{"id":23583,"date":"2015-06-13T07:03:29","date_gmt":"2015-06-13T05:03:29","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=23583"},"modified":"2015-06-13T07:03:29","modified_gmt":"2015-06-13T05:03:29","slug":"un-pierre-bezuhov-al-lumii-literare-romanesti","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/un-pierre-bezuhov-al-lumii-literare-romanesti\/","title":{"rendered":"Un Pierre Bezuhov  al lumii literare rom\u00e2ne\u015fti"},"content":{"rendered":"<p>Cu 35 de ani \u00een urm\u0103, \u00eentr-o trist\u0103 zi de prim\u0103var\u0103, zburam de la Ia\u015fi la Bucure\u015fti c\u00e2\u0163iva scriitori \u015fi jurnali\u015fti pentru a fi prezen\u0163i la funeraliile lui Marin Preda. Cu pu\u0163in timp \u00eenainte de aterizare, nu mic\u0103 ne-a fost surpriza s\u0103 auzim \u00een microfoane un mesaj al comandantului avionului ce ne-a emo\u0163ionat p\u00e2n\u0103 la lacrimi: \u201eStima\u0163i pasageri, v\u0103 propun ca \u00eenainte de a ateriza pe aeroportul B\u0103neasa s\u0103 survol\u0103m \u00eentr-un tur de onoare palatul Mogo\u015foaia, \u00een semn de omagiu adus marelui scriitor Marin Preda care s-a stins aici!\u201c<br \/>\nEvoc acel moment petrecut acum trei decenii \u015fi jum\u0103tate nu doar pentru c\u0103 el spune mult despre ce \u00eensemna Marin Preda \u00een societatea rom\u00e2neasc\u0103 a vremii, ci \u015fi pentru a da o idee despre ce reprezenta \u00een general scriitorul \u015fi literatura \u00een \u201eSiberia spiritului\u201c, o metafor\u0103 pe c\u00e2t de inspirat\u0103 \u00een form\u0103, pe at\u00e2t de goal\u0103 de con\u0163inut, scornit\u0103 \u015fi apoi folosit\u0103 papagalice\u015fte, mai ales de unii care nu-\u015fi d\u0103deau seama de ridicolul ei, fie \u015fi pentru c\u0103 tocmai spiritualitatea acelui nesf\u00e2r\u015fit t\u0103r\u00e2m siberian este fabuloas\u0103.<br \/>\nRev\u0103d nu f\u0103r\u0103 un sentiment de nostalgie masivul volum intitulat Timpul n-a mai avut r\u0103bdare, ap\u0103rut la Editura Cartea Rom\u00e2neasc\u0103 \u00een 1981, c\u00e2nd se \u00eemplinea un an de la moartea lui Marin Preda, gra\u0163ie criticului Eugen Simion, care l-a conceput \u015fi l-a alc\u0103tuit. O relectur\u0103 \u00eenc\u00e2nt\u0103toare. Eseuri, schi\u0163e de portret, documente, amintiri, m\u0103rturii, coresponden\u0163\u0103, file de jurnal, iconografie, toate evoc\u00e2nd via\u0163a, opera \u015fi personalitatea \u201emarelui singuratic\u201c alc\u0103tuiesc substan\u0163a dens\u0103 a unei c\u0103r\u0163i nu doar omagiale, ci \u015fi de neocolit pentru istoricul literar, pentru exegetul sau biograful lui Marin Preda. O carte-document, \u00een cuprinsul c\u0103reia sunt grupate pe genuri texte ale multor prozatori, poe\u0163i, critici, esei\u015fti, publici\u015fti din genera\u0163ii diferite, \u00eentre care \u015fi un interviu al semnatarului acestor r\u00e2nduri cu Alexandru (Sae), fratele lui Marin Preda, realizat la solicitarea profesorului Eugen Simion.<br \/>\nUn text admirabil este portretul pe care i-l schi\u0163eaz\u0103 lui Marin Preda Alexandru Paleologu: \u201ePentru c\u0103 avea o predilec\u0163ie pentru licen\u0163ele de limbaj \u015fi pentru c\u0103, \u00eentr-adev\u0103r, \u00ee\u015fi d\u0103dea uneori \u00een petec \u00een ce prive\u015fte \u00ables bienseances\u00bb, unii \u00eei contestau lui Marin Preda o \u00eensu\u015fire pe care, dimpotriv\u0103, \u0163in s\u0103 i-o recunosc \u015fi s-o subliniez: Marin Preda era un domn&#8230; Valorile pe care miza, op\u0163iunile sale \u00een cultur\u0103 \u015fi \u00een via\u0163a public\u0103 erau ale unui domn, adic\u0103 ale unuia care se simte bine numai \u00eentre egali, consider\u00e2ndu-se egalul oric\u0103rui ins realmente uman, prin inteligen\u0163\u0103 \u015fi sentiment. Se asem\u0103na mult, a\u015fa \u00eemi pare, cu Pierre Bezuhov, cel mai des\u0103v\u00e2r\u015fit domn dintre toate personajele literaturii universale. Desigur, el se \u015ftia mare scriitor, deci posesorul unei indiscutabile superiorit\u0103\u0163i, tot a\u015fa cum Pierre se \u015ftia mare senior, dar dincolo de aceste privilegii, Preda, ca \u015fi Pierre, avea sim\u0163ul profund al egalit\u0103\u0163ii umane. Respectul s\u0103u pentru cultur\u0103 era nesf\u00e2r\u015fit, ca \u015fi al lui Moromete, care-l admira pe Iorga pentru mintea \u015fi \u015ftiin\u0163a lui (\u00abdac\u0103 vrea s\u0103 ia puterea, eu, domnule, \u00eel sus\u0163in!\u00bb). Respectul pentru cultur\u0103 este o tr\u0103s\u0103tur\u0103 \u0163\u0103r\u0103neasc\u0103, sau cel pu\u0163in a unui anumit tip de \u0163\u0103ran, cel care a dat \u0163\u0103rii noastre at\u00e2\u0163ia intelectuali \u015fi arti\u015fti de mare clas\u0103\u201c. \u00cen fine, mai scrie Al. Paleologu, omul Preda era, \u201eplin de farmec \u015fi de con\u015ftiin\u0163\u0103\u201c, iar intelectualul avea o mare deschidere c\u0103tre filosofie \u201edeclan\u015fat\u0103 de citirea \u00een tinere\u0163e a lui Descartes \u015fi a lui Kirkegaard\u201c \u015fi \u201eun imens respect pentru intelectualii cu o forma\u0163ie filosofic\u0103 solid\u0103\u201c. F\u0103r\u0103 s\u0103 se compare cu ei, \u201eavea lecturile \u015fi g\u00e2ndurile lui \u00een domeniul acesta (al filosofiei \u2013 nota mea) \u015fi \u0163inea s\u0103 le discute cu toat\u0103 modestia, dar f\u0103r\u0103 complexe. Avea perfect\u0103 \u00eendrept\u0103\u0163ire, de vreme ce a creat unul din cele mai autentic filosofice personaje din literatura noastr\u0103, care \u00een realitate fusese chiar tat\u0103l s\u0103u. Marin Preda g\u00e2ndea profund \u015fi avea cui s\u0103 semene\u201c.<br \/>\nO caracterizare pe c\u00e2t de profund\u0103, pe at\u00e2t de emo\u0163ionant\u0103 a lui Marin Preda este cea a criticului Valeriu Cristea. El descoperise \u00een creatorul Morome\u0163ilor un tip aparte, cu totul aparte, de inteligen\u0163\u0103, situat\u0103 \u201ela antipodul inteligen\u0163elor cerebrale, uscate, \u00eenguste \u015fi reci\u201c, o inteligen\u0163\u0103 \u201enutrit\u0103 de toate sevele vii ale tr\u0103irii\u201c, o \u201einteligen\u0163\u0103 existen\u0163ial\u0103\u201c. Or, observa Valeriu Cristea: \u201eTocmai acest tip de inteligen\u0163\u0103 (inteligen\u0163a principal\u0103, cum i-ar fi spus Aglaia Epancina din romanul lui Dostoievski) explic\u0103 greutatea cuvintelor lui Marin Preda, autoritatea incomparabil\u0103, prestigiul aproape oracular al g\u00e2ndirii sale. De la ceilal\u0163i oameni am a\u015fteptat \u015fi a\u015ftept \u00een general informa\u0163ii, idei, puncte de vedere. Marin Preda a fost unul dintre pu\u0163inii de la care am a\u015fteptat \u2013 \u015fi a\u015ftept (c\u0103ci opera sa va fi recitit\u0103 de noi to\u0163i \u00eenc\u0103 de multe ori) \u2013 revela\u0163ii\u201c.<br \/>\nO scen\u0103 tulbur\u0103toare este cea relatat\u0103 de Nichita St\u0103nescu \u00een stilul s\u0103u inimitabil:<br \/>\n\u201eEram la Cap\u015fa c\u00e2nd, z\u0103rindu-l pe Marin Preda m-am ridicat \u00een picioare, m-am dus la d\u00e2nsul \u015fi i-am zis:<br \/>\n\u2013 Stimate maestre, din moment ce v-am ap\u0103rat ca o fiar\u0103 \u00eempotriva unor \u00eentreb\u0103ri nemernice ce mi s-au pus \u00een contra c\u0103r\u0163ii dumneavoastr\u0103 Delirul, \u00een Str\u0103inezia fiind, \u00een pofida faptului c\u0103 firile noastre nu se suport\u0103 \u00een mod reciproc dezavantajos, nu m\u0103 pot \u00eempiedica<br \/>\natunci c\u00e2nd v\u0103 v\u0103d s\u0103 v\u0103 zic:\u00abBun\u0103 ziua, domnule Preda!\u00bb.<br \/>\n\u2013 Bun\u0103 ziua, domnule St\u0103nescu, \u015fi s\u0103 v\u0103 spun ce ciudat\u0103 \u00eent\u00e2mplare! Prietenul meu, Lucian Raicu, mi-a citit acum c\u00e2teva seri din versurile dumneavoastr\u0103 \u015fi, brusc, mi-am dat seama c\u0103 ave\u0163i talent literar.<br \/>\n\u2013\u00a0 Da? l-am \u00eentrebat.<br \/>\n\u2013\u00a0 Da, mi-a r\u0103spuns izbucnind \u00eentr-un r\u00e2s sardonic.<br \/>\nCred c\u0103 ne-am s\u0103rutat, iar dac\u0103 cumva nu ne-am s\u0103rutat, e ca \u015fi cum am fi f\u0103cut-o.\u201c<br \/>\nCu Marin Preda ca personaj a\u015fa-zic\u00e2nd real, \u201eneascuns\u201c \u00een eroii de h\u00e2rtie, chiar dac\u0103 at\u00e2t de vii, ce populeaz\u0103 c\u0103r\u0163ile sale de fic\u0163iune, ne re\u00eent\u00e2lnim \u00een Imposibila \u00eentoarcere, \u00een Via\u0163a ca o prad\u0103, o capodoper\u0103 a memorialisticii, comparabil\u0103 cu mari scrieri de acest gen, ca, de pild\u0103, F\u0103r\u00e2me de memorii a lui Jose Saramago sau Decojind ceapa a lui G\u00fcnter Grass, \u00een Convorbiri cu Florin Mugur\u201c \u015fi desigur \u00een Jurnalul intim editat de Eugen Simion \u015fi Oana Soare. Din ele desprindem portretul moral al unui scriitor preocupat, fr\u0103m\u00e2ntat de toate c\u00e2te se petrec \u00een lume, bune \u015fi rele. Poate doar publicistica lui Eminescu ne mai revel\u0103 o asemenea con\u015ftiin\u0163\u0103. Sintagmele ce dau titlurile primelor dou\u0103 din cele amintite \u2013 Imposibila \u00eentoarcere \u015fi Via\u0163a ca o prad\u0103 \u2013 au devenit, cu trecerea vremii, emblematice, inclusiv sau mai ales pentru istoria \u015fi destinul Rom\u00e2niei.<br \/>\nReflec\u0163iile lui Marin Preda, \u015fi nu numai cele privind propria crea\u0163ie, surprind prin acuitatea lor acum, mai ales acum, dup\u0103 ce s-a produs o r\u0103sturnare istoric\u0103 numit\u0103 de unii revolu\u0163ie. Este \u00eenc\u0103 un semn c\u0103 marii scriitori se ridic\u0103 deasupra evenimen\u0163ialului, prev\u0103d seismele, \u00ee\u015fi devanseaz\u0103 epoca. Cine n-ar subscrie ast\u0103zi mai mult ca oric\u00e2nd la aceste g\u00e2nduri ale lui Marin Preda?!: \u201e&#8230;autorul rom\u00e2n se teme s\u0103 fie sincer p\u00e2n\u0103 la cap\u0103t; dac\u0103 se va zice: i-auzi, a furat, a \u00een\u015felat, a fost viclean, a f\u0103cut \u015fcoala de jandarmi, a primit ou\u0103, g\u0103ini&#8230; avem alt\u0103 fire, ne place s\u0103 r\u00e2dem de natura uman\u0103, e marea noastr\u0103 distrac\u0163ie. At\u00e2t ar trebui, s\u0103 \u00eencerce cineva s\u0103-\u015fi exploreze sufletul sub ochii tuturor, am avea de ce r\u00e2de&#8230; Pentru c\u0103, s\u0103 reflect\u0103m, ce-ar fi s\u0103 vin\u0103 un ins corupt s\u0103 fac\u0103 m\u0103rturisiri? Un \u0163ap b\u0103\u015finos, o purcea sifilitic\u0103? El trebuie s\u0103 ne arate c\u0103 e cult, are acest complex, murd\u0103riile propriului suflet le vars\u0103 \u00een capul contemporanilor. Bine\u00een\u0163eles c\u0103 tot nu scap\u0103, vine unul care tot \u00eei schi\u0163eaz\u0103 adev\u0103rata biografie\u201c.<br \/>\nNu vi se pare c\u0103 aceste fraze au fost scrise azi diminea\u0163\u0103? Ne putem lesne imagina, recitind acest portret-robot, ce s-ar alege din \u201ecivicii\u201c \u015fi eliti\u015ftii no\u015ftri de azi, din pseudofilosofii \u015fi cohortele de toc\u015foi\u015fti, dac\u0103 ar intra \u00een raza de ac\u0163iune a condeiului lui Marin Preda? Dar ei, la drept vorbind, chiar au intrat, avant la lettre. Precum Caragiale, scriitorul pentru care avea o nem\u0103rginit\u0103 admira\u0163ie, Marin Preda este reconfirmat mereu \u00eentr-un mod tragicomic de realitatea acestei \u0163\u0103ri. Recitindu-l, \u00ee\u0163i vine \u00een minte diagnosticul genialului Nenea Iancu: suntem ce-am fost \u015fi a\u015fa vom r\u0103m\u00e2ne!<br \/>\n\u00cen scrisoarea trimis\u0103 Aurorei Cornu, datat\u0103 ianuarie 1955, marele prozator \u00ee\u015fi prive\u015fte opera fundamental\u0103, Morome\u0163ii, cu o severitate de care pu\u0163ini scriitori rom\u00e2ni, \u015fi nu numai rom\u00e2ni, au fost sau sunt capabili: \u201eEu \u015ftiu acest roman pe dinafar\u0103, cu toate c\u0103 nu l-am citit niciodat\u0103 pagin\u0103 cu pagin\u0103 p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u015fit. N-am fost niciodat\u0103 tentat s\u0103 fac acest lucru. Nu m-am sim\u0163it atras. Iat\u0103 deci cheia care explic\u0103 de ce nu l-am publicat \u015fi problema care m\u0103 nelini\u015fte\u015fte, dac\u0103 e bine s\u0103-l public sau nu. Faptul mi se p\u0103rea \u015fi mi se pare \u015fi acum c\u0103 demonstreaz\u0103 via\u0163a scurt\u0103 pe care o are acest roman. El a tr\u0103it pentru mine doar c\u00e2t l-am scris&#8230; Tot a\u015fa, m-am g\u00e2ndit eu, va fi \u015fi pentru cititor. \u00cel va citi, \u00eei va face o bucurie, cum mi-a f\u0103cut \u015fi mie c\u00e2nd l-am scris \u015fi, dup\u0103 aceea, dup\u0103 lectur\u0103, gata, cititorul \u00eel va uita. Cititorul nu-l va purta \u00een con\u015ftiin\u0163\u0103, cum poart\u0103 de pild\u0103 o carte ca Anna Karenina sau Moartea lui Ivan Ilici, c\u0103r\u0163i care cresteaz\u0103 sufletul, se \u00eempl\u00e2nt\u0103 \u00een el, \u00eel schimb\u0103 \u015fi devin parte component\u0103 a con\u015ftiin\u0163ei umane&#8230; Eu nu pot s\u0103 nu \u015ftiu deci c\u0103 Morome\u0163ii mei nu pot produce asemenea turbur\u0103ri \u015fi zguduire de con\u015ftiin\u0163\u0103. De unde \u015ftiu? De-acolo c\u0103, scriindu-l, eu \u00eensumi n-am avut, n-am tr\u0103it asemenea turburare \u015fi n-am urm\u0103rit asemenea scop\u201c.<br \/>\nEste o m\u0103rturie a ceea ce a\u015f numi eroismul de a fi scriitor oric\u00e2nd \u015fi oriunde, dar mai ales \u00een vremuri tulburi, ostile, precum cele \u00een care a debutat, s-a afirmat \u015fi \u015fi-a scris opera Marin Preda, acest \u201emare singuratic\u201c al literaturii noastre. O singur\u0103tate pe c\u00e2t de ad\u00e2nc\u0103, pe c\u00e2t de dramatic\u0103, pe at\u00e2t de fecund\u0103. \u00censu\u015fi modul de a-i privi, de a-i pre\u0163ui sau de a-i judeca pe \u00eenainta\u015fi \u015fi pe contemporani, dar \u00een primul r\u00e2nd pe sine, intr\u0103 \u00een logica singur\u0103t\u0103\u0163ii \u015fi singularit\u0103\u0163ii celui mai mare prozator rom\u00e2n postbelic.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Cu 35 de ani \u00een urm\u0103, \u00eentr-o trist\u0103 zi de prim\u0103var\u0103, zburam de la Ia\u015fi la Bucure\u015fti c\u00e2\u0163iva scriitori \u015fi jurnali\u015fti pentru a fi prezen\u0163i la funeraliile lui Marin Preda. Cu pu\u0163in timp \u00eenainte de aterizare, nu mic\u0103 ne-a fost surpriza s\u0103 auzim \u00een microfoane un mesaj al comandantului avionului ce ne-a emo\u0163ionat p\u00e2n\u0103 la&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/un-pierre-bezuhov-al-lumii-literare-romanesti\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Un Pierre Bezuhov  al lumii literare rom\u00e2ne\u015fti<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[14442,892],"class_list":["post-23583","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-amintiri-despre-marin-preda","tag-marin-preda"],"views":958,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23583","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=23583"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23583\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":23584,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23583\/revisions\/23584"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=23583"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=23583"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=23583"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}