{"id":23577,"date":"2015-06-13T06:58:18","date_gmt":"2015-06-13T04:58:18","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=23577"},"modified":"2015-06-13T06:58:18","modified_gmt":"2015-06-13T04:58:18","slug":"cand-este-o-pipa-doar-o-pipa-fictiune-si-metafictiune-2","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/cand-este-o-pipa-doar-o-pipa-fictiune-si-metafictiune-2\/","title":{"rendered":"C\u00e2nd este o pip\u0103 doar o pip\u0103?  Fic\u0163iune \u015fi metafic\u0163iune"},"content":{"rendered":"<p>Sub acest titlu s-a desf\u0103\u015furat \u00eenc\u0103 o \u00eent\u00e2lnire a Cercului Metacritic de la Facultatea de Litere din Cluj,<br \/>\nav\u00e2ndu-i drept coordonatori pe<br \/>\nAlex Goldi\u015f \u015fi Mihaela Ursa, pe o tem\u0103 propus\u0103 de studentele Emma Pustan, Ana-Maria Deliu \u015fi Daria Condor. Prin episodul de fa\u0163\u0103 \u00eencheiem serialul deschis \u00een num\u0103rul trecut din Cultura.<br \/>\n\u201eSpune adev\u0103rul!\u201c<br \/>\nMihaela Ursa: Proiectul de a recupera referentul este important \u00een unele propuneri, pentru c\u0103 sunt propuneri realiste, \u00een care prezum\u0163ia e c\u0103 ai o lume real\u0103, un referent, \u00een raport cu care cele imaginate sunt fic\u0163ionale (aici \u00eensemn\u00e2nd \u015fi fictive). Dar exist\u0103 \u015fi pozi\u0163ia cealalt\u0103, \u00een care inclusiv lumea real\u0103 \u015fi valabilitatea ei de referent sunt puse sub semnul \u00eentreb\u0103rii \u015fi \u00een care te po\u0163i pozi\u0163iona \u00een orice lume posibil\u0103. Ca s\u0103 organizez un pic, din viciu didactic, ce s-a discutat p\u00e2n\u0103 aici, a\u015f vedea dou\u0103 teme deschise p\u00e2n\u0103 acum: acest raport real-fictiv sau adev\u0103rat-fals, pe de o parte, \u015fi aceast\u0103 interven\u0163ie a fic\u0163iunii dincolo de grani\u0163ele literaturii, pe de alta. A\u015f reveni la ce \u00eentreba \u015etefan Baghiu \u015fi a\u015f r\u0103sturna cumva \u00eentrebarea. El \u00eentreba retoric \u201ecum s\u0103 spunem c\u0103 realismul a murit, de vreme ce orice fantasy \u015fi orice SF va porni de la o form\u0103 de replicare sau de multiplicare cu referent \u00een realitatea-la-care-am-acces a lumii, a elementelor lumii?\u201c A\u015f \u00eentoarce pe dos \u00eentrebarea \u015fi a\u015f zice: cum mai putem s\u0103 credem c\u0103 realismul supravie\u0163uie\u015fte, de vreme ce orice form\u0103 de reprezentare, oric\u00e2t de realist\u0103, este incomplet\u0103, cu goluri, filtrat\u0103 fic\u0163ional, filtrat\u0103 subiectiv, fatal par\u0163ial\u0103 \u015fi selectiv\u0103? Cum tran\u015f\u0103m, cum construim \u00eentreb\u0103rile acestea care, pentru mine cel pu\u0163in, se dau peste cap tot timpul, transform\u00e2ndu-se \u00een opusele lor, adic\u0103 nu sunt deloc at\u00e2t de stabile pe c\u00e2t s-ar crede? C\u0103reia dintre ele \u00eei acord\u0103m credit de stabilitate (sau credit de realitate) mai mare? Care \u00eentrebare e mai bun\u0103? Uite, \u00eemi vine \u00een minte un exemplu recent, nu cu literatur\u0103, ci cu film: reac\u0163iile pe care le-a st\u00e2rnit, mai ales pornind de la un text de Cristian Tudor Popescu, recentul De ce eu?. Acest film trateaz\u0103 un caz real de corup\u0163ie din politica rom\u00e2neasc\u0103, cu un t\u00e2n\u0103r procuror care se sinucide. Ei, nu \u015ftiu dac\u0103 l-a\u0163i v\u0103zut (sper c\u0103 a\u0163i v\u0103zut filmul!), dar poate a\u0163i citit reac\u0163ia lui Cristian Tudor Popescu, ceva \u00een genul: \u201eCum se poate s\u0103-i faci o asemenea nedreptate unui om?&#8230; care era credincios, mergea la biseric\u0103, care nu era un nebun, cum pare s\u0103-l fac\u0103 filmul \u00een final. Mama \u015fi m\u0103tu\u015fa lui au fost de fa\u0163\u0103 c\u00e2nd a s\u0103rit, cum po\u0163i s\u0103 falsifici ni\u015fte zone din biografia lui at\u00e2t de importante?\u201c. Obiec\u0163ii care, desigur, pentru orice cititor care \u015fi-a asumat lec\u0163ia aceea pe care o \u00eenve\u0163i \u00een clasa a doua, pare-mi-se, c\u0103 Ion Creang\u0103 \u015fi Nic\u0103 al lui \u015etefan al Petrei sunt lucruri diferite, constituie o reac\u0163ie absurd\u0103. Dar, pe de alt\u0103 parte, reac\u0163ii de acest fel, frecvente \u015fi foarte des \u00eent\u00e2lnite ne oblig\u0103 s\u0103 recunoa\u015ftem c\u0103 exist\u0103 o presiune de a repera referentul \u00een fic\u0163iune. De a merge a\u015fa, pe un fir al Ariadnei, p\u00e2n\u0103 g\u0103sim referent tare. Poate ar mai fi de comentat&#8230;<br \/>\n\u015etefan Baghiu: Evident, eu cred c\u0103 \u00eentrebarea mea e mai bun\u0103. &lt;R\u00e2sete.&gt; A\u015f propune ceva \u00een leg\u0103tur\u0103 cu ce spunea\u0163i. Cred c\u0103 \u015fi \u00een leg\u0103tur\u0103 cu Aferim s-a pus problema asta: c\u00e2t de mult respect\u0103 perioada istoric\u0103 din secolul XIX rom\u00e2nesc. A\u015f mai da un exemplu recent. Exist\u0103 \u00een Bucure\u015fti un grup de jurnali\u015fti care au f\u0103cut c\u00e2teva documentare despre via\u0163a \u00een canale a boschetarilor de la Gara de Nord, despre b\u0103t\u0103ile din cartelurile bucure\u015ftene, cred c\u0103 pentru genul \u0103sta de buc\u0103\u0163i de realitate putem aduce pe mas\u0103 criteriile astea, adev\u0103rat-fals, pentru c\u0103 ele \u0163in \u015fi de o dimensiune ideologic\u0103 pe care o iau toate&#8230;<br \/>\nM. U.: Bun, \u015fi documentaristic\u0103.<br \/>\nLaura Pavel: Miza e alta.<br \/>\n\u015et B.: Asta spuneam, dar, \u00een film, depinde la ce ne raport\u0103m. Non-fic\u0163ionalul, dac\u0103 primeaz\u0103, primeaz\u0103 pentru c\u0103 pentru mine primeaz\u0103 ca realitatea aceea s\u0103 fie descris\u0103 astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 func\u0163ioneze ca un jurnal. Se inspir\u0103 cumva din metoda lui, ca impact.<br \/>\nM. U.: C\u00e2nd spui \u201epentru mine\u201c, te referi la un mine spectator sau la un mine creator, autor?<br \/>\n\u015et. B.: Asta e o alt\u0103 problem\u0103.<br \/>\nAnamaria Mih\u0103il\u0103: M\u0103 g\u00e2ndeam la ceea ce spunea\u0163i dumneavoastr\u0103 \u015fi m\u0103 \u00eentrebam dac\u0103 nu toat\u0103 problema asta a realismului nu e mai degrab\u0103 nevoia noastr\u0103 de a certifica o oarecare autenticitate \u015fi, \u00een felul \u0103sta, din nou \u201ea ne prosti\u201c, din nou a ne falsifica, pentru c\u0103 perspectiva dumneavoastr\u0103 mi se p\u0103rea foarte pesimist\u0103, \u00een sensul \u00een care trebuia s\u0103 fim sceptici \u00een leg\u0103tur\u0103 cu orice p\u0103rea a fi realist sau realitate. \u015ei nu \u015ftiu, de asta m\u0103 g\u00e2ndeam c\u0103 s\u0103 fie \u00eentr-adev\u0103r p\u00e2n\u0103 \u015fi orice \u00eencercare a noastr\u0103 de a certifica realitatea doar o fic\u0163iune?<br \/>\nM. U.: Alex zicea c\u0103 exagereaz\u0103 teoria literaturii. Exagerez \u015fi eu. Da, e o \u00eentrebare&#8230;<br \/>\n\u015et. B.: M-am g\u00e2ndit la ceva. &lt;Chicoteli.&gt; Foarte bun\u0103 \u00eentrebarea \u00een sensul \u00een care, s\u0103 lu\u0103m spre exemplu, prezentarea anumitor discursuri \u201eporne\u015fte de la un caz real\u201c ne pune cumva \u00een gard\u0103 ca spectator. Or, asta modific\u0103 pu\u0163in condi\u0163iile pe care le pune pactul fic\u0163ional. Asta conteaz\u0103, cred, pentru c\u0103 modific\u0103 felul \u00een care ne raport\u0103m noi la lucrul \u0103la. Deja devine o chestie de importan\u0163\u0103 major\u0103 dac\u0103-i adev\u0103rat sau nu. Cred c\u0103&#8230; La asta m\u0103 pot g\u00e2ndi. M\u0103 pot g\u00e2ndi la Spovedanie la Tanacu \u015fi la alte cazuri reale. \u00cen general, discursul de interpretare devine \u201ec\u00e2t de bine red\u0103 o realitate rom\u00e2neasc\u0103?\u201c sau \u201eavem astfel de cazuri?\u201c.<br \/>\nM. U.: Totu\u015fi, \u00een cazurile la care te referi e vorba despre o conven\u0163ie anun\u0163at\u0103: \u201edup\u0103 un caz real\u201c apare mare pe copert\u0103 sau pe afi\u015ful filmului, e o conven\u0163ie pe care nu o chestionezi, ea \u0163i se d\u0103. Sau cum e cu cartea Anei Dragu, M\u00e2ini cumin\u0163i, prezentat\u0103 editorial ca un fel de manual de self-help pentru p\u0103rin\u0163ii de copii cu autism. S\u0103 fie cartea ei doar asta? Fire\u015fte c\u0103 nu. Altfel, de ce ar fi citit\u0103 de un public care nu intr\u0103 \u00een target-ul conven\u0163ionalizat? Vom verifica \u00eens\u0103 acolo, mai mult dec\u00e2t \u00een alte c\u0103r\u0163i, autenticitatea, biografia? Fire\u015fte c\u0103 da.<br \/>\nDaniel Mati\u015f: Da, dar pentru mine e, sau cel pu\u0163in mi se pare, o problem\u0103, un abuz, c\u00e2nd facem separ\u0103ri din acestea tran\u015fante, a\u015fa, adev\u0103rat-fals. Lucrurile nu sunt niciodat\u0103 at\u00e2t de simple. Cum spunea domnul Adrian Tudurachi, problema adev\u0103rului \u015fi falsului, \u015fi eu cred la fel, se rezolv\u0103 prin faptul c\u0103 aceste lumi sunt \u201eposibile\u201c. Pentru c\u0103 s-a discutat mai devreme de incompletitudine. \u00centrebarea era: \u201ecum putem s\u0103 vorbim despre un roman ca fiind realist, c\u00e2nd exist\u0103 goluri?\u201c. Problema e c\u0103 exist\u0103 goluri \u015fi \u00een realitate. Eu \u00een momentul acesta stau aici, ascult, privesc, dar nu pot s\u0103 absorb tot ce v\u0103d, ce aud sau absolut tot ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 aici. O s\u0103 am goluri, m\u00e2ine, dac\u0103 o s\u0103 povestesc ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 acum, o s\u0103 fie doar o selec\u0163ie. O alt\u0103 persoan\u0103 o s\u0103 aib\u0103, posibil \u015fi probabil, o poveste mai mult sau mai pu\u0163in diferit\u0103. Asta se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u015fi \u00een scrierea istoriilor, se discuta mai devreme. Dac\u0103 ar fi posibil\u0103 scrierea unei istorii complete nu ar mai fi necesar\u0103 o alta. \u00cen momentul \u00een care creez o lume fic\u0163ional\u0103, din nou, o s\u0103 fiu selectiv. Iar lectorul, la r\u00e2ndul lui, va recrea aceea lume fic\u0163ional\u0103 tot selectiv. Prin urmare nu \u00een\u0163eleg de ce am cere unei lumi fic\u0163ionale completitudinea care lipse\u015fte realit\u0103\u0163ii? Pentru mine problema asta cu adev\u0103ratul \u015fi falsul sau golurile din opere mi se pare&#8230;<br \/>\nEmma Pustan: Noi am \u015fi evitat problema asta, nici nu am discutat despre asta&#8230;<br \/>\nAlex Goldi\u015f: Am v\u0103zut c\u0103 v-a\u0163i ferit.<br \/>\nDaria Condor: A\u015f putea s\u0103 complic acum pu\u0163in problema? &lt;R\u00e2sete. \u00cencuraj\u0103ri la complicare.&gt; M\u0103 g\u00e2ndeam la istorie \u015fi la percep\u0163ia noastr\u0103 asupra ei. Citesc acum un fragment din Suetonius, despre moartea lui Augustus, un text pe care ast\u0103zi l-am putea percepe ca par\u0163ial fic\u0163ional, \u00eens\u0103 pe care el \u00eel consider\u0103 istoric. Inten\u0163ia auctorial\u0103 este de a demonstra c\u0103 Augustus era zeu. \u015ei m\u0103 g\u00e2ndesc c\u0103 tu e\u015fti \u00eentr-un loc, vezi un eveniment \u015fi \u00een momentul acela nu interpretezi realitatea ca un sistem de semne, dar c\u00e2nd apare un eveniment major, te g\u00e2nde\u015fti: \u201ea, dar \u015fi \u00eenainte a zburat o acvil\u0103 \u00een jurul lui, sigur era un zeu\u201c. Dar aceast\u0103 interpretare apare dup\u0103 ce s-a mai \u00eent\u00e2mplat ceva care \u0163i-a dat un indiciu foarte puternic \u015fi datorit\u0103 c\u0103ruia ordonezi tot ceea ce ai v\u0103zut \u00eenainte ca \u015fi cum ar r\u0103spunde a\u015ftept\u0103rilor tale. Astfel, pe l\u00e2ng\u0103 lacunele datorate percep\u0163iei deficitare, noi ordon\u0103m realitatea \u00een func\u0163ie de ierarhii, care sunt constructe sociale, adic\u0103 fic\u0163iuni. \u015ei asta fic\u0163ionalizeaz\u0103 cumva&#8230; totul.<br \/>\nE. P.: Spunea\u0163i, la un moment dat, de faptul c\u0103 inclusiv \u00een literatura fantasy c\u0103ut\u0103m buc\u0103\u0163i de adev\u0103r. Cred c\u0103 p\u00e2n\u0103 la urm\u0103 e un&#8230; o parte a orizontului de a\u015fteptare a cititorilor pe care nu putem s\u0103-l neg\u0103m.<br \/>\nM. U.: Ce anume?<br \/>\nE. P.: Adev\u0103rul. Adic\u0103 trebuie s\u0103 aib\u0103 un punct de care s\u0103 se lege p\u00e2n\u0103 la urm\u0103. Nu po\u0163i s\u0103-i la\u015fi&#8230;<br \/>\nD. M.: Nu se leag\u0103 oarecum de realism? Adic\u0103 orice text tot trebuie s\u0103 aib\u0103 un anumit grad de realism, nu?<br \/>\nE. P.: Ba da. Normal c\u0103 are, c\u0103 nu po\u0163i s\u0103 porne\u015fti&#8230;<br \/>\nD. M.: Dac\u0103 ar fi ceva total ireal, nu ai \u00een\u0163elege nimic din ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 acolo.<br \/>\nE. P.: Nu exist\u0103 ceva care s\u0103 fie complet ireal, pentru c\u0103 noi nu avem&#8230;<br \/>\nA.-M. D.: Pentru c\u0103 ceva complet desprins de realitate ar fi de ne\u00een\u0163eles.<br \/>\nE. P.: Sau nu exist\u0103 pentru noi.<br \/>\nA. G.: Aici ar fi poate dou\u0103 discu\u0163ii, ar fi de disociat. Am senza\u0163ia c\u0103 discu\u0163ia s-a deplasat \u00een momentul \u00een care a intervenit Mihaela. S-a dus pe alt\u0103 cale dec\u00e2t pe cea&#8230;<br \/>\nM. U.: &#8230;pe care s-ar fi cuvenit s\u0103 mearg\u0103, spune, spune, \u015ftiu c\u0103 asta inten\u0163ionai! Mul\u0163umesc frumos! &lt;R\u00e2sete. Aprob\u0103ri.&gt;<br \/>\nA. G.: \u015ei am impresia c\u0103 Mihaela a deschis o discu\u0163ie nou\u0103, pun\u00e2nd problema recept\u0103rii operelor. P\u00e2n\u0103 acum am vorbit despre coeficientul de adev\u0103r sau de realitate din operele literare; or Mihaela, aduc\u00e2nd discu\u0163ia \u00een zona recept\u0103rii, a vorbit despre felul \u00een care interpret\u0103m textele \u015fi aici m\u0103 g\u00e2ndeam c\u0103 exist\u0103 poate chiar \u00een ultimele decenii o tendin\u0163\u0103 mai realist\u0103 de a citi textele literare, de a aplica grile mai ideologizate asupra textelor, mai autenticiste; s-a schimbat, a\u015fadar, nu numai raportul de adev\u0103r din operele literare, ci \u00eens\u0103\u015fi grila prin care citim aceste opere literare \u015fi a\u015f da aici un exemplu care poate e cel mai clar. M\u0103 g\u00e2ndesc c\u0103 tocmai operele acelea cu un coeficient \u00eenalt de adev\u0103r sau de referent din timpul comunismului de la noi au fost citite de c\u0103tre critici \u015fi poate \u015fi de c\u0103tre o parte din cititori sub imperiul autonomiei esteticului; au fost citite printr-un coeficient \u00eenalt de fic\u0163ionalizare. A\u015fa c\u0103 ceea ce ar acuza \u00een fond, \u00eentr-un fel, aici, aceast\u0103 lectur\u0103 realist\u0103 a unor texte sau a unor filme \u0163ine de o anumit\u0103 preconcep\u0163ie, care e a epocii noastre \u015fi care nu \u015ftiu \u00een ce m\u0103sur\u0103 trebuie demontat\u0103 sau nu. \u015ei m\u0103 g\u00e2ndesc la toate curentele acestea: new historicism, gender criticism, postcolonialism, care sunt grile de lectur\u0103 evident mai realiste dec\u00e2t lecturile structuraliste, post-structuraliste \u2013 adic\u0103 a\u015fteptarea cu privire la presiunea acestora, a\u015fteptarea cu privire la realismul operei, a crescut din cauza sau datorit\u0103, aici nu m\u0103 pot hot\u0103r\u00ee, recept\u0103rii. Noi a\u015ftept\u0103m \u00een mod ciudat mai mult realism de la operele literare dec\u00e2t alte genera\u0163ii, alte contexte, alte comunit\u0103\u0163i de lectur\u0103.<br \/>\nAna-Maria Deliu: Cred c\u0103 aici e o diferen\u0163\u0103 frapant\u0103 \u00eentre orizontul nostru de a\u015fteptare prin paradigma asta nou\u0103 de citire \u015fi felul \u00een care sunt create textele \u00een postmodernism, care tocmai c\u0103 atrag aten\u0163ia asupra statutului de fic\u0163iune al textului, prin metafic\u0163iune.<br \/>\nL. P.: Ele se poate \u00eent\u00e2mpla s\u0103 nu se contrazic\u0103, adic\u0103, legat de ce spunea \u015fi Alex \u00eenainte, aproape de grila cumva mai realist\u0103 e \u015fi una politic\u0103, de ce s\u0103 n-o spunem, ideologic\u0103, chiar \u015fi de reglare a conturilor cu trecutul \u015fi, \u00een fine, asta se \u00eent\u00e2mpl\u0103 de c\u00e2\u0163iva ani \u015fi la noi. Ca o parantez\u0103, pentru c\u0103 \u015fi aceast\u0103 discu\u0163ie a rezisten\u0163ei prin estetic se poate reg\u00e2ndi, poate fi pus\u0103 sub semnul suspiciunii: \u00een ce m\u0103sur\u0103 scriitorii sau arti\u015ftii care au f\u0103cut aceast\u0103 rezisten\u0163\u0103, \u00een fond, chiar r\u0103m\u00e2neau doar \u00een sfera estetic\u0103 (cei care, sigur, nu fic\u0163ionalizau ori \u201eestetizau\u201c dup\u0103 comanda realist-socialist\u0103). Ei bine, erau de fapt \u00eentr-o postur\u0103 de putere similar\u0103 aceleia a decidentului politic. A\u015ftept\u0103rile noastre de a reg\u00e2ndi ideologic literatura zis subversiv\u0103 a trecutului e realist s\u0103 existe. Poate ele (studentele care au formulat azi propunerea de dezbatere) au tot dreptul s\u0103 aib\u0103 o a\u015fteptare mai degrab\u0103 esteticist\u0103, s\u0103 spunem, fic\u0163ionalist\u0103, doar c\u0103&#8230; spun c\u0103 a\u015ftept\u0103rile diferite nu se contrazic, nu intr\u0103 \u00een conflict, pentru c\u0103 fic\u0163iunea (\u015fi c\u00e2nd e metafic\u0163iune) poate s\u0103 fie (\u015fi \u00een inten\u0163ia autorului ei, ca \u015fi pentru cititor) \u015fi politic\u0103, s\u0103 mizeze pe asta, s\u0103 ajung\u0103 la un efect, la o eficacitate \u015fi social\u0103, chiar politic\u0103, nu numai estetic\u0103.<br \/>\nA. G.: \u015ei ace\u015fti cititori care urmeaz\u0103 grila realist\u0103 nu cred c\u0103 nu cunosc pactul fic\u0163ional, dar pur \u015fi simplu nu mai vor s\u0103-l respecte sau nu e \u00een interesul lor s\u0103-l respecte, nu \u015ftiu.<br \/>\nE. P.: P\u0103i tocmai familiaritatea asta cu universul prezentat cred c\u0103 pur \u015fi simplu le creeaz\u0103 o reac\u0163ie alergic\u0103 la \u00eensu\u015fi pactul fic\u0163ional pentru c\u0103 nu \u015fi-l mai asum\u0103 \u00een momentul \u00een care e clar ceva diferit fa\u0163\u0103 de ceea ce se a\u015fteapt\u0103 s\u0103 citeasc\u0103. E ceva ce li se poate \u00eent\u00e2mpla \u00een orice moment sau ceva cu care sunt familiari \u015fi empatizeaz\u0103 la un nivel prea \u00eenalt, cred.<br \/>\nM. U.: Asta mi se pare o observa\u0163ie foarte bun\u0103: ideea c\u0103 aceast\u0103 c\u0103utare a \u201etextului adev\u0103rat\u201c are loc mai ales \u00een momentele \u00een care exist\u0103 continuitate \u00eentre lumea reprezentat\u0103 \u015fi lumea \u00een care tr\u0103ie\u015fte cititorul\/ receptorul. Dac\u0103 tu l-ai cunoscut pe procuror, vei avea mult mai multe obiec\u0163ii \u00een momentul \u00een care reprezentarea lui va fi diferit\u0103 dec\u00e2t o reprezentare pe care \u0163i-o aminte\u015fti ca \u201ereal\u0103\u201c. Dac\u0103 nu l-ai cunoscut, vei accepta firesc pactul fic\u0163ional.<br \/>\nL. P.: Asta da, \u015fi \u00eentr-adev\u0103r, apropo, cineva poate ajunge s\u0103 empatizeze&#8230; prea mult, poate ap\u0103rea o supraidentificare cu rolul, cu situa\u0163ia.<br \/>\nA.-M. D.: Pe l\u00e2ng\u0103 componenta asta afectiv\u0103, eu m\u0103 refeream \u015fi la o component\u0103 ludic\u0103 a\u015fa, la nivel deloc subtil \u015fi chiar evident, \u00een \u00eencerc\u0103rile de a \u00eenl\u0103tura orice caracteristic\u0103 esen\u0163ialist\u0103 pentru un personaj \u015fi a face tot felul de jocuri specifice timpului nostru, cum ar fi Hipster Hitler, de exemplu, sau alte c\u0103r\u0163i-joc. \u015ei la asta m\u0103 refeream.<br \/>\nSpeciali\u015fti pe pia\u0163a fic\u0163iunii<br \/>\nAdrian Tudurachi: Dar cred c\u0103 asta e eficien\u0163a fic\u0163iunii \u00een realitate; poate c\u0103 ar trebui subliniat c\u0103 teoria lumilor posibile, dincolo de tot ceea ce i s-a repro\u015fat, a avut un rol foarte important \u00een justificarea fic\u0163iunii \u00een societatea contemporan\u0103, faptul c\u0103 fic\u0163iunea a fost recunoscut\u0103 ca o realitate \u00een foarte multe domenii ale existen\u0163ei noastre. De exemplu, rolul fic\u0163iunilor \u015fi al simul\u0103rilor fic\u0163ionale \u00een spa\u0163iile corporatiste, de la interviurile de angajare p\u00e2n\u0103 la practicile de stimulare a inventivit\u0103\u0163ii. Teoria lumilor posibile ne-a oferit o perspectiv\u0103 asupra condi\u0163iei universale a fic\u0163iunii, asupra r\u0103sp\u00e2ndirii ei \u00een toate domeniile activit\u0103\u0163ii umane. Ceea ce are un revers politic foarte important pentru noi. Pentru c\u0103 ne putem prevala de calitatea noastr\u0103 de speciali\u015fti \u00een fic\u0163iune ca s\u0103 revendic\u0103m aceste teritorii din domeniile \u00een care se g\u0103sesc. Adic\u0103 \u00een momentul \u00een care corporati\u015ftii vor s\u0103 le propun\u0103 angaja\u0163ilor ni\u015fte exerci\u0163ii prin fic\u0163iune \u00een loc de vechile brainstorming-uri, au nevoie de un specialist \u00een fic\u0163iune care s\u0103 le spun\u0103 cum s\u0103 construiasc\u0103 \u015fi \u00een ce direc\u0163ie s\u0103 o fac\u0103.<br \/>\nM. U.: Adrian, tu vorbe\u015fti acum despre viitoare posibilit\u0103\u0163i de angajare pentru absolven\u0163ii de Litere, nu? &lt;R\u00e2sete&gt;<br \/>\nE. P.: Mi-am \u015fi ciulit urechile. &lt;Hohote, de-a dreptul&gt;<br \/>\nA. T.: P\u0103i, nu despre asta e vorba?! Cred c\u0103 trebuie s\u0103 avem \u015fi o perspectiv\u0103 politic\u0103 asupra teoriilor literare. S\u0103 \u00een\u0163elegem c\u0103 dincolo de faptul c\u0103 sunt mai mult sau mai pu\u0163in discutabile, unele teorii ne ajut\u0103 s\u0103 facem cu literatura anumite lucruri. Ne ajut\u0103 s\u0103 ne descurc\u0103m cu literatura \u00eentr-o lume tot mai dificil\u0103 pentru \u015ftiin\u0163ele umaniste. \u015ei \u00een sensul \u0103sta ziceam c\u0103 teoria lumilor posibile a fost foarte important\u0103 \u00een anii \u201990.<br \/>\nE. P.: \u00cen perioada \u00een care s-a scris \u015fi manualul nostru de istorie de clasa a patra, din care am aflat c\u0103 \u015etefan cel Mare fusese de ne\u00eenvins p\u00e2n\u0103 la dezam\u0103girea pe care am avut-o pu\u0163in mai t\u00e2rziu \u00eenv\u0103\u0163\u00e2nd pentru BAC, odat\u0103 cu descoperirea c\u0103 doar \u00een vreo trei b\u0103t\u0103lii fusese \u00eenving\u0103tor \u015fi fusese \u015fi vasal.<br \/>\nA. G.: O scurt\u0103 parantez\u0103, apropo de discu\u0163ia aceasta. Nu \u00een\u0163elegeam \u00een gimnaziu, citind din manualele vechi la care cred c\u0103 voi n-a\u0163i ajuns&#8230; Nu \u00een\u0163elegeam a\u015fadar de ce, dac\u0103 \u015etefan cel Mare, Mihai Viteazu \u015fi to\u0163i ai no\u015ftri c\u00e2\u015ftigau \u00eentotdeauna b\u0103t\u0103liile, cum de pl\u0103team \u00eentotdeauna tribut? &lt;R\u00e2sete.&gt; Adic\u0103 ei erau \u00eenving\u0103tori, dar noi pl\u0103team tribut sau pierdeam jum\u0103tate din \u0163ar\u0103. Asta, \u00een capul meu, nu reu\u015fea s\u0103 capete sens, dar era istoria oficial\u0103 din manual.<br \/>\nE. P.: Dar oricum e interesant mecanismul acesta cumva patriotard, dac\u0103 mi-e permis, de fic\u0163ionalizare a istoriei \u0163\u0103rii \u00eens\u0103\u015fi. \u015ei p\u00e2n\u0103 la urm\u0103 am fost \u015fi&#8230; nu \u015ftiu&#8230; sp\u0103la\u0163i pe creier c\u00e2nd am fost mici, dac\u0103 stau s\u0103 m\u0103 g\u00e2ndesc, pentru c\u0103 am avut o viziune foarte optimist\u0103 \u015fi entuziast\u0103 despre propria noastr\u0103 \u0163ar\u0103. Diana, ai ridicat m\u00e2na, scuze.<br \/>\nDiana Antal: M\u0103 \u00eentrebam, oare dus\u0103 la extreme teoria lumilor posibile, pe ce se bazeaz\u0103 sau prin ce sunt aceste lumi realit\u0103\u0163i posibile? R\u0103spunsul cred c\u0103 ar fi: prin limbaj. Limbajul \u00een\u0163eles ca metod\u0103 de configurare exterioar\u0103 a unei proiec\u0163ii. \u015ei ce este acest limbaj? Oare nu tot o conven\u0163ie? Nu e el o alt\u0103 fic\u0163iune pe care noi ne-o asum\u0103m ca fiind real\u0103? Atunci cum mai tras\u0103m grani\u0163ele astea dintre realitate \u015fi fic\u0163iune?<br \/>\nE. P.: Eu m-a\u015f bucura s\u0103 fie o fic\u0163iune limbajul, p\u00e2n\u0103 la urm\u0103 c\u0103 nu ne-am mai fi chinuit cu gramatica normativ\u0103 \u00een anul I, adic\u0103 g\u00e2nde\u015fte-te c\u00e2t\u0103 libertate de exprimare am fi avut.<br \/>\nD. A.: Leg\u00e2ndu-m\u0103 de ce zici tu, mi se pare c\u0103 un argument puternic e inclusiv modul \u00een care evolueaz\u0103 limbile \u015fi faptul c\u0103 ele sunt ni\u015fte organisme vii, evolutive, schimbabile, care se contamineaz\u0103 \u00eentre ele chiar. Dinamica asta mi se pare c\u0103 subliniaz\u0103 caracterul fic\u0163ional, de conven\u0163ie a limbii. O conven\u0163ie a umanit\u0103\u0163ii prin raportare la codul cultural.<br \/>\nA.-M. D.: P\u00e2n\u0103 la urm\u0103, frumuse\u0163ea limbajului \u015fi faptul c\u0103 \u00eel folosim ca pe o fic\u0163iune arat\u0103 c\u0103 e deja acolo ceva fic\u0163ional, e cumva \u00eempins s\u0103 lucreze a\u015fa. Limbajul nu ni-l asum\u0103m ca realitate, ci, tocmai, cred c\u0103 ni-l asum\u0103m ca pe o fic\u0163iune, pe jum\u0103tate con\u015ftien\u0163i de aparatul lui de conven\u0163ii \u015fi de resorturile codului.<br \/>\nD. A.: Depinde. Prin iner\u0163ie, el devine asumare. Eu a\u015fa cred. Adic\u0103 e posibil ca noi, filologii, s\u0103 ne punem problema conven\u0163iei, \u00eens\u0103 ceilal\u0163i, nu. Ei \u00ee\u015fi asum\u0103 limbajul, constructul cultural ca adev\u0103r incontestabil, ca fapt dat.<br \/>\nM. U.: Uite c\u0103 am ajuns s\u0103 discut\u0103m \u015fi despre codificarea de gen. Tu vrei s\u0103 spui c\u0103 e ca atunci c\u00e2nd te duci la bunica \u015fi ea spune o propozi\u0163ie de genul: \u201eA venit pe la noi un om \u015fi o femeie\u201c. Fire\u015fte c\u0103 n-are rost s\u0103-i zici: \u201eCum adic\u0103, bunico? Femeia nu e om?\u201c, pentru c\u0103 ea \u0163i-ar r\u0103spunde invariabil \u201eei, mai las\u0103-m\u0103, las\u0103-m\u0103 cu astea, c\u0103 pe la noi a\u015fa se spune\u201c. O utilizare a conven\u0163iei lingvistice, cu tot cu preset\u0103rile ei sociale, f\u0103r\u0103 con\u015ftientizarea ei.<br \/>\nD. A.: Da, \u015fi chiar mai mult. \u00cen sensul \u0103sta d\u0103deam exemplul cu lumea noastr\u0103, a celor care lucreaz\u0103 cu textele. Poate c\u0103 noi sim\u0163im posibilitatea dinamic\u0103 a limbajului, \u00eens\u0103 oamenii simpli nu cred c\u0103 stau s\u0103 analizeze&#8230; problemele astea subtile.<br \/>\nM. U.: Uite, asta ar fi o alt\u0103 discu\u0163ie, dac\u0103 e vorba de o dexteritate lingvistic\u0103, de o dexteritate de tip filologic \u00een aceast\u0103 con\u015ftientizare a oper\u0103rii cu fic\u0163iuni, sau nu. Eu m\u0103 \u00eendoiesc c\u0103 dexteritatea aceasta \u0163ine de educa\u0163ie.<br \/>\nD. A.: Se poate s\u0103 nu \u0163in\u0103 de educa\u0163ie, dar problema pe care o ridicam e: dac\u0103 pentru noi limbajul e fic\u0163iune, iar pentru al\u0163ii e adev\u0103r dat, unde mai tras\u0103m grani\u0163a fic\u0163ionaliz\u0103rii?<br \/>\nA. G.: Aici e problema. Dac\u0103 ne raport\u0103m \u015fi la ce zicea Adrian cu privire la asumarea acestor jocuri fic\u0163ionale \u00een realitate, p\u0103i, \u0103sta e chiar punctul de la care porne\u015fte Toma Pavel \u00een definirea lumilor fic\u0163ionale. El vorbe\u015fte despre lumile fic\u0163ionale ca despre ni\u015fte ontological landscapes, un fel de rezerva\u0163ii fic\u0163ionale \u00een interiorul realului. Pentru mine, credin\u0163ele bunicii de care vorbea Mihaela reprezint\u0103 fic\u0163iune. Pentru mine e o abstrac\u0163iune fic\u0163ional\u0103. Sunt mai multe lumi paralele, chiar fic\u0163ionale, \u00een lumea \u00een care tr\u0103im. \u00cemi amintesc aici de romanul lui Adrian Schiop, Solda\u0163ii. Am sim\u0163it nevoia s\u0103 m\u0103 uit pe Youtube, dup\u0103 ce am citit despre lumea aceea a Ferentarilor, care pentru mine realmente e o fic\u0163iune, s\u0103 v\u0103d dac\u0103 \u00eentr-adev\u0103r lucrurile stau exact cum sunt descrise \u00een roman. \u015ei \u00eentr-un fel de aici porne\u015fte definirea lumilor fic\u0163ionale la Toma Pavel, de la demonstra\u0163ia c\u0103 fic\u0163iunea nu e \u00een mod radical diferit\u0103 de realitate \u015fi c\u0103 \u00een realitatea noastr\u0103 coexist\u0103 mai multe lumi paralele la care, din interiorul comunit\u0103\u0163ii noastre izolate, n-avem acces; \u00eentr-un fel de rezerva\u0163ii psihologice, ontologice, nici nu \u015ftiu cum s\u0103 le spun, la care nu avem acces \u015fi pe care le putem trata la un moment dat exact ca pe fic\u0163iunile literare. De-asta se \u015fi vorbe\u015fte tot timpul despre Rom\u00e2nia profund\u0103, de alt\u0103 Rom\u00e2nie, pentru c\u0103 n-ai pur \u015fi simplu acces la comunitatea aceea care opereaz\u0103 cu ni\u015fte valori care de multe ori sunt la fel de omogene \u015fi de bine ordonate ca lumile fic\u0163ionale, ca legit\u0103\u0163ile interne ale lumilor fic\u0163ionale de care s-a tot vorbit. Despre lumea profund\u0103 a satului cred c\u0103 se mai vorbe\u015fte \u015fi azi ca \u015fi c\u00e2nd ar fi o lume omogen\u0103. Mai exist\u0103 \u015fi azi sate \u00een care nu exist\u0103 curent electric, \u00een Rom\u00e2nia. \u015ei acelea au ni\u015fte valori omogene \u015fi o anumit\u0103 structur\u0103 intern\u0103 care \u0163in de logica rezerva\u0163iilor fic\u0163ionale din interiorul realit\u0103\u0163ii. \u015ei asta-i interesant la Toma Pavel. C\u0103 el define\u015fte lumile \u00eencerc\u00e2nd s\u0103 reduc\u0103 c\u00e2t mai mult distan\u0163a dintre fic\u0163iune \u015fi realitate. Or, ce-au f\u0103cut to\u0163i structurali\u015ftii \u015fi formali\u015ftii \u00een ultima jum\u0103tate de secol a fost exact inversul: s\u0103 fac\u0103 cele dou\u0103 entit\u0103\u0163i \u2013 lumea real\u0103 \u015fi lumea fic\u0163ional\u0103 \u2013 s\u0103 fie absolut separate, distincte \u00een orice context. El \u00eencearc\u0103&#8230; Ar fi \u015fi aici de discutat. Ar fi aici \u015fi c\u00e2teva obiec\u0163ii.<br \/>\nD. M.: Nu putem spune c\u0103 de fapt, \u00een urma a ceea ce a\u0163i spus dumneavoastr\u0103 \u015fi doamna profesoar\u0103 Ursa, \u015fi realitatea are un grad mai mare sau mai mic de fic\u0163ionalitate?<br \/>\nE. P.: Dac\u0103 extrapol\u0103m pu\u0163in \u015fi lu\u0103m, s\u0103 zicem, o prezentare a unei ceremonii a ceaiului din Japonia, o descriere a unui ritual din China \u015fi a\u015fa mai departe, care-i perfect real \u00een grani\u0163ele culturii lor, \u015fi \u00eel aducem \u00een Europa secolului XV, pe noi, exotismul acelei descrieri ne va duce cu g\u00e2ndul la fic\u0163iune \u015fi la ceva ireal pentru c\u0103 nu se supune legilor noastre \u015fi lumea&#8230; adic\u0103, defini\u0163ia lumilor posibile e strict legat\u0103 \u015fi de cultur\u0103, \u015fi de modul \u00een care ne reprezent\u0103m grani\u0163ele astea&#8230;<br \/>\nA. G.: O comunitate cultural\u0103, intercultural\u0103.<br \/>\nA.-M. D.: Dac\u0103 ar fi s\u0103 mergem pe acest fir \u015fi s\u0103 ne leg\u0103m nu doar de elementele astea ritualice \u015fi de cutume, care sunt mai aproape de a deveni o suprastructur\u0103 fic\u0163ional\u0103, putem spune chiar c\u0103 paradigma \u00een care tr\u0103im noi sau oricare paradigm\u0103 ar putea s\u0103 fie g\u00e2ndit\u0103 ca o suprastructur\u0103 care organizeaz\u0103 rezerva\u0163ia fic\u0163ional\u0103 \u015fi care e alc\u0103tuit\u0103 din idei care plutesc undeva \u00een aer \u015fi ne organizeaz\u0103 g\u00e2ndurile, viziunile despre lume, f\u0103r\u0103 s\u0103 fie at\u00e2t de evident.<br \/>\nA. G.: Apropo, \u00eenc\u0103 un exemplu care-mi vine acuma-n minte, acel caz cu spovedania, acel caz de la Tanacu, de acum c\u00e2\u0163iva ani&#8230;<br \/>\nL. P.: \u015ei Andrei \u015eerban a f\u0103cut un spectacol dup\u0103 cazul Tanacu.<br \/>\nA. G.: Da! S-au construit foarte multe fic\u0163iuni pornind de la cazul \u0103sta, fie c\u0103 au fost romane, fie c\u0103 au fost filme&#8230; de ce? Pentru c\u0103, probabil, \u00eentreaga comunitate rom\u00e2neasc\u0103 a receptat uluit\u0103 faptul absolut neverosimil c\u0103 la noi, \u00een secolul XXI, se mai petrec exorciz\u0103ri ca \u00een Evul Mediu, a receptat acel eveniment ca pe un fel de rezerva\u0163ie fic\u0163ional\u0103 \u00een interiorul realului, de aceea a atras aten\u0163ia at\u00e2tor arti\u015fti; evenimentul acesta a fost \u00eentr-adev\u0103r un fel de revela\u0163ie fic\u0163ional\u0103 \u00een interiorul realului, \u00eentr-at\u00e2t era de straniu&#8230;<br \/>\nL. P.: O survenire \u00een real a unei lumi paralele.<br \/>\nA. G.: Exact! Pe care nu o credeai posibil\u0103, at\u00e2t era de \u00eendep\u0103rtat\u0103 de orizontul nostru de a\u015fteptare, de comunitatea noastr\u0103 cultural\u0103, intelectual\u0103&#8230;<br \/>\nA.-M. D.: Iese cu totul din paradigma noastr\u0103 \u015fi nimic nu ne preg\u0103te\u015fte pentru asta. Pentru c\u0103 nu avem pactul fic\u0163ional explicit aici, adic\u0103 nici m\u0103car implicit, c\u0103 nu exist\u0103, noi chiar ne sim\u0163im brusca\u0163i de continuarea asta a realit\u0103\u0163ii \u00eentr-un mod de-a dreptul miraculos, s\u0103-i spunem a\u015fa, dac\u0103 ar fi s\u0103 a\u015fez\u0103m episodul \u00eentr-o categorie fic\u0163ional\u0103.<br \/>\nE. P.: Sau miraculos \u00een sens&#8230; r\u0103u, de data asta.<br \/>\nA. G.: \u015ei tot ce au f\u0103cut ace\u015fti arti\u015fti a fost pur \u015fi simplu s\u0103 ia, s\u0103 decupeze evenimentul respectiv care era fic\u0163ional de-a gata, sau fic\u0163ionalizat de-a gata.<br \/>\nL. P.: Cred c\u0103-i atr\u0103gea \u015fi doza de brut, de imediat\u2026 aici discu\u0163ia a luat-o cumva \u015fi spre mizele antropologice ale felului de a fic\u0163ionaliza, pentru c\u0103 pentru cei din satul f\u0103r\u0103 electricitate fic\u0163iunile sunt altele, \u015fi pentru noi cei de aici, care vorbim aceste lucruri sofisticate, din nou altele, noi \u00eei vedem pe ei \u015fi lumea lor ca fic\u0163iune; din punct de vedere antropologic, poate e o gre\u015feal\u0103&#8230;<br \/>\nA. G.: Discursul dominator, asta voiai s\u0103 zici.<br \/>\nL. P.: Da, sigur, \u015fi \u00een plus, poate c\u0103&#8230;<br \/>\nA. G.: &#8230;am fi \u015fi noi la fel de fic\u0163iuni pentru ei ca ei fa\u0163\u0103 de noi.<br \/>\nL. P.: Ha, chiar\u2026 Dar legat de ce spunea Ana-Maria mai \u00eenainte: e ca \u00eentr-un performance care se vrea foarte viu, foarte radical viu, dar exist\u0103 totodat\u0103 \u015fi \u00een plan fic\u0163ional, \u015fi e tr\u0103it total, live, crud, c\u0103 tot vorbeam de reprezentare&#8230; Oricum, voiam doar s\u0103 spun c\u0103 dac\u0103 se dezvolt\u0103 ast\u0103zi o teorie despre fic\u0163ionalitate, cred c\u0103 nu se poate s\u0103 nu ne confrunt\u0103m sau s\u0103 nu se ia \u00een calcul \u015fi discu\u0163ia despre noile tehnologii \u015fi virtualitate, pentru c\u0103 repune pe alte nivele de discu\u0163ie ceea ce discuta \u015fi Toma Pavel. Adic\u0103, a\u015fa cum Toma Pavel vede mai multe landscapes ale lumii fic\u0163iunii, mai multe \u201epeisaje\u201c, de fapt nivele de fic\u0163ionalitate, care difer\u0103 \u2013 depinde de c\u00e2t de mult plonj\u0103m \u00een lumea lui Swift sau \u00eentr-o fic\u0163iune care e mai degrab\u0103 mimetic\u0103 \u2013, tot a\u015fa&#8230; odat\u0103 cu apari\u0163ia realit\u0103\u0163ii virtuale ar fi vorba de mai multe nivele de real-virtual, nu?<br \/>\nM. U.: Emma, Ana \u015fi Daria au vrut de fapt s\u0103 deschid\u0103 discu\u0163ia \u015fi spre aceast\u0103 zon\u0103, dar eu le-am \u00eendiguit elanul, ca s\u0103 nu o lu\u0103m a\u015fa, \u00eentr-o singur\u0103 \u015fedin\u0163\u0103, peste tot. Au vrut s\u0103 propun\u0103 \u015fi un text din Mary Laure Ryan care exact asta discut\u0103, apropiind chiar ceea ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 c\u00e2nd citim fic\u0163iune de ceea ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 c\u00e2nd avem acces prin tehnologie la realit\u0103\u0163ile 3D, cu multiple dimensiuni. Ryan sus\u0163ine c\u0103 lectura de fic\u0163iune poate fi v\u0103zut\u0103 ca imersiune \u00eentr-o alt\u0103 lume, efect similar celui facilitat de tehnologiile virtualit\u0103\u0163ii. Dar \u2013 desigur \u2013 ar fi fost un cu totul alt c\u00e2mp de discu\u0163ii.<br \/>\nL. P.: Uite, \u00eentr-adev\u0103r, \u00een 2015 nu putem s\u0103 nu aducem \u00een joc \u015fi virtualitatea c\u00e2nd discut\u0103m de fic\u0163ionalitate, asta tocmai ca s\u0103 test\u0103m termenii, c\u00e2t pot ei \u201educe\u201c, pentru c\u0103 nu putem inova tot timpul termeni \u015fi concepte \u2013 de aceea nu stric\u0103 s\u0103 test\u0103m viabilitatea celor vechi. Fic\u0163ionalitatea \u00een raport cu virtualitatea \u2013 s\u0103 vedem cum acestea se situeaz\u0103 unul fa\u0163\u0103 de altul \u015fi c\u00e2t \u201et\u0103r\u00e2m\u201c mai este dincolo de fic\u0163ional \u015fi non-fic\u0163ional c\u00e2nd vorbim de virtual. Pentru c\u0103 po\u0163i fi absorbit, imersat, dar po\u0163i s\u0103 fii \u015fi distan\u0163at la un spectacol hibrid, multimedia&#8230;<br \/>\nE. P.: Poate c\u0103 imaginea cea mai bun\u0103 ar fi fratele meu care se joac\u0103 tot felul de jocuri, nu \u015ftiu, n-am \u00een\u0163eles niciodat\u0103&#8230;<br \/>\nA.-M. D.: Poate nici el nu te \u00een\u0163elege.<br \/>\nE. P.: Tocmai mi-a cerut \u00eemprumut ni\u015fte bani \u015fi i-am spus \u201eDar pentru ce ai nevoie?\u201c \u201eP\u0103i, zice, trebuie s\u0103-mi cump\u0103r o armur\u0103.\u201c \u015ei \u00een momentul \u0103la, v\u0103 da\u0163i seama, am c\u0103zut pe spate. \u201eA, nu, zice, pentru personajul meu.\u201c \u015ei atunci am zis: e clar, trebuie s\u0103 investim \u00een personajul t\u0103u \u015fi cred c\u0103 asta e imaginea cea mai bun\u0103 pentru c\u0103 \u015fi \u00een lumile astea virtuale, de care vorbea\u0163i dumneavoastr\u0103, e tocmai acea continuitate, dar la un nivel mult mai subtil \u015fi cumva mai, nu \u015ftiu cum s\u0103 spun, ca de reclam\u0103, \u00ee\u0163i ofer\u0103 o&#8230;<br \/>\nL. P.: Subtil, adic\u0103 plonjezi pe nesim\u0163ite, pentru c\u0103 tinerii vorbesc \u201eEU fac asta\u201c. Depinde \u00eens\u0103 dac\u0103 sunt jocuri sau dac\u0103 vezi un spectacol cu mize, preten\u0163ii&#8230; estetice (de Bill Viola, de Obermaier etc.).<br \/>\nE. P.: Oricum, e o anumit\u0103 tendin\u0163\u0103 de reclam\u0103 \u015fi s\u0103-\u0163i ofere, \u015fi s\u0103 completeze cumva acele p\u0103r\u0163i care sim\u0163i c\u0103 lipsesc.<br \/>\nA.-M. D.: Da, \u015fi dac\u0103 ar fi s\u0103 mergem pu\u0163in mai departe, chiar \u015fi \u00een social media noi ne cre\u0103m un personaj. Putem spune c\u0103 \u00eentr-o anumit\u0103 m\u0103sur\u0103 suntem o autofic\u0163iune.<br \/>\nD. C.: Apropo de armura fratelui t\u0103u, Emma, mi se pare c\u0103 ne ag\u0103\u0163\u0103m foarte mult de sensul cuvintelor; noi definim o can\u0103 prin cuv\u00e2ntul \u201ecan\u0103\u201c \u015fi ne g\u00e2ndim imediat la un obiect cu care bem ap\u0103 \u015fi dac\u0103 intr\u0103m \u00een casa cuiva \u015fi vedem flori plantate \u00eentr-o can\u0103 ca \u00eentr-un ghiveci, spunem \u201eVai, ce excentric!\u201c. Dar, parc\u0103 ne leg\u0103m foarte mult de sensul cuv\u00e2ntului c\u00e2nd folosim un obiect, de\u015fi poate are mai multe&#8230;<br \/>\nE. P.: P\u0103i, de ce crezi c\u0103 am vrut s\u0103 investesc \u00een caracterul lui, no pun intended?<br \/>\nA. G.: Poate aici, ca s\u0103 nu mai teoretiz\u0103m steril cu privire la raportul realitate-fic\u0163iune, ne spune \u015etefan cum \u015fi-a g\u0103sit chirie, dac\u0103 nu e o chestiune prea personal\u0103. Mie mi s-a p\u0103rut fenomenal\u0103 \u00eent\u00e2mplarea. Am zis c\u0103 voi da exemplul \u0103sta la toate cursurile.<br \/>\nE. P.: L-a\u0163i obligat acum, trebuie s\u0103 spun\u0103&#8230;<br \/>\nL. P.: Dar dac\u0103 ar scrie o proz\u0103 despre asta?<br \/>\n&lt;Asupra secretului imobiliar \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fit metacriticilor de \u015etefan Baghiu vom p\u0103stra deocamdat\u0103 t\u0103cerea, dar vom spune c\u0103 a\u015fa s-a \u00eencheiat prima \u00eent\u00e2lnire \u00een noua formul\u0103.&gt;<\/p>\n<p style=\"text-align: right;\"><em><strong>(Au transcris, beneficiind de \u00eentreaga gratitudine a preopinen\u0163ilor, <\/strong><\/em><\/p>\n<p style=\"text-align: right;\"><em><strong>Alexandra Turcu, Andreea Stoica \u015fi Andra Felea.)<\/strong><\/em><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Sub acest titlu s-a desf\u0103\u015furat \u00eenc\u0103 o \u00eent\u00e2lnire a Cercului Metacritic de la Facultatea de Litere din Cluj, av\u00e2ndu-i drept coordonatori pe Alex Goldi\u015f \u015fi Mihaela Ursa, pe o tem\u0103 propus\u0103 de studentele Emma Pustan, Ana-Maria Deliu \u015fi Daria Condor. Prin episodul de fa\u0163\u0103 \u00eencheiem serialul deschis \u00een num\u0103rul trecut din Cultura. \u201eSpune adev\u0103rul!\u201c Mihaela&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/cand-este-o-pipa-doar-o-pipa-fictiune-si-metafictiune-2\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">C\u00e2nd este o pip\u0103 doar o pip\u0103?  Fic\u0163iune \u015fi metafic\u0163iune<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[17],"tags":[4220,14371,14368,14372,14370,14369,2192],"class_list":["post-23577","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-ideilor","tag-alex-goldis","tag-ana-maria-deliu","tag-cercul-metacritic","tag-daria-condor","tag-emma-pustan","tag-facultatea-de-litere-din-cluj","tag-mihaela-ursa"],"views":1411,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23577","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=23577"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23577\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":23578,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23577\/revisions\/23578"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=23577"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=23577"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=23577"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}