{"id":23593,"date":"2015-06-13T07:16:17","date_gmt":"2015-06-13T05:16:17","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=23593"},"modified":"2015-06-13T07:16:17","modified_gmt":"2015-06-13T05:16:17","slug":"jacques-audiard-noul-detinator-de-palme-dor-un-palmares-comentat-contestat-controversat-dar-atestat","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/jacques-audiard-noul-detinator-de-palme-dor-un-palmares-comentat-contestat-controversat-dar-atestat\/","title":{"rendered":"Jacques Audiard, noul de\u0163in\u0103tor de Palme d\u2019Or. Un palmares comentat, contestat, controversat, dar… atestat"},"content":{"rendered":"

Niciun palmares din lume nu poate mul\u0163umi pe toat\u0103 lumea. Cu at\u00e2t mai mult c\u00e2nd este vorba de orgolii exacerbate provocate de festivalul festivalurilor. Cannes-ul\u00a0 a generat o anumit\u0103\u00a0 mitologie a gloriei, de\u015fi pe la \u00eenceputuri a vrut s\u0103 se \u00eempotriveasc\u0103 star-sistemului. \u00cencetul cu\u00a0 \u00eencetul, \u00eens\u0103, a reu\u015fit s\u0103 se contamineze de efectele gloriei, f\u0103r\u0103 a dep\u0103\u015fi doate defectele acestei metodologii. O parantez\u0103 deschis\u0103 aici ar trebui s\u0103 se preocupe de sociologia succesului cinematografic distilat prin gril\u0103 festivalier\u0103. Nu voi continua \u00eentr-o atare direc\u0163ie din simplul motiv c\u0103 palmaresul clocote\u015fte \u00eenc\u0103 \u015fi c\u0103 trebuie sondat la temperatura de fierbere. C\u00e2nd, peste ani, istoricii cinematografului vor veni s\u0103 constate, metehnele celor implica\u0163i \u00ee\u015fi vor fi pierdut deja interesul.
\nCred c\u0103 Sophie Marceau avea dreptul s\u0103 pledeze pentru cinematograful \u0163\u0103rii ei. D\u00e2nd destui bani (vreo dou\u0103zeci de milioane de euro), francezii nu puteau suporta la nesf\u00e2r\u015fit ca al\u0163ii s\u0103 ia caimacul. Apoi, cinematografia francez\u0103 nu este chiar de ici de colea, de\u015fi de fiecare dat\u0103 a cultivat fraternitatea, egalitatea, drumul liber la succes pentru alte culturi audiovizuale. Ospitalitatea, condi\u0163ia asumat\u0103 de amfitrion, nu poate merge mai departe \u00een virtutea iner\u0163iei. Lumea de ast\u0103zi are ea \u00eens\u0103\u015fi alte opreli\u015fti, alte comandamente, alte urgen\u0163e. Iluziei i se poate cere s\u0103 a\u015ftepte m\u0103car un pic. Planeta clocote\u015fte, m\u0103rile devin cimitire pentru emigran\u0163i, a fost, s\u0103 nu uit\u0103m, anul unor atentate \u00eengrozitoare, a\u015fa c\u0103 a privi tocmai spre ceea ce mul\u0163i refuz\u0103 s\u0103 vad\u0103 mi se pare nu doar un curaj estetic din partea lui Jacques Audiard, ci, mai ales, unul ideologic, civic, social.
\nAr trebui s\u0103 accept\u0103m, de aceea, op\u0163iunea juriului condus de cei doi fra\u0163i Cohen \u015fi ca o form\u0103 de implicare \u00een prezent. Dheepan, palmdorizatul acestei edi\u0163ii, nu este doar un film politic \u015fi social. El rerprezint\u0103 h\u00e2rtia de turnesol prin care se relev\u0103 statutul umanit\u0103\u0163ii ultragiate. Fran\u0163a a acceptat emigra\u0163ia unui fost lupt\u0103tor \u00een Sri Lanka, f\u0103r\u0103 a \u00eent\u00e2rzia asupra coloraturii ideologice. O familie mixt\u0103, artificial\u0103, mai degrab\u0103, cu un tat\u0103 care a pierdut totul, o so\u0163ie de form\u0103, dornic\u0103 s\u0103 ias\u0103 din iad, al\u0103tur\u00e2ndu-\u015fi am\u00e2ndoi, o copil\u0103 r\u0103mas\u0103 singur\u0103 pe lume. Acest triplu destin se alc\u0103tuie\u015fte, rena\u015fte, se reconstruie\u015fte pe teritoriul francez, \u00eentr-o periferie a unui ora\u015f, altul, desigur, dec\u00e2t Parisul. Citeam, cu pu\u0163in mai devreme de a \u00eencepe redactarea materialului de fa\u0163\u0103, c\u0103, de fapt, realitatea unor asemenea banlieu-uri este cu mult mai decent\u0103, mai sigur\u0103, mai protectoare pentru membrii colectivit\u0103\u0163ii dec\u00e2t, dramatiz\u00e2nd, \u0163ine s\u0103 sublinieze filmul. De aceea \u00eemi \u015fi place s\u0103 cred \u015fi s\u0103 afirm c\u0103 Audiard ar trebui s\u0103 aib\u0103 c\u00e2\u015ftig de cauz\u0103 \u00eempotriva glumei tragice a lui Moretti (Mia Madre\/ Mama mea), f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103 un autentic creator de cinema. Firesc, succesul de cas\u0103 \u015fi de acas\u0103 al altui nedrept\u0103\u0163it (Tinere\u0163e de Paolo Sorrentino, autor dintre cei mai \u00eenzestra\u0163i) este l\u0103udabil, dar nu poate fi interpretat ca argument suprem \u00een a motiva eroarea juriului.
\nMarele Premiu a revenit cineastului maghiar L\u00e1szl\u00f3 Nemes, pentru Fiul lui Saul. Aflat la primul s\u0103u lungmetraj, \u00eenc\u0103 t\u00e2n\u0103rul regizor abordeaz\u0103 un subiect delicat. Plas\u00e2ndu-\u015fi ac\u0163iunea \u00een octombrie 1944, la Auschwitz-Birkenau, el revine asupra unor evenimente tragice din Al Doilea R\u0103zboi Mondial. Saul, un membru al unui Sonderkommando (grup de prizonieri evrei\u00a0 obliga\u0163i s\u0103 ajute la exterminarea celorlal\u0163i), descoper\u0103 cadavrul propriului fiu \u00eencerc\u00e2nd s\u0103-l salveze din fl\u0103c\u0103ri.
\nPentru cea mai bun\u0103 regie a fost premiat Hou Hsiao-Hsien. Prin filmul s\u0103u Asasinul, cineastul taiwanez ne duce \u00een China veacului al IX-lea. Deprinz\u00e2nd secretele artelor mar\u0163iale, Nie Uinniang are misiunea de a-i elimina pe tirani. Subiectul ne introduce \u00eentr-o tragedie de familie, ceea ce face cu at\u00e2t mai dramatic conflicul. O ambian\u0163\u0103 baroc\u0103, multe personaje feminine, un preambul \u00een alb-negru, cu o nou\u0103 \u00eenf\u0103\u0163i\u015fare, revizuit\u0103, a concep\u0163iei de via\u0163\u0103 a samurailor. Filmul a pl\u0103cut \u015fi prin extravagan\u0163a rafinat\u0103 a decorurilor \u015fi peisajelor sale.\u00a0 Premiul juriului, contestat de unii critici, a mers \u00een Grecia, fiind acordat atenianului Yorgos Lanthimos (Homarul). Este o poveste a cuplului, tratat\u0103 cu umor, c\u0103reia criticii italieni, mai ales, i-ar fi preferat un film semnat de Paolo Sorrentino (Tinere\u0163e).
\n\u015ei capitolul premiilor de interpretare a suscitat comentarii. \u00cendeosebi \u00een cazul actri\u0163elor. \u00centr-o poveste de amor pasional, Tony retr\u0103ie\u015fte momentele ei de euforie sentimental\u0103, \u00een paralel cu exerci\u0163iile de recuperare dup\u0103 un accident la ski. Titlul, Mon roi, a fost luat de la un vers dintr-un c\u00e2ntec la mod\u0103, Giorgio (Vincent Cassel) fiind regele acestei tinere femei. Premiul a revenit regizoarei \u015fi actri\u0163ei Emmanuelle Bercot, regia filmului fiind asigurat\u0103 de Maiwenn. Cea de-a doua de\u0163in\u0103toare a aceluia\u015fi premiu este Roiney Mara, pentru personajul din Carol de Todd Haynes.
\nAclamat la premiere, apreciat \u015fi pe parcursul festivalului, Vincent Lindon (Cea mai bun\u0103 interpretare a unui rol masculin) a convins aproape pe toat\u0103 lumea prin realismul mijloacelor sale de exprimare \u00een reliefarea personajului \u00eencercat de via\u0163\u0103, un \u015fomer confruntat cu dificult\u0103\u0163ile cotidiene (Legea pie\u0163ei, \u00een regia semnat\u0103 de St\u00e9phane Briz\u00e9). Actorul ne-a oferit un spectacol agreabil la gal\u0103, emo\u0163ion\u00e2nd asisten\u0163a cu bucuria sa sincer\u0103, \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fit\u0103 cu c\u0103ldur\u0103. Pentru Chronic (c\u0103ruia i s-a acordat Premiul pentru cel mai bun scenariu), mexicanul Michel Franco s-a inspirat dintr-o \u00eent\u00e2mplare din familie. Mama sa a suferit un atac de cord \u015fi a trebui s\u0103 fac\u0103 fa\u0163\u0103 situa\u0163iei de a r\u0103m\u00e2ne cu jum\u0103tate de corp paralizat. Devenind dependent\u0103 de al\u0163ii, ea a realizat o nou\u0103 imagine a vie\u0163ii. \u00cen film, personajul unui asistent pentru bolnavii \u00een faz\u0103 terminal\u0103 este, la r\u00e2ndul lui, ne\u00eemplinit, neajutorat. Aceast\u0103 comuniune \u00eentre oameni ce par doar s\u0103n\u0103to\u015fi, suferind \u00een ad\u00e2ncul lor, bolnavi \u00een stare grav\u0103, capabili de \u00een\u0163elegere \u015fi generozitate, face farmecul nara\u0163iunii apreciate \u015fi de juriu.
\nS\u0103 men\u0163ion\u0103m \u015fi La tierra y la sombra al columbianului Cesar Augusto Acevodo, prezentat la S\u0103pt\u0103m\u00e2na Criticii Interna\u0163ionale, c\u0103ruia i s-a atribuit Camera d\u2019Or. Povestea este plasat\u0103\u00a0 \u00eentr-un sat unde un tat\u0103 se \u00eentoarce pentru a duce mai departe propria familie, r\u0103m\u00e2n\u00e2nd\u00a0 al\u0103turi de fiul s\u0103u bolnav.
\n\u00cen \u00eencheierea acestor c\u00e2teva r\u00e2nduri, reamintim c\u0103 \u015fi \u00een 2015 filmul rom\u00e2nesc a fost remarcat pe Coasta de Azur. \u00cen sec\u0163iunea Un Certain Regard, Corneliu Porumboiu \u015fi-a prezentat ultima sa produc\u0163ie \u2013 Comoara. Cineastului i s-a acordat un premiu special, parc\u0103 anume inventat pentru formula sa stilistic\u0103: Un Certain Talent. \u015ei scurtmetrajul Ramona (regia Andrei Cre\u0163ulescu), intrat la S\u0103pt\u0103m\u00e2na Criticii, a fost remarcat \u015fi apreciat ca atare, ob\u0163in\u00e2nd Premiul Canal + (unde va fi \u015fi difuzat).
\nO edi\u0163ie cu subiecte mai triste, mai pu\u0163in spectaculoase, o edi\u0163ie de tranzi\u0163ie, dup\u0103 cum, pe drept, au observat unii comentatori, cu mai pu\u0163ine nume sonore \u00een program, cu cinea\u015fti mai pu\u0163in mediatiza\u0163i, dar cu o mai ata\u015fant\u0103 privire la problematica social\u0103, cu mai multe aspecte relevante, inspirate de via\u0163a real\u0103 a lumii de azi.<\/p>\n

\"cinema\"<\/a><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Niciun palmares din lume nu poate mul\u0163umi pe toat\u0103 lumea. Cu at\u00e2t mai mult c\u00e2nd este vorba de orgolii exacerbate provocate de festivalul festivalurilor. Cannes-ul\u00a0 a generat o anumit\u0103\u00a0 mitologie a gloriei, de\u015fi pe la \u00eenceputuri a vrut s\u0103 se \u00eempotriveasc\u0103 star-sistemului. \u00cencetul cu\u00a0 \u00eencetul, \u00eens\u0103, a reu\u015fit s\u0103 se contamineze de efectele gloriei, f\u0103r\u0103… Cite\u0219te mai mult »Jacques Audiard, noul de\u0163in\u0103tor de Palme d\u2019Or. Un palmares comentat, contestat, controversat, dar… atestat<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[11316],"tags":[14448,5337],"class_list":["post-23593","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-cinema-arte-media","tag-jacques-audiard","tag-palme-dor"],"views":1063,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23593","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=23593"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23593\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":23595,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23593\/revisions\/23595"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=23593"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=23593"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=23593"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}