{"id":23571,"date":"2015-06-13T06:47:46","date_gmt":"2015-06-13T04:47:46","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=23571"},"modified":"2015-06-13T06:47:46","modified_gmt":"2015-06-13T04:47:46","slug":"amintiri-din-casa-fictiunii","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/amintiri-din-casa-fictiunii\/","title":{"rendered":"Amintiri din casa fic\u0163iunii"},"content":{"rendered":"<blockquote><p><strong>Monica S\u0103vulescu Voudouri, <em>Dac\u0103 treci podul Soweto<\/em>, Bucure\u015fti, Editura Tracus Arte, 2015, 192 p.<\/strong><\/p><\/blockquote>\n<p>&nbsp;<br \/>\nFic\u0163iune \u00eenainte de orice alt\u0103 \u00eencadrare, Dac\u0103 treci podul Soweto porne\u015fte de la experien\u0163a exilului olandez (1985-2007), pe care Monica S\u0103vulescu Voudouri nu o inclusese \u00een celelalte volume publicate la Editura Tracus Arte: Fetele Nikas, \u00een lumina zilei, mare \u015fi alb\u0103 (2010), Rom\u00e2nia din afara Rom\u00e2niei: \u201eAvem!\u201c (2012) \u015fi V\u0103 scriu din Atena, \u00een anii crizei (2014). Caracterul hibrid al c\u0103r\u0163ii este totu\u015fi evident. Sub aspectul unei istorii de familie, relatat\u0103, \u00eentr-o serie de epistole, de c\u0103tre p\u0103r\u0163ile implicate, se ascund un labirint de semne \u015fi o colec\u0163ie de virtuozit\u0103\u0163i. Exist\u0103 un grad \u00eenalt de adecvare \u00eentre structura narativ\u0103 \u2013 \u00eentemeiat\u0103 pe polifonie \u2013 con\u0163inutul uman (emo\u0163iile extreme) \u015fi ezit\u0103rile ideologice.<br \/>\n<strong>Traversarea Cortinei<\/strong><br \/>\nTitlul c\u0103r\u0163ii, marcat de modul condi\u0163ional-optativ, ascunde c\u00e2teva tehnici de lucru. \u00cen primul r\u00e2nd ar fi laconismul. Stilul este aluziv \u015fi evaziv, \u00eentre\u0163in\u00e2nd suspansul asupra ac\u0163iunii. Cititorul \u00ee\u015fi va da seama c\u0103 nu \u00eent\u00e2mpl\u0103rile se afl\u0103 \u00een centrul aten\u0163iei, ci reac\u0163iile personajelor la diferi\u0163i stimuli. Ceea ce pare un drum \u00eenainte, pe deasupra unui obstacol natural (apa), se dovede\u015fte o pendulare nevrotic\u0103 \u00eentre cele dou\u0103 extremit\u0103\u0163i ale construc\u0163iei urbane. \u00cen al doilea r\u00e2nd, Monica S\u0103vulescu-Voudouri \u00ee\u015fi str\u00e2nge textul \u00een jurul conflictului ireconciliabil \u00eentre alegere \u015fi menirea acesteia. Prozatoarea insist\u0103 asupra disfunc\u0163iilor ce intervin \u00eentre o op\u0163iune radical\u0103 \u015fi dob\u00e2ndirea condi\u0163iei sperate. Imigran\u0163ii si-au ie\u015fit din fire, dar nu \u015fi-au p\u0103r\u0103sit instictele native.<br \/>\nCine merge pe podul Soweto \u00ee\u015fi asum\u0103 o cale, dar nu neap\u0103rat \u015fi atingerea scopului. Podul Soweto reprezint\u0103 frontiera \u2013 geografic\u0103, etnic\u0103, erotic\u0103, istoric\u0103 religioas\u0103, \u2013 care se mi\u015fc\u0103 odat\u0103 cu pa\u015fii celor ce \u00eendr\u0103znesc s\u0103 dep\u0103\u015feasc\u0103 sau s\u0103 rup\u0103 barierele. Romanul Monic\u0103i S\u0103vulescu Voudouri convinge prin ideea potrivit c\u0103reia, aleg\u00e2nd s\u0103 se deplaseze spre un centru de putere, adic\u0103 spre o prejudecat\u0103 consacrat\u0103, fiecare marginal va ajunge la cuibul p\u0103r\u0103sit, la vechea periferie, indiferent dac\u0103 va regresa sau va parcurge traseul \u00een cerc. Este suficient de precizat c\u0103 zona Kanaleneiland, din sud-vestul ora\u015fului Utrecht (Olanda), unde autoarea a stat dou\u0103zeci \u015fi doi de ani, face o simetrie cu Soweto, abreviere trisilabic\u0103 dup\u0103 South Western Township, a\u015fa cum este cunoscut\u0103 aceast\u0103 periferie a celei mai mari metropole din Africa de Sud, Johannesburg. Sunt \u015fi alte conexiuni geopolitice \u00eentre cele dou\u0103 state, precum influen\u0163a lingvistic\u0103 a neerlandezei asupra limbii afrikaans. Bine\u00een\u0163eles, nu se poate trece cu vedere paradoxul dimensiunilor invers propor\u0163ionale dintre colonizator \u015fi colonie.<br \/>\nDac\u0103 treci podul Soweto este o carte impregnat\u0103 de imagologie. Monica S\u0103vulescu Voudouri insist\u0103 asupra contradic\u0163iei dintre privirea de peste drum, din spatele din Cortinei de Fier, \u015fi priza direct\u0103 a lucrurilor. Olanda r\u0103m\u00e2ne o reclam\u0103 atr\u0103g\u0103toare, deseori dezinhibat\u0103 \u015fi r\u0103v\u0103\u015fitoare uneori, al c\u0103rei zgomot ajunge atenuat, ca un c\u00e2ntec de siren\u0103, \u00een Rom\u00e2nia comunist\u0103. Abia sosirea la locul de sus\u0163inere a \u201econcertului\u201c va provoca scurtcircuitul \u015fi renegocierea parametrilor normalit\u0103\u0163ii: \u201eOmul de cultur\u0103 avea cel mai mare atu pe care \u00eel poate avea cineva \u00eentr-o societate: respectul de sine\u201c (p. 109). Incertitudinea se manifest\u0103, \u00een \u0162\u0103rile de Jos, ca negare a demnit\u0103\u0163ii individuale \u015fi, prin urmare, a posibilit\u0103\u0163ii de a exprima un punct de vedere discordant fa\u0163\u0103 de cele oficiale.<br \/>\nMarisa \u015fi fiica ei, Nadia, pleac\u0103 din Republica Socialist\u0103 Rom\u00e2nia \u00een 1985, sosind \u00een Olanda, la invita\u0163ia so\u0163ului, un grec stabilit acolo, care va recunoa\u015fte feti\u0163a, pentru ca apoi s\u0103 dispar\u0103 brusc, f\u0103r\u0103 nicio ra\u0163iune. B\u0103rbatul nu are nume, deoarece reprezint\u0103 o func\u0163ie social\u0103. Prezen\u0163a lui nu mai are noim\u0103 dup\u0103 ce le ajut\u0103, pe mam\u0103 \u015fi pe copil\u0103, s\u0103-\u015fi \u00eendeplineasc\u0103 formele de \u015federe legal\u0103. El repet\u0103, la alt nivel, destinul tat\u0103lui Nadiei. Ap\u0103rut peste noapte \u00een via\u0163a Marisei, scenograf\u0103 reputat\u0103 la Teatrul Na\u0163ional din Bucure\u015fti, str\u0103inul va pleca \u00een zori, profit\u00e2nd de pe urma postului c\u0103ldu\u0163 din nomenclatura Partidului Comunist. Fic\u0163iunea se intercaleaz\u0103 printre straturile ferme (inerte) de \u201eciviliza\u0163ie\u201c. Ultimul termen \u00ee\u015fi dezvolt\u0103 un lung \u015fir de semnifica\u0163ii. Pornim de la polite\u0163e, rigoare, disciplin\u0103 \u015fi bun-sim\u0163. Continu\u0103m cu atitudinea superioar\u0103, av\u00e2nd origini imperialiste. Termin\u0103m cu practicile sociale protectoare bivalente \u015fi cu mentalit\u0103\u0163ile bulversante.<br \/>\nMonica S\u0103vulescu-Voudouri nu se implic\u0103 afectiv \u00een dezv\u0103luirea contradic\u0163iilor ireconciliabile din interiorul societ\u0103\u0163ii perfecte, judecat\u0103 astfel, \u00een anii 1980, dinspre emisfera estic\u0103 a globului p\u0103m\u00e2ntesc. Partitura raisonneur-ului \u00eei revine Marisei, dup\u0103 cum men\u0163ioneaz\u0103 \u015fi Nadia: \u201eMama? Niciodat\u0103 n-a avut sim\u0163ul realit\u0103\u0163ii. O realitate a durit\u0103\u0163ii \u015fi-a compromisului. Are \u00eens\u0103 un sim\u0163 special, al detect\u0103rii minciunii. Nu o poate asimila. \u00abNu vezi, Nadia, c\u0103 e scamatorie?\u00bb Mi-a \u00eengr\u0103dit via\u0163a cu aceast\u0103 clarviziune a ei. Ba da, v\u0103d, mam\u0103, doar c\u0103 lumea e format\u0103 \u015fi din scamatorii. Las\u0103-m\u0103 s\u0103 fiu fericit\u0103\u201c (p. 180). Repro\u015ful atrage aten\u0163ia c\u0103, sub chipul gratuit\u0103\u0163ii, al distrac\u0163iei \u015fi al timpului pierdut, omenirea se retrage din pantomima zilnic\u0103, a\u015fa cum Marisa era autentic\u0103 doar c\u00e2nd monta spectacole, gestion\u00e2nd cortina teatrului.<br \/>\n<strong>\u00cen tranzit<\/strong><br \/>\nRomanul seam\u0103n\u0103 cu un sacou croit din dou\u0103 stofe. Pu\u0163ine totu\u015fi sunt personajele care \u00eembrac\u0103 ambele fe\u0163e ale hainei. Cine procedeaz\u0103 astfel ajunge, de regul\u0103, s\u0103 invoce faptul c\u0103, \u00een realitate, culorile arat\u0103 viceversa, de\u015fi numai stofele se deosebesc. Strategia aminte\u015fte de paradoxul cretanului. Nu e de mirare c\u0103 Monica S\u0103vulescu-Voudouri, stabilit\u0103 din 2007 \u00een Atena, apeleaz\u0103 la acest truc. Textul dezv\u0103luie, \u00een etape, capul \u015fi pajura drahmei. Cititorul, ocupat s\u0103 adune perspectivele complementare, va neglija detaliul c\u0103 moneda e falsificat\u0103. Jocul narativ \u015fi ideatic se deruleaz\u0103 pe muchie, numai c\u0103 b\u0103nu\u0163ul nu se rostogole\u015fte la infinit. Hazardul, respectiv necesitatea auctorial\u0103, selecteaz\u0103 unghiul de privire. Scriitoarea st\u0103 \u00een fa\u0163a unui tablou electric \u015fi, \u00een loc s\u0103 fac\u0103 lumin\u0103, se delecteaz\u0103 l\u0103s\u00e2nd \u00een bezn\u0103 c\u00e2te o \u00eenc\u0103pere pe r\u00e2nd. Cititorul va sesiza anomalia \u015fi va reac\u0163iona la momeal\u0103. Instinctiv, se va apropia, lu\u00e2ndu-\u015fi pe umeri o povar\u0103: sarcina detectivistic\u0103 sau rolul de con\u015ftiin\u0163\u0103 etic\u0103. \u00ce\u015fi va pierde vigilen\u0163a \u00eens\u0103, fiindc\u0103 nu va p\u0103stra distan\u0163a.<br \/>\nAventur\u00e2ndu-se, pe r\u00e2nd, \u00een camerele \u00eentunecate va auzi voci, uneori contradictorii, \u015fi, ca s\u0103 se conving\u0103, va sim\u0163i nevoia s\u0103 revin\u0103. Va auzi, la \u00eenceput de capitol, c\u00e2te un glas care se va intitula \u201eeu\u201c, ca \u015fi cum ar emite un decret. Casa fic\u0163iunii \u00eentre\u0163ine cearta. De aici se st\u00e2rnesc confuziile. Personajele devin povestitori \u015fi, \u00een consecin\u0163\u0103, \u00ee\u015fi diminueaz\u0103 consisten\u0163a \u015fi credibilitatea. Cartea Monic\u0103i S\u0103vulescu Voudouri are calitatea de a sugera c\u0103 alienarea de omenesc se produce prin tentativa e\u015fuat\u0103 de a interpreta, \u00een acela\u015fi ritm, m\u0103\u015fti divergente. Ar rezulta c\u0103 firea se \u00eenstr\u0103ineaz\u0103 de sine prin exersarea unui fals echilibru \u00eentre identitate \u015fi alteritate. \u201eEu\u201c exist\u0103 doar prin raportare la \u201etu\u201c, numai c\u0103 am\u00e2ndou\u0103 formele \u00ee\u015fi schimb\u0103, dup\u0103 vorbitor, sensul \u015fi referen\u0163ii. Disputa nu are aspectul unui dialog platonician, pentru c\u0103 nu urm\u0103re\u015fte descoperirea sau dezv\u0103luirea unui adev\u0103r. Ciocnirea \u00eentre martori, \u00eentre instan\u0163e vanitoase care \u0163intesc s\u0103 confi\u015fte persoana \u00eent\u00e2i singular a pronumelui, vine s\u0103 demonteze, cu argumentele globaliz\u0103rii, preten\u0163ia de autenticitate a romanului modernist.<br \/>\nSubiectul prozei se recupereaz\u0103 din relat\u0103ri fragmentare, nu tocmai l\u0103muritoare. Monica S\u0103vulescu Voudouri nu preia atribu\u0163iunile naratorului omniscient, a\u015fezat \u00een umbr\u0103, care se comport\u0103 ca principalul informator al celor delega\u0163i s\u0103 istoriseas\u0103. Povestitorii se cunosc \u00eentre ei, fac parte dintr-un clan, \u00eens\u0103 nu-\u015fi \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fesc toate secretele. Mai degrab\u0103 p\u0103streaz\u0103 sub tain\u0103 chestiunile blamabile. Au \u00een comun un cod de folosire precaut\u0103 a limbajului. Nu spun mai mult dec\u00e2t \u00ee\u015fi propun s\u0103 afle. Dau senza\u0163ia c\u0103 ar proteja intimitatea \u015fi c\u0103 se preocup\u0103 de cinstea altora. Numai c\u0103, \u00een spatele altruismului, st\u0103 o motiva\u0163ie cinic\u0103. Omul are valoare dac\u0103 se \u00eencadreaz\u0103 \u00een orizontul de a\u015fteptare al comunit\u0103\u0163ii. Olanda Monic\u0103i S\u0103vulescu Voudouri \u015fi a Marisei este azil \u015fi ospiciu. Te prime\u015fte, dar nu te \u0163ine s\u0103n\u0103tos: \u201eDoamne, Dumnezeule, oare ce-am f\u0103cut eu? s-a \u00eentrebat n\u0103ucit\u0103 Marisa. Ce caut eu aici? Oric\u00e2t de grea ar fi fost situa\u0163ia, o por\u0163ie de cartofi pr\u0103ji\u0163i a\u015f fi fost \u00een stare s\u0103-i ofer fetei mele, totdeauna, \u015fi \u00een Rom\u00e2nia\u201c (p. 159). Prozatoarea aduce \u00een discu\u0163ie problema percep\u0163iei, \u00een spe\u0163\u0103 situarea convenabil\u0103 fa\u0163\u0103 de mediu.<br \/>\nNevoia de pozi\u0163ionare circumstan\u0163ial corect\u0103 se observ\u0103 din includerea unor extrase din presa Rom\u00e2niei comuniste, din ziarele Rom\u00e2niei postdecembriste \u015fi din publica\u0163iile olandeze, franceze \u015fi grece\u015fti. At\u00e2t gazdele, c\u00e2t \u015fi ospe\u0163ii nepofti\u0163i se holbeaz\u0103 unii la al\u0163ii \u015fi nu se accept\u0103. Integrarea noilor veni\u0163i este propagand\u0103. Toleran\u0163a \u00eenseamn\u0103 marginalizare \u015fi dispre\u0163uire. \u00cen str\u0103in\u0103tate nu exist\u0103 posibilitate de recunoa\u015ftere, \u00een \u0163ar\u0103, dup\u0103 Revolu\u0163ie, se instalase uitarea. Ca atare, condi\u0163ia exilatului este a nomadului, obligat s\u0103 devin\u0103 apatrid: \u201eA\u015fa trebuie, spuse Marisa. \u015ei eu sunt din Rom\u00e2nia. Am fost acolo \u015fi m\u0103 mai duc. \u015ei tat\u0103l t\u0103u e din Grecia. A fost acolo \u015fi vine cu voi \u00een vacan\u0163e. \u015ei mama ta a crescut \u00een Olanda. A fost acolo \u015fi se mai duce din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd, a\u015fa face lumea\u201c (p. 129).<br \/>\nDac\u0103 treci podul Soweto este, \u00een ultim\u0103 instan\u0163\u0103, o carte exemplar\u0103 despre instabilitate, c\u0103reia, de la Odiseea \u00eencoace, i s-a spus c\u0103l\u0103torie.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Monica S\u0103vulescu Voudouri, Dac\u0103 treci podul Soweto, Bucure\u015fti, Editura Tracus Arte, 2015, 192 p. &nbsp; Fic\u0163iune \u00eenainte de orice alt\u0103 \u00eencadrare, Dac\u0103 treci podul Soweto porne\u015fte de la experien\u0163a exilului olandez (1985-2007), pe care Monica S\u0103vulescu Voudouri nu o inclusese \u00een celelalte volume publicate la Editura Tracus Arte: Fetele Nikas, \u00een lumina zilei, mare \u015fi&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/amintiri-din-casa-fictiunii\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Amintiri din casa fic\u0163iunii<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[14431,8639],"class_list":["post-23571","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-daca-treci-podul-soweto","tag-monica-savulescu-voudouri"],"views":809,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23571","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=23571"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23571\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":23572,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23571\/revisions\/23572"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=23571"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=23571"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=23571"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}