015ftiului), a r\u0103zboiului care va \u00eencepe azi sau m\u00e2ine. O iminen\u0163\u0103 nu doar anun\u0163at\u0103, dar adesea \u015fi argumentat\u0103, \u00een plus cu dovezi irefutabile, provenind din surse sigure \u2013 \u015fi exclusive, ceea ce ne las\u0103 amprenta unui sentiment foarte personal al situa\u0163iei. Codul galben e o astfel de mantr\u0103 a iminen\u0163ei. Chiar sintagma \u00een sine pare un sinonim.
\nApoi, toate fenomenele anun\u0163\u0103, prin mass-media, catastrofa. Originat\u0103, putem crede o dat\u0103 mai mult, \u00een sentimentul de catastrof\u0103 a lumii noastre interne. Paradoxal, tocmai faptul c\u0103 e formulat \u015fi adus la lumin\u0103, obiectivat, \u00eel face mai pu\u0163in catastrofal \u2013 \u015fi mai controlabil. Se mai induce mediatic \u015fi starea de alert\u0103, ce dezvolt\u0103 mi\u015fcarea anterioar\u0103 de luare sub control. Sentimentul de comuniune preia, asigurator, catastrofa interioar\u0103 de pe umerii individului \u015fi o trece \u00een soldul comunit\u0103\u0163ii. Apelul colectiv la mobilizare dezv\u0103luie totodat\u0103, prin formulele cazon-operative cum sunt \u201ecodific\u0103rile\u201d (ce par s\u0103 cuantifice \u015fi s\u0103 circumscrie cu exactitate nebuloasa subiectiv\u0103), aspira\u0163ia la luciditatea \u015fi la eficien\u0163a mobiliz\u0103rii militare (pe care nimic nu o poate lua prin surprindere, nu-i a\u015fa, toate situa\u0163iile, chiar \u015fi cele mai rele imaginabile, fiind prev\u0103zute \u015fi ritualizate \u00eentr-un algoritm de rezolvare). O mobilizare militar\u0103 care e anun\u0163at\u0103 la radio, la televiziune \u015fi \u00een presa scris\u0103, precum c\u00e2ndva \u2013 am putea crede \u2013 \u201eRevolu\u0163ia rom\u00e2n\u0103 \u00een direct\u201d: participare, comuniune, catharsis. O abreac\u0163ie \u00een mas\u0103, o sociodram\u0103.
\nPe c\u00e2t de intens resim\u0163ite \u00een momentul anun\u0163ului (ca iminente \u015fi catastrofice), totu\u015fi \u201ecodurile galbene\u201d \u015fi alte fenomene furtunoase \u015fi cutremur\u0103toare din mass-media nu las\u0103 urme. Sunt cutremur\u0103ri f\u0103r\u0103 memorie. Iat\u0103 o m\u0103rturie \u00een plus despre lumea noastr\u0103 intern\u0103: amintirea \u015fi eventualele consecin\u0163e sunt refulate, precum valurile \u015fterg urmele pe nisip.
\nAltfel, vedem cum de ani de zile previziunile despre codurile galbene \u201elovesc\u201d periodic \u015fi, tot astfel, cu o ciclicitate dinainte \u201eanun\u0163at\u0103\u201d \u015fi \u201edovedit\u0103\u201d, sunt prevestite \u015fi cutremurele: \u00eentoarceri ale refulatului.
\nPeste toate, sentimentul general al \u201eadev\u0103rului\u201d prevestirilor, pe care ni-l valid\u0103m reciproc, \u00eentr-o circularitate f\u0103r\u0103 leac.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Se va purta \u015fi la toamn\u0103. \u015fi la iarn\u0103, \u015fi \u00een prim\u0103var\u0103. De mul\u0163i ani codul galben este moda care nu se schimb\u0103. Ast\u0103zi nu mai avem, precum \u00een vremea altor vremuri, ploaie, canicul\u0103, vijelie, viscol, ci coduri galbene, portocalii \u015fi ro\u015fii. Anun\u0163ate mar\u0163ial la televiziune \u015fi la radio, \u00een eterne breaking-news menite s\u0103 provoace… Cite\u0219te mai mult »Vara asta se poart\u0103 codul galben<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[11237],"tags":[14461,14464,14463,14462],"class_list":["post-23609","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-societate","tag-abreactie-in-masa","tag-isterie-in-masa","tag-sentimentul-de-comuniune","tag-sociodrama"],"views":1410,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23609","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=23609"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23609\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":23610,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23609\/revisions\/23610"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=23609"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=23609"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=23609"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}