Am preluat, pentru noti\u0163ele de fa\u0163\u0103, titlul unui volum de interviuri, amintiri, aprecieri despre activitatea \u015fcolii de sociologie de la Bucure\u015fti, realizat \u00een urm\u0103 cu c\u00e2teva zeci de ani (1985-1987) de profesorul universitar Zolt\u00e1n Rost\u00e1s, cel mai atent \u015fi cel mai fidel descriptor \u015fi evaluator al etapelor \u015fi al
\nrealiz\u0103rilor acesteia, cu unul dintre cei mai reprezentativi \u201eactori\u201c ai ei, sociologul Henri H. Stahl (1901-1991), Monografia ca utopie. Interviuri cu Henri H. Stahl, Editura Paideia, 2000. Ce s\u0103-l fi f\u0103cut pe octogenarul, la data interviului, H.H. Stahl s\u0103 socoteasc\u0103 munca at\u00e2t de concret\u0103, sistematic\u0103, remarcabil\u0103 \u00een realiz\u0103ri a \u201emonografi\u015ftilor\u201c drept o \u201eutopie\u201c, un vis, o irealitate?
\nSe poate, eventual, \u00eentrevedea sensul pe care Stahl \u201ecel b\u0103tr\u00e2n\u201c (pentru c\u0103 exist\u0103 \u015fi un Stahl \u201ecel t\u00e2n\u0103r\u201c, fiul lui H. H., Paul H. Stahl, n\u0103scut la 1925, \u015fi el reputat etnolog, specialist \u00een art\u0103 popular\u0103, balcanolog etc.), citind, printre r\u00e2nduri, zisele sociologului puse pe h\u00e2rtie de Zolt\u00e1n Rost\u00e1s. Iar harnicul, neobositul Zoli \u015fi-a f\u0103cut cu v\u00e2rf \u015fi \u00eendesat datoria fa\u0163\u0103 de magi\u015ftrii s\u0103i, public\u00e2nd numeroase c\u0103r\u0163i recuperatoare \u015fi fondatoare, totodat\u0103, precum, cu titlu de exemplu, Sala luminoas\u0103. Primii monografi\u015fti ai \u015fcolii gustiene, Editura Paideia, 2003, Atelierul gustian. O abordare organiza\u0163ional\u0103, Editura Tritonic, 2005, Vreau s\u0103 fiu \u015fi eu revizuit. Publicistica lui Mihai Pop din anii 1937-1940, Paideia, 2010, R\u0103fuiala cu scopurile noastre. \u015fcoala sociologic\u0103 de la Bucure\u015fti \u00een cotidianul Ecoul, 1943-1944, 2013. \u00cen plus, om al timpului s\u0103u, Zolt\u00e1n Rost\u00e1s editeaz\u0103 un buletin (Newsletter G Cooperativa) online al \u015fcolii, \u00een limba englez\u0103, ajuns \u00een mai 2015 la anul 3, nr. 49.
\nS\u0103 spunem c\u0103 \u201emonografia ca utopie\u201c, ca vis, ca lucrare f\u0103r\u0103 sf\u00e2r\u015fit, \u00ee\u015fi g\u0103se\u015fte confirmarea \u00een realiz\u0103rile, aparent modeste, ale tinerilor etnologi \u00een devenire din cadrul Departamentului de Studii culturale de la Facultatea de Litere din Bucure\u015fti, continuatori ai unei ini\u0163iative ale c\u0103rei r\u0103d\u0103cini se pierd \u00een negura timpului (hei, nici chiar a\u015fa! \u2013 e vorba doar de anii \u201960 -\u201970 ai secolului trecut, c\u00e2nd profesorul Mihai Pop, el \u00eensu\u015fi monografist, a reluat cercet\u0103rile de teren, cu studen\u0163ii, \u00een cu totul alte condi\u0163ii sociale, economice, politice (am republicat studiul D\u00e2mbovnic, o plas\u0103 din sudul jude\u0163ului Arge\u015f, \u00een colaborare cu Anton Golopen\u0163ia, 1942, \u00een Mihai Pop, Folclor rom\u00e2nesc I Teorie \u015fi metod\u0103, edi\u0163ie \u00eengrijit\u0103 de Nicolae Constantinescu \u015fi Alexandru Dobre, Editura Grai \u015fi Suflet \u2013 Cultura Na\u0163ional\u0103, 1998, pp. 331-357, iar experien\u0163a din cercetarea din anul 1939 a fost evocat\u0103 de Sanda Golopen\u0163ia \u00een studiul Mihai Pop la D\u00e2mbovnic, \u00een volumul Centenar Mihai Pop. 1907-2007. Studii \u015fi evoc\u0103ri, Editura Universit\u0103\u0163ii din Bucure\u015fti, 2007, pp. 19-52).
\nAcum \u201enoua gard\u0103\u201c duce mai departe cele \u00eencepute cu zeci de ani \u00een urm\u0103 de vechii monografi\u015fti, merg\u00e2nd, uneori, chiar pe drumurile deschise de ei \u2013 m\u0103 g\u00e2ndesc, de exemplu, la volumul Nereju \u2013 patrimoniu viu, Editura Terra, Foc\u015fani, 2014 (editor: Centrul Cultural Vrancea). Localitatea vr\u00e2ncean\u0103 a fost \u201eterenul\u201c monografi\u015ftilor din 1927, rezultatele anchetelor de teren fiind sistematizate de H. H. Stahl \u00een Nerej, un village d\u2019un r\u00e9gion archa\u00efque, 1939, un model, de maturitate \u015fi de autoritate, al acestui fel de cercet\u0103ri.
\nDe regul\u0103, pentru un grup de tineri \u015fi foarte tineri cercet\u0103tori, existen\u0163a unui astfel de studiu poate fi un handicap, fiindc\u0103 acolo totul pare a fi fost constatat, spus, interpretat, \u201eb\u0103tut \u00een cuie\u201c, mai ales c\u0103 \u00eenaintea lor \u00eenc\u0103 alte \u201etrupe de elit\u0103\u201c, de cea mai \u00eenalt\u0103 calitate profesional\u0103 (cercet\u0103tori de la Institutul de Etnografie \u015fi Folclor, lucr\u0103tori la Chestionarele pentru Atlasul Etnografic Rom\u00e2n sau \u201elupul singuratic\u201c vr\u00e2ncean Ion Diaconu) au revenit frecvent \u00een zona Nerejului. Dar conf. univ. dr. Ioana-Ruxandra Fruntelat\u0103, coordonatoarea grupului, ajutat\u0103 de asist. univ. dr. C\u0103t\u0103lin D. Constantin \u015fi de cercet\u0103torul C\u0103t\u0103lin Stoian de la Muzeul Satului, absolvent de Etnologie, a g\u0103sit c\u0103ile cele mai bune pentru a-i organiza \u015fi instrui pe cei \u015fapte studen\u0163i masteranzi \u00een etnologie \u2013 Silvia Caraiman, Andrea Natalia Cr\u0103ciun, Iulia Cristina Divoiu, Dana Ni\u0163u, Melania Oprea, Raluca Penu-Tomescu, Daniela \u015etefan (unii dintre ei afla\u0163i pentru prima oar\u0103 pe \u201eteren\u201c, l\u0103s\u00e2nd la o parte \u201epracticile\u201c efectuate \u00een timpul studiilor universitare) \u00eentru realizarea unui volum de studii de o remarcabil\u0103 acurate\u0163\u0103 \u015ftiin\u0163ific\u0103, scris cu maturitate \u015fi elegan\u0163\u0103, din care rezult\u0103 imaginea unui alt Nereju, diferit de cel vechi, de pe vremea lui H. H. Stahl, dar nelipsit de m\u0103rcile identitare ale celui vechi, \u201earhaic\u201c \u2013 m\u0103\u015ftile, \u201eChip\u0103ru\u015ful\u201c, c\u0103ma\u015fa tradi\u0163ional\u0103, instrumentele muzicale, v\u0103l\u0103ritul etc.
\nSub conducerea aceleia\u015fi vrednice de laud\u0103 Ioana-Ruxandra Fruntelat\u0103 s-au desf\u0103\u015furat cercet\u0103ri de tip monografic \u015fi \u00een alte localit\u0103\u0163i, vezi Starchiojd. Mo\u015ftenirea cultural\u0103 (Partea \u00eent\u00e2i) Locuire, ocupa\u0163ii, me\u015fte\u015fuguri, Editura Libertas, Ploie\u015fti, 2014 (co-editor: Cristian Mu\u015fa) \u015fi R\u00e2mniceni Vrancea. Instantanee\u00a0 monografice, Editura Terra, Foc\u015fani, 2013 (co-editor: Adrian Stoicescu), c\u0103rora trebuie s\u0103 li se adauge numele institu\u0163iilor locale (jude\u0163ene) \u015fi ale \u015fefilor acestora, f\u0103r\u0103 al c\u0103ror aport nici una dintre aceste cercet\u0103ri nu s-ar fi putut realiza.
\nAu trecut, peste vechiul Nereju, cei 50 de ani de comunism, cu bunele \u015fi, mai ales, cu relele sale, unele prea recente \u015fi prea dureroase pentru a fi uitate sau trecute cu vederea, \u00eentre acestea prigoana \u00eempotriva celor care s-au \u00eempotrivit, f\u0103\u0163i\u015f, noii or\u00e2nduiri, surprinse \u00eentr-o serie de \u201eportrete subiective\u201c, creionate cu m\u00e2n\u0103 sigur\u0103 de echipierii bucure\u015fteni. Tat\u0103l uneia dintre povestitoare (Safta Vulcan) \u201ea participat la \u00abchermeza\u00bb nerejenilor \u015fi c\u00e2nd au \u00eenceput arest\u0103rile, s-a ascuns \u00een mun\u0163i al\u0103turi de al\u0163i s\u0103teni. Ca s\u0103-i for\u0163eze pe b\u0103ie\u0163ii celui rebel s\u0103 spun\u0103 unde este ascuns tat\u0103l lor, jandarmii au f\u0103cut un foc mare \u015f\u015fi\u0163 i-au pus pe b\u0103ie\u0163i pe foc, \u00abcu \u00eenc\u0103l\u0163\u0103rile \u00een picioare, de le-au ars \u00eenc\u0103l\u0163\u0103rile \u00een picioare; \u015fi c\u00e2nd vroia saracii s\u00ee ias\u0103, \u00eei mu\u015fca c\u00e2inii lupi, di peste tot. O lun\u0103 \u015f\u00ee jumatati i-am dat ap\u0103 \u015funui\u0163 frate \u015f\u00ee m\u00e2ncari cu lingura-n pat\u00bb\u201c (p. 122).
\nVechile locuri ale memoriei se \u00eencarc\u0103 cu noi amintiri.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Am preluat, pentru noti\u0163ele de fa\u0163\u0103, titlul unui volum de interviuri, amintiri, aprecieri despre activitatea \u015fcolii de sociologie de la Bucure\u015fti, realizat \u00een urm\u0103 cu c\u00e2teva zeci de ani (1985-1987) de profesorul universitar Zolt\u00e1n Rost\u00e1s, cel mai atent \u015fi cel mai fidel descriptor \u015fi evaluator al etapelor \u015fi al realiz\u0103rilor acesteia, cu unul dintre cei… Cite\u0219te mai mult »\u201eMonografia ca utopie\u201c<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[56],"tags":[14456],"class_list":["post-23601","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-antropologica","tag-monografia-ca-utopie-interviuri-cu-henri-h-stahl"],"views":2156,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23601","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=23601"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23601\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":23602,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23601\/revisions\/23602"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=23601"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=23601"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=23601"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}