{"id":23605,"date":"2015-06-13T07:26:19","date_gmt":"2015-06-13T05:26:19","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=23605"},"modified":"2015-06-13T07:26:19","modified_gmt":"2015-06-13T05:26:19","slug":"turist-in-orasul-tau-turist-in-bucuresti","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/turist-in-orasul-tau-turist-in-bucuresti\/","title":{"rendered":"Turist \u00een ora\u015ful t\u0103u \u2013  turist \u00een Bucure\u015fti"},"content":{"rendered":"<p>Un concediu sau o excursie de un week end \u00eentr-un ora\u015f european \u00eencepe de cele mai multe ori cu zile \u00eentregi de documentare pe internet. Ce zone trebuie vizitate, unde s\u0103 ne facem cump\u0103r\u0103turile, unde g\u0103sim m\u00e2ncare tradi\u0163ional\u0103 sau ce muzeu nu trebuie s\u0103 rat\u0103m, acestea sunt doar c\u00e2teva puncte de pe lista noastr\u0103 pentru preg\u0103tirea vacan\u0163ei mult dorite. Dar c\u00e2\u0163i dintre noi ne-am g\u00e2ndit\u00a0 s\u0103 fim turi\u015fti \u00een ora\u015ful nostru, s\u0103 fim turi\u015fti \u00een Bucure\u015fti, s\u0103 c\u0103l\u0103torim pe str\u0103zile Micului Paris cu mintea \u015fi sufletul deschise, asemenea c\u0103l\u0103torilor str\u0103ini?<br \/>\nDe\u015fi travers\u0103m ora\u015ful zilnic, pentru a merge la serviciu sau la o cafea \u00een Centrul Vechi, nu apuc\u0103m s\u0103 privim ora\u015ful cu ochii turistului. Ba chiar, de multe ori, ne \u00eentreb\u0103m ce pot vedea str\u0103inii \u00een Bucure\u015fti \u00een afar\u0103 de Ateneul Rom\u00e2n, Muzeul Satului \u015fi Casa Poporului. Surprinz\u0103tor sau nu, num\u0103rul\u00a0 turi\u015ftilor str\u0103ini este \u00een cre\u015ftere, iar ei sunt cei ce au timp \u015fi dispozi\u0163ia necesar\u0103 s\u0103 descopere un Bucure\u015fti turistic, un Bucure\u015fti cultural. De altfel, a\u015f \u00eendr\u0103zni s\u0103 spun c\u0103 turi\u015ftii str\u0103ini ajung s\u0103 iubeasc\u0103 \u015fi, uneori, chiar s\u0103 cunoasc\u0103 Bucure\u015ftiul mai bine ca noi.<br \/>\nMicul Paris de odinioar\u0103 ascunde \u00eenc\u0103 multe palate, case \u015fi zone protejate ce amintesc de atmosfera sf\u00e2r\u015fitului de secol al XIX-lea. Zone ca Doroban\u0163i, Prim\u0103verii, Ioanid sau Cotroceni sunt doar c\u00e2teva exemple. \u00cens\u0103 toate acestea \u00ee\u015fi deschid por\u0163ile mai ales pentru un public avizat, dornic de cunoa\u015ftere \u015fi de frumos.<br \/>\nCalea Victoriei, cu palatele sale spectaculoase (unele recent restaurate, ca de exemplu Palatul Romanit, altele controversate \u015fi aflate \u00een stadiu avansat de degradare, precum Palatul \u015etirbei), r\u0103m\u00e2ne coloana istoric\u0103 a Bucure\u015ftiului. O strad\u0103 aristocrat\u0103, \u00eenc\u0103rcat\u0103 de pove\u015fti inedite \u015fi pu\u0163in cunoscute publicului larg, Calea Victoriei surprinde bucure\u015fteanul secolului al XXI-lea prin rafinament, stil \u015fi elegan\u0163\u0103. Curajo\u015fii ce au dorin\u0163a s\u0103 se piard\u0103 pe str\u0103zile adiacente C\u0103ii Victoriei descoper\u0103 case boiere\u015fti spectaculoase, \u00eens\u0103 ascunse de ochii trec\u0103torilor. Casele Cesianu, Casa Assan sau Casa Macca sunt doar c\u00e2teva exemple de case ce \u00eenc\u0103 p\u0103streaz\u0103 amintirea unei epoci apuse, \u00eenc\u0103rcate cu amintiri \u015fi pove\u015fti ale unor oameni ce au scris istorie.<br \/>\nO zon\u0103 \u00eenc\u00e2nt\u0103toare din Bucure\u015fti este reprezentat\u0103 de cartierul Parcului Ioanid. Un cartier conservat prin lege, ap\u0103rut la \u00eenceputul secolului al XX-lea pe proprietatea librarului George Ioanid, unul dintre cei mai cunoscu\u0163i librari din Capital\u0103. Ioanid este cel ce \u00eel aproviziona pe Regele Carol I cu c\u0103r\u0163i. Casele spectaculoase existente p\u00e2n\u0103 ast\u0103zi pe Strada Polon\u0103, Dumbrava Ro\u015fie, Dacia sau Aurel Vlaicu amintesc de atmosfera Belle \u00c9poque de odinioar\u0103. Una dintre cele mai spectaculoase re\u015fedin\u0163e din aceast\u0103 zon\u0103 este casa lui Vintil\u0103 Br\u0103tianu de pe strada Aurel Vlaicu. Casa proiectat\u00e3 de arhitectul Petre Antonescu a g\u0103zduit o lung\u0103 perioad\u0103 de timp o institu\u0163ie a Ambasadei Statelor Unite ale Americii.<br \/>\nUn alt loc \u00een care bucure\u015ftenii se pot sim\u0163i turi\u015fti \u00een ora\u015ful lor este reprezentat\u0103 de zona Parcului Carol-Filaret. Mul\u0163i bucure\u015fteni \u00ee\u015fi petrec weekendul \u00een Parcul Carol, \u00eens\u0103 destul de pu\u0163ini descoper\u0103 vecin\u0103t\u0103\u0163ile acestui parc.<br \/>\nParcul Carol a avut un rol important \u00een 1906, c\u00e2nd Regele Carol I a s\u0103rb\u0103torit 40 de ani de domnie. Pentru acest jubileu s-a organizat atunci o expozi\u0163ie \u00een Parcul Carol. Unele monumente create pentru acest eveniment sunt \u00eenc\u0103 prezente \u00een parc sau \u00een vecin\u0103tatea acestuia. Castelul Vlad \u0162epe\u015f, copie dup\u0103 Cetatea Poenari, Arenele Romane sau Biserica Cu\u0163itul de Argint, copie dup\u0103 Biserica Sf. Nicolae de la Ia\u015fi se pot vedea \u00een zona de\u00a0 nord-vest a parcului. Tot \u00een Parcul Carol a fost organizat\u0103 \u00een 1935 prima edi\u0163ie a Festivalului Luna Bucure\u015ftilor. Pentru acest festival s-a construit \u015fi inaugurat F\u00e2nt\u00e2na Zodiac din fa\u0163a intr\u0103rii principale \u00een parc. Tot \u00een zon\u0103 se mai g\u0103se\u015fte prima gar\u0103 bucure\u015ftean\u0103, Gara Filaret, transformat\u0103 azi \u00een autogar\u0103. Gara lega Bucure\u015ftiul de Giurgiu \u015fi a fost inaugurat\u0103 \u00een 1869.<br \/>\nStrada Xenofon, singura strad\u0103 \u00een trepte din ora\u015f, reprezint\u0103 un alt loc prea pu\u0163in cunoscut de bucure\u015fteni. Faptul c\u0103 anul trecut aceast\u0103 strad\u0103 a c\u0103p\u0103tat culoare prin grija unor tineri arti\u015fti talenta\u0163i, care au pictat pe trepte cl\u0103diri emblematice ale Capitalei, i-au adus str\u0103zii \u015fi zonei un plus de notorietate. La cap\u0103tul str\u0103zii \u00een trepte se g\u0103se\u015fte Palatul Suter, ast\u0103zi un foarte frumos hotel de cinci stele. Cl\u0103direa este construit\u0103 la \u00eenceputul secolului al XX-lea de arhitectul Adolf Suter, un apropiat al Regelui Carol I. Palatul are unul dintre cele mai mari candelabre din Bucure\u015fti. Colina pe care se g\u0103se\u015fte Palatul Suter este cel mai \u00eenalt loc din ora\u015f, panorama asupra ora\u015fului fiind mirific\u0103.<br \/>\nBulevardul Kiseleff pe timp de var\u0103, \u00een week end, este \u00eenchis circula\u0163iei auto, pentru a fi redat bucure\u015ftenilor dornici mai ales de activit\u0103\u0163i sportive. \u00cens\u0103, \u00een egal\u0103 m\u0103sur\u0103, el poate fi un loc minunat pentru o plimbare la \u015eosea. Bulevardul poart\u0103 numele generalului rus Pavel Kiseleff.\u00a0 De-a lungul bulevardului se pot admira adev\u0103rate re\u015fedin\u0163e aristocrate, ast\u0103zi \u00een mare parte sedii de ambasade. Palatul Prin\u0163ului Mo\u015ftenitor, ast\u0103zi sediul unei b\u0103nci, r\u0103m\u00e2ne una dintre cl\u0103dirile cele mai reprezentative de pe Bulevardul Kiseleff. Palatul a fost primit \u00een dar la na\u015fterea Regelui Mihai din partea Regelui Ferdinand, bunicul s\u0103u. O oaz\u0103 de lini\u015fte se reg\u0103se\u015fte la Bufetul de la \u015eosea, oper\u0103 \u00een stil neorom\u00e2nesc a arhitectului Ion Mincu, ast\u0103zi un local recunoscut sub numele de Casa Doina. Tot pe Bulevardul Kiseleff se poate admira casa diplomatului Nicolae Titulescu, dar \u015fi, din p\u0103cate, ruina casei Miclescu, proiectat\u0103 de acela\u015fi Mincu pentru pictorul\u00a0 G.D. Mirea.<br \/>\nDac\u0103 v-am st\u00e2rnit curiozitatea \u015fi dori\u0163i s\u0103 descoperi\u0163i ora\u015ful al\u0103turi de al\u0163i bucure\u015fteni, v\u0103 a\u015ftept\u0103m la promenadele culturale organizate de Funda\u0163ia Calea Victoriei din Bucure\u015fti. Aceste expedi\u0163ii culturale au intrat \u00een al \u015faptelea an de existen\u0163\u0103, iar p\u00e2n\u0103 \u00een prezent peste 2.500 de persoane au \u00eenceput s\u0103 descopere ora\u015ful \u00een care locuiesc \u015fi, treptat, s\u0103 devin\u0103 turi\u015fti \u00een ora\u015ful lor.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Un concediu sau o excursie de un week end \u00eentr-un ora\u015f european \u00eencepe de cele mai multe ori cu zile \u00eentregi de documentare pe internet. Ce zone trebuie vizitate, unde s\u0103 ne facem cump\u0103r\u0103turile, unde g\u0103sim m\u00e2ncare tradi\u0163ional\u0103 sau ce muzeu nu trebuie s\u0103 rat\u0103m, acestea sunt doar c\u00e2teva puncte de pe lista noastr\u0103 pentru&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/turist-in-orasul-tau-turist-in-bucuresti\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Turist \u00een ora\u015ful t\u0103u \u2013  turist \u00een Bucure\u015fti<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[56],"tags":[14459,14460],"class_list":["post-23605","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-antropologica","tag-parcuri-din-bucuresti","tag-turism-in-bucuresti"],"views":2535,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23605","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=23605"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23605\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":23606,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23605\/revisions\/23606"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=23605"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=23605"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=23605"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}