{"id":23585,"date":"2015-06-13T07:06:49","date_gmt":"2015-06-13T05:06:49","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=23585"},"modified":"2015-06-13T07:06:49","modified_gmt":"2015-06-13T05:06:49","slug":"despre-intuneric-si-lumina","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/despre-intuneric-si-lumina\/","title":{"rendered":"Despre \u00eentuneric \u015fi lumin\u0103"},"content":{"rendered":"

William Golding, Bezn\u0103 clar\u0103<\/em>, traducere de Iulia Gorzo, Editura Humanitas, Bucure\u015fti, 2014, 312 p.<\/strong><\/p><\/blockquote>\n

 <\/p>\n

Cele dint\u00e2i romane ale lui William Golding au fost primite cu entuziasm at\u00e2t \u00een Anglia, c\u00e2t \u015fi \u00een \u0163\u0103rile unde au fost traduse, scriitorul devenind, mai ales datorit\u0103 succesului \u015fi numeroaselor interpret\u0103ri pe care le-au suscitat \u00cemp\u0103ratul mu\u015ftelor (1954) \u015fi Mo\u015ftenitorii (1955), obiectul unui adev\u0103rat cult. \u00cens\u0103 aceast\u0103 situa\u0163ie se va schimba fundamental, astfel c\u0103 la \u00eenceputul anilor \u201970 cititorii din t\u00e2n\u0103ra genera\u0163ie proclam\u0103 suprema\u0163ia unor noi idoli, preferin\u0163ele merg\u00e2nd, \u00een spa\u0163iul anglofon, de la proza lui Kurt Vonnegut la cea a lui Tolkien, iar reprezentantele feminismului (mai mult sau mai pu\u0163in militant) se \u00eendreapt\u0103 c\u0103tre crea\u0163ia unor scriitoare precum Doris Lessing sau, ulterior, Margaret Drabble. \u00cen plus, contextul general al epocii devine parc\u0103 de nerecunoscut, mult discutata criz\u0103 a comunic\u0103rii \u00een societate \u015fi pr\u0103pastia dintre genera\u0163ii reclam\u00e2nd alte necesit\u0103\u0163i la nivel estetic, iar complexele crea\u0163ii pline de note alegorice \u015fi mitice ale lui Golding intr\u0103 \u00eentr-un nemeritat con de umbr\u0103, el \u00eensu\u015fi fiind adesea perceput ca un soi de anacronic erudit de ale c\u0103rui complicate \u00eenv\u0103\u0163\u0103turi mult prea gr\u0103bita \u015fi zgomotoasa epoc\u0103 a extremei viteze pare a nu mai avea nevoie.
\nReconsiderare \u015fi revenire<\/strong>
\nNumai c\u0103 William Golding, asemenea multor altor mari creatori dinaintea lui, \u00een\u0163elege la timp c\u0103, de\u015fi vechea lume, cu valorile c\u0103reia era obi\u015fnuit, nu mai exist\u0103 (aleg\u00e2nd, \u00een consecin\u0163\u0103, t\u0103cerea pentru mai bine de cincisprezece ani), mesajul pe care \u00eenc\u0103 \u00eel mai are de transmis r\u0103m\u00e2ne actual. Prin urmare, \u00ee\u015fi va reconsidera unele pozi\u0163ii estetice, va aborda teme noi \u2013 chiar dac\u0103 nu va renun\u0163a la unele din vechile sale strategii narative \u015fi simbolice \u2013 \u015fi va reveni \u00een prim planul vie\u0163ii literare, reu\u015find s\u0103 se adreseze \u00eentru totul conving\u0103tor nu doar publicului s\u0103u consacrat, ci \u015fi genera\u0163iilor noi de cititori, mai cu seam\u0103 dup\u0103 publicarea romanului Bezn\u0103 clar\u0103 (Darkness Visible, 1979). Simptomatic este c\u0103, imediat dup\u0103 apari\u0163ie, textul e privit cu suficient\u0103 reticen\u0163\u0103 \u015fi pus \u00een leg\u0103tur\u0103 cu crea\u0163iile anterioare, considerate a marca declinul unei str\u0103lucite reputa\u0163ii, \u00eentrebarea retoric\u0103 a unui exeget al momentului fiind \u201eoare ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een realitate cu Golding? Dispare progresiv, pierz\u00e2nd tot mai accentuat leg\u0103tura cu vechii s\u0103i cititori, sau e afectat de mult discutatul \u00ab\u015foc al viitorului\u00bb?\u201c Ulterior \u00eens\u0103, \u00eentreaga sa oper\u0103 va fi, pornind de la acest text, reconsiderat\u0103, reevaluat\u0103 \u015fi recitit\u0103 din alte perspective, criticii deceniilor care urmeaz\u0103 fiind de-a dreptul uimi\u0163i de for\u0163a imaginativ\u0103 a lui Golding, de capacitatea sa de intui\u0163ie mai cu seam\u0103 \u00een ceea ce prive\u015fte redarea uimitoare a unei imagini a umanit\u0103\u0163ii pe care majoritatea contemporanilor s\u0103i, fie ei oameni de litere sau arti\u015fti, se temeau s-o examineze \u00een \u00eensp\u0103im\u00e2nt\u0103toarea ei profunzime \u015fi complexitate. Nu va fi, deci, o surpriz\u0103 prea mare faptul c\u0103, \u00een 1983, lui William Golding i se decerneaz\u0103 Premiul Nobel pentru Literatur\u0103, \u201epentru romanele sale care, cu perspectiva clar\u0103 a artei narative realiste \u015fi cu diversitatea \u015fi universalitatea mitului, ilumineaz\u0103 condi\u0163ia uman\u0103 \u00een lumea de ast\u0103zi.\u201c
\nPersonajele din Bezn\u0103 clar\u0103 p\u0103streaz\u0103 din proza anterioar\u0103 a scriitorului poten\u0163ialul alegoric, \u00eens\u0103 Golding demonstreaz\u0103, \u00een aceast\u0103 carte, extraordinara art\u0103 de a da o form\u0103 de-a dreptul tangibil\u0103 unor viziuni care, altfel, ar fi p\u0103rut menite exclusiv a \u00eempodobi o proz\u0103 prin excelen\u0163\u0103 poetic\u0103 sau, poate, o culegere doct\u0103 de texte cu accente profetico-mistice. Centrat pe adesea neb\u0103nuita for\u0163\u0103 de autodistrugere pe care fiin\u0163a uman\u0103 nu \u015ftie (sau nu poate) s-o mai controleze, romanul poart\u0103 un titlu \u00eentru totul semnificativ \u2013 \u015fi care spune multe, deopotriv\u0103, despre latura livresc\u0103 a voca\u0163iei autorului. C\u0103ci \u201edarkness visible\u201c e o sintagm\u0103 preluat\u0103 din secven\u0163a de \u00eenceput a Paradisului pierdut al lui Milton, cartea ap\u0103rut\u0103 \u00een 1667, reprezent\u00e2nd chiar momentul \u00een care Satan prive\u015fte configura\u0163ia noului s\u0103u domeniu, lumea care \u00eei este destinat\u0103 dup\u0103 C\u0103dere (\u201eno light, but rather darkness visible\u201c). Pe de alt\u0103 parte, din punct de vedere tematic, scenariul narativ este inspirat de viziunea lui William Butler Yeats din The Second Coming (1921), dar \u015fi de revela\u0163iile apocaliptice ale Sf\u00e2ntului Ioan \u015fi, par\u0163ial, de cele ale lui Ezechiel. Urm\u00e2nd, ca punct de plecare, modelul acestor predecesori, Golding pare a spune c\u0103 suntem cu to\u0163ii meni\u0163i a tr\u0103i \u00eentr-un univers \u00een care centrul e tot mai greu de descoperit, un univers dominat de haos \u015fi marcat de semnul focului.
\nFoc, fl\u0103c\u0103ri, suferin\u0163e<\/strong>
\nFocul, incendiile \u015fi fl\u0103c\u0103rile apar frecvent de-a lungul acestei c\u0103r\u0163i, romanul deschiz\u00e2ndu-se chiar cu descrierea unui bombardament care afecteaz\u0103 Londra \u00een timpul celui de-Al Doilea R\u0103zboi Mondial, \u00een urma c\u0103ruia un b\u0103ie\u0163el scap\u0103 ca prin minune cu via\u0163\u0103, \u00eens\u0103 \u00eengrozitor de mutilat. Peste ani, Matty va deveni, la cap\u0103tul unor uluitoare experien\u0163e greu de prins ori de exprimat \u00een cuvinte, un profet al epocii postapocaliptice, dar c\u0103ruia \u00eei este sortit s\u0103 fie mereu respins de oamenii \u00een general incapabili s\u0103 perceap\u0103 esen\u0163a spiritual\u0103 dincolo de aparen\u0163a mutilat\u0103 a trupului. Considerat de unii un simplu alienat mintal, chinuit, umilit, abuzat, dar v\u0103zut de al\u0163ii ca atot\u015ftiutor ori chiar ca sf\u00e2nt, Matty Septimus Windrove (sau Windrow, ori Windrap!) este, oric\u00e2t de \u015focant\u0103 poate p\u0103rea aceast\u0103 alegere din punct de vedere estetic, protagonistul c\u0103r\u0163ii \u015fi figura sa tutelar\u0103. O figur\u0103 simbolic\u0103, desigur. Care, finalmente, va reu\u015fi s\u0103-\u015fi exercite \u00eentreaga putere de fascina\u0163ie asupra semenilor s\u0103i dispu\u015fi s\u0103-l urmeze, convin\u015fi, la fel ca \u015fi Matty, c\u0103 e vorba despre o fiin\u0163\u0103 uman\u0103 \u00eenzestrat\u0103 cu o misiune cu adev\u0103rat special\u0103. De altfel, prima parte a romanului lui Golding este dedicat\u0103 aproape \u00een exclusivitate c\u0103ut\u0103rii identit\u0103\u0163ii de sine a lui Matty, dar \u015fi a substan\u0163ei substratului datoriei pe care o are de \u00eendeplinit. \u201eCine sunt? Ce sunt?\u201c se \u00eentreab\u0103 de-a dreptul obsesiv personajul \u00een timpul lungilor sale medita\u0163ii. Jurnalul pe care \u00eel \u0163ine reprezint\u0103 \u015fi ofer\u0103 un r\u0103spuns, fie el \u015fi par\u0163ial, ce deriv\u0103 mai cu seam\u0103 din conversa\u0163iile pe care Matty le are cu spiritele care-l c\u0103l\u0103uzesc. Este edificatoare \u2013 \u015fi de neuitat \u2013 \u00een acest sens scena \u00een care chipul grotesc al noului profet e prezentat asemenea unei veritabile jertfe pe altarul lipsei de \u00een\u0163elepciune \u015fi de m\u0103sur\u0103 a oamenilor din perioada postbelic\u0103, gata s\u0103 recurg\u0103 la acte de terorism pentru a-\u015fi domina semenii, demonstr\u00e2nd astfel, dac\u0103 mai era nevoie de o asemenea demonstra\u0163ie, c\u0103 au \u00eenv\u0103\u0163at mult prea pu\u0163in de pe urma conflagra\u0163iei mondiale.
\nIar mijloacele \u015fi metodele prin care teroarea se insinueaz\u0103 \u00een aparent lini\u015ftitul or\u0103\u015fel Greenfield, locul unde Matty \u00eencepe s\u0103 mearg\u0103 la \u015fcoal\u0103, iar apoi s\u0103 lucreze, sunt foarte conving\u0103tor prezentate \u00een cea de-a doua parte a romanului. Cititorul are \u00een fa\u0163\u0103 evolu\u0163ia frumoasei dar maleficei Sophy Stanhope, care, al\u0103turi de sora sa geam\u0103n\u0103, Toni, antrenat\u0103 atent \u00een tehnicile terorismului de c\u0103tre grupuri de fundamentali\u015fti arabi, pune la cale r\u0103piri \u015fi atacuri armate. Matty le urm\u0103re\u015fte evolu\u0163ia, cunosc\u00e2ndu-le din copil\u0103rie, de pe vremea c\u00e2nd el frecventa anticariatul lui Sim Goodchild, iar pornirile spre r\u0103u \u015fi spre violen\u0163\u0103 ale celor dou\u0103 fete care preferau s\u0103 chinuiasc\u0103 animale \u00een loc s\u0103 se joace cu p\u0103pu\u015file nu \u00eencetau s\u0103-l uimeasc\u0103 \u015fi s\u0103-l \u00eensp\u0103im\u00e2nte. Ajutate de doi fo\u015fti membri ai for\u0163elor armate britanice, tinerele formeaz\u0103 un veritabil cerc al r\u0103ului \u00een cadrul c\u0103ruia membrii accepta\u0163i sunt ini\u0163ia\u0163i \u00een pl\u0103cerile combinate ale sexului, violen\u0163ei \u015fi substan\u0163elor interzise.
\nSf\u00e2r\u015fit de partid\u0103<\/strong>
\nUltima parte din Bezn\u0103 clar\u0103 are \u00een vedere c\u00e2teva figuri ale oamenilor din Greenfield, \u00eentre care se remarc\u0103 anticarul Sim Goodchild, Edwin Bell \u015fi Sebastian Pedigree, care, \u00een ciuda bunelor lor inten\u0163ii, nu reu\u015fesc s\u0103 st\u0103vileasc\u0103 violen\u0163a \u015fi cu at\u00e2t mai pu\u0163in s\u0103 readuc\u0103 ordinea \u00een aceast\u0103 lume a valorilor inversate, amenin\u0163\u00e2nd s\u0103 se pr\u0103bu\u015feasc\u0103 \u00een nebunie. Cei trei ac\u0163ioneaz\u0103 (func\u0163ioneaz\u0103?) \u00eentr-un mod asem\u0103n\u0103tor corului din tragedia greac\u0103 antic\u0103, coment\u00e2nd evenimentele \u00een desf\u0103\u015furare \u2013 pe care, chiar dac\u0103 nu le pot prevedea, le \u00een\u0163eleg mai bine discut\u00e2ndu-le \u00eempreun\u0103. Fiecare dintre ei, pe de alt\u0103 parte, se raporteaz\u0103 la anumite elemente ale mesajelor profetice ale lui Matty, cel care, de\u015fi d\u0103duse tuturor senza\u0163ia c\u0103 a pierdut totul, e capabil s\u0103 identifice calea spre lumina spiritual\u0103, c\u0103ut\u00e2nd drumul cel mai sigur m\u0103car spre salvarea individual\u0103, dac\u0103 cea colectiv\u0103 devine, \u00een acest univers, problematic\u0103.
\n\u015ei chiar dac\u0103 unii cititori n-au fost \u00eentru totul de acord cu unele dintre sensurile simbolice ori cu o parte a mesajelor implicate \u00een acest roman, probabil c\u0103 marea majoritate nu ar ezita nici o clip\u0103 s\u0103 afirme c\u0103 Bezn\u0103 clar\u0103 este unul dintre textele cu adev\u0103rat canonice \u2013 \u00een cel mai deplin sens al termenului \u2013 ale lui William Golding, chiar dac\u0103 nu at\u00e2t de cunoscut ca \u00cemp\u0103ratul mu\u015ftelor sau at\u00e2t de iubit de autorul \u00eensu\u015fi precum Mo\u015ftenitorii. \u00cens\u0103 cartea rezist\u0103 \u2013 \u015fi e o lectur\u0103 extrem de actual\u0103 \u2013 \u015fi ast\u0103zi, poate mai ales ast\u0103zi, \u00een contextul amenin\u0163\u0103rilor teroriste cu care se confrunt\u0103 deopotriv\u0103 Orientul \u015fi Occidentul. \u00cen plus, modul \u00een care Golding combin\u0103 stilul fragmentelor accentuat profetice, scrise (puse) sub semnul marilor texte biblice cu secven\u0163ele desprinse parc\u0103 din paginile ziarelor de mare tiraj confer\u0103 romanului o atmosfer\u0103 specific\u0103, stranie \u015fi imposibil de prins \u00een formule simplificatoare. \u00cen permanen\u0163\u0103 scriitorul \u00ee\u015fi ajusteaz\u0103 perspectiva \u015fi \u00ee\u015fi nuan\u0163eaz\u0103 viziunea, structur\u00e2ndu-\u015fi discursul narativ din umbre \u015fi lumini, din fl\u0103c\u0103ri \u015fi cenu\u015f\u0103, pentru a permite cititorului s\u0103 priveasc\u0103 dincolo de oglinda mereu \u00een\u015fel\u0103toare a prezentului \u2013 oricare ar fi acesta \u2013 \u015fi s\u0103 dob\u00e2ndeasc\u0103, cumva pe deasupra oric\u0103rei bezne, o imagine global\u0103 \u015fi clar\u0103, evident, asupra condi\u0163iei umane contemporane, confruntat\u0103 cu toate provoc\u0103rile ultimelor decenii.<\/p>\n

 <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

William Golding, Bezn\u0103 clar\u0103, traducere de Iulia Gorzo, Editura Humanitas, Bucure\u015fti, 2014, 312 p.   Cele dint\u00e2i romane ale lui William Golding au fost primite cu entuziasm at\u00e2t \u00een Anglia, c\u00e2t \u015fi \u00een \u0163\u0103rile unde au fost traduse, scriitorul devenind, mai ales datorit\u0103 succesului \u015fi numeroaselor interpret\u0103ri pe care le-au suscitat \u00cemp\u0103ratul mu\u015ftelor (1954) \u015fi… Cite\u0219te mai mult »Despre \u00eentuneric \u015fi lumin\u0103<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[14443,13901,4520],"class_list":["post-23585","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-bezna-clara","tag-traducere-de-iulia-gorzo","tag-william-golding"],"views":1357,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23585","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=23585"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23585\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":23586,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23585\/revisions\/23586"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=23585"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=23585"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=23585"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}