{"id":23587,"date":"2015-06-13T07:20:39","date_gmt":"2015-06-13T05:20:39","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=23587"},"modified":"2015-06-13T07:38:32","modified_gmt":"2015-06-13T05:38:32","slug":"cat-mai-departe-de-mantuire","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/cat-mai-departe-de-mantuire\/","title":{"rendered":"C\u00e2t mai departe de m\u00e2ntuire"},"content":{"rendered":"

Compania \u201eTompa Mikl\u00f3s\u201d a Teatrului Na\u0163ional T\u00e2rgu-Mure\u015f prezint\u0103 \u00een stagiunea aceasta un spectacol de o exemplar\u0103 consisten\u0163\u0103: Fra\u0163ii Karamazov, dup\u0103 Dostoievski, \u00een regia lui Albu Istv\u00e1n \u015fi scenografia lui Tenkei Tibor, autorul unui decor de sal\u0103 studio de o func\u0163ionalitate cum rar am v\u0103zut.
\n\u00cembr\u0103cat\u0103 \u00een lemn, inclusiv pe laterale, ornat\u0103 cu ceva ce ar aduce a vitralii sau poate a icoane, scena arat\u0103 ca o biseric\u0103, un \u00eenveli\u015f al lumii cufundat \u00eentr-o religie organic\u0103, unde nu exist\u0103 delimitare \u00eentre sus \u015fi jos, \u00eentre interior \u015fi exterior. C\u0103ldura lemnului contrasteaz\u0103 cu spa\u0163iul \u00eenchis, f\u0103r\u0103 perspectiv\u0103, care confer\u0103 o puternic\u0103 senza\u0163ie de claustrare. Dar \u00een acest loc f\u0103r\u0103 deschidere spatele scenei este br\u0103zdat de un \u015fan\u0163 cu ap\u0103 unde pescuie\u015fte Smerdiakov. Aceea\u015fi ap\u0103 o va folosi \u015fi Dmitri \u00een chip de toalet\u0103. Decorul imaginat de Tenkei Tibor con\u0163ine tot, este \u015fi cas\u0103, \u015fi mas\u0103, \u015fi spa\u0163iu de interogatoriu, \u015fi cimitirul unde va fi \u00eengropat tat\u0103l.
\n\u00cen lumea \u00eenchis\u0103 a Karamazovilor, instan\u0163a, stare\u0163ul Zosima, purt\u0103torul cuv\u00e2ntului lui Dumnezeu, st\u0103 \u00eentr-un col\u0163, cu gluga tras\u0103 pe ochi. Vorbele sale sunt amplificate de lavalier\u0103. Cu alur\u0103 glacial\u0103, impenetrabil\u0103, mesagerul divin, \u00eembr\u0103cat \u00een negru din cap p\u00e2n\u0103 \u00een picioare, propov\u0103duie\u015fte un set de reguli. Atmosfera de \u00eenceput e deluvian\u0103, pe scen\u0103 plou\u0103 necontenit. Aceea\u015fi ap\u0103 primordial\u0103 pe care o g\u0103sim \u015fi \u00een mla\u015ftin\u0103, \u015fi \u00een acvariul care va ad\u0103posti pe\u015ftele (fanto\u015fa unui Christ \u0163intuit \u00een mundan), amalgameaz\u0103 individualit\u0103\u0163ile. Ea m\u0103rturise\u015fte o lume despiritualizat\u0103, \u00een care impresionanta cruce din spate \u00ee\u015fi va pierde dimensiunea ascensional\u0103, cobor\u00e2ndu-se pentru a se transforma \u00eentr-o mas\u0103 c\u00e2t se poate de domestic\u0103.
\nCu un decupaj inteligent, spectacolul de o or\u0103 \u015fi jum\u0103tate atinge toate temele dostoievskiene importante, preeminen\u0163\u0103 av\u00e2nd rela\u0163ia cu Dumnezeu \u015fi crima. \u00cen lumea dominat\u0103 de sim\u0163uri, care viermuie\u015fte \u00eentr-un spa\u0163iu mic, fiecare personaj e bine conturat, gra\u0163ie actorilor Bokor Barna, Gall\u00f3 Erno, L\u00e1szl\u00f3 Csaba, Tollas G\u00e1bor\/ B\u00e1nyai Kelemen Barna. Partiturile lor excelente le confer\u0103 identitate dostoievskian\u0103 fra\u0163ilor, tat\u0103lui \u015fi femeilor din roman, c\u0103ci rolurile sunt interschimbabile. Distinc\u0163iile \u00eentre personaje r\u0103m\u00e2n deliberat vagi, c\u00e2t\u0103 vreme aceia\u015fi actori, \u00eembr\u0103ca\u0163i \u00een rochii, plimb\u00e2ndu-se ca pe catwalk, le joac\u0103 \u015fi pe cele dou\u0103 femei ale romanului dostoievskian. Tat\u0103l va fi interpretat de orice frate cu care intr\u0103 \u00een conflict, c\u0103ci fiecare se identific\u0103 prin opozi\u0163ie cu el, semn c\u0103 disputele exterioare se deplaseaz\u0103 \u00een interior, devenind conflicte de nerezolvat. Sf\u00e2r\u015fitul liturgic, \u00een care spectatorii sunt ridica\u0163i \u00een picioare, ca \u00een timpul ritualului, plaseaz\u0103 vina asupra tuturor. Este aceea\u015fi culp\u0103 mo\u015ftenit\u0103 de la p\u0103catul primordial sau de la patricidul biblic \u00een fa\u0163a c\u0103reia individualit\u0103\u0163ile se aneantizeaz\u0103. Amalgamul \u00eentre tat\u0103 \u015fi fii, \u00eentre fiii \u00een\u015fi\u015fi, \u00eentre b\u0103rba\u0163i \u015fi femei depune m\u0103rturie pentru faptul c\u0103, \u00een conceptul lui Albu Istv\u00e1n, nu identitatea este cea care atrage aten\u0163ia, ci micimea condi\u0163iei umane. Una care nu se ridic\u0103 nicic\u00e2nd la anvergura christic\u0103, ci r\u0103m\u00e2ne ve\u015fnic ancorat\u0103 \u00een dimensiunea p\u0103g\u00e2n\u0103. Lumea Karamazovilor, \u00een care se p\u0103streaz\u0103 doar relicve de spiritualitate, \u00een care, pescuit, pe\u015ftele biblic se zbate \u00eentr-un acvariu, este fundamental lipsit\u0103 de \u015fansa m\u00e2ntuirii.
\nCu mijloace moderne, regizorul Albu Istv\u00e1n creeaz\u0103 o atmosfer\u0103 de o intens\u0103 teatralitate, unde elipsele narative sunt exemplar suplinite prin mijloace dramatice, ca \u00een scena \u00een care Ivan \u00eel interogheaz\u0103 pe Dmitri, pentru a-l \u00eembr\u0103ca apoi \u00een haine v\u0103rgate. Extrem de dens datorit\u0103 economiei de mijloace \u015fi interpret\u0103rii celor patru actori, spectacolul se dovede\u015fte o valoroas\u0103 re\u00eentoarcere la clasici.<\/p>\n

 <\/p>\n

\"fratii-karamazov\"<\/a><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Compania \u201eTompa Mikl\u00f3s\u201d a Teatrului Na\u0163ional T\u00e2rgu-Mure\u015f prezint\u0103 \u00een stagiunea aceasta un spectacol de o exemplar\u0103 consisten\u0163\u0103: Fra\u0163ii Karamazov, dup\u0103 Dostoievski, \u00een regia lui Albu Istv\u00e1n \u015fi scenografia lui Tenkei Tibor, autorul unui decor de sal\u0103 studio de o func\u0163ionalitate cum rar am v\u0103zut. \u00cembr\u0103cat\u0103 \u00een lemn, inclusiv pe laterale, ornat\u0103 cu ceva ce ar… Cite\u0219te mai mult »C\u00e2t mai departe de m\u00e2ntuire<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[11318],"tags":[14444,14445,13897,14446,9023],"class_list":["post-23587","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-spectacolului","tag-compania-tompa-miklos","tag-dupa-dostoievski","tag-fratii-karamazov","tag-regia-albu-istvan","tag-teatrul-national-targu-mures"],"views":1334,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23587","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=23587"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23587\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":23589,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23587\/revisions\/23589"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=23587"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=23587"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=23587"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}