{"id":23553,"date":"2015-06-13T06:27:03","date_gmt":"2015-06-13T04:27:03","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=23553"},"modified":"2015-06-13T06:27:03","modified_gmt":"2015-06-13T04:27:03","slug":"alegeri-parlamentare-in-marea-britanie-situatia-stangii-si-injustul-sistem-electoral-insular","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/alegeri-parlamentare-in-marea-britanie-situatia-stangii-si-injustul-sistem-electoral-insular\/","title":{"rendered":"Alegeri parlamentare \u00een Marea Britanie. Situa\u0163ia st\u00e2ngii \u015fi injustul sistem  electoral insular"},"content":{"rendered":"<p>Vladimir Bor\u0163un a scris, \u00eenainte de alegeri, despre parlamentarele din Marea Britanie, f\u0103c\u00e2nd referire mai ales la situa\u0163ia st\u00e2ngii britanice. Printre altele, autorul a preluat un cli\u015feu, \u00eendelung vehiculat \u00een vremea din urm\u0103, privitor la sf\u00e2r\u015fitul sistemului cu dou\u0103 partide. Nu a fost s\u0103 fie a\u015fa (poate data viitoare&#8230;) \u015fi, dup\u0103 cum remarca un comentator (la articolul lui Vladimir), se continu\u0103 competi\u0163ia electoral\u0103 \u00een acest sistem nedrept (first past the post voting). C\u00e2teva date referitoare la acest sistem majoritar, \u00eenghe\u0163at de secole, sunt elocvente.<br \/>\nNedreptatea acestui sistem electoral rezid\u0103 \u00een diferen\u0163ele \u00eensemnate dintre propor\u0163ia voturilor ob\u0163inute \u015fi procentul mandatelor c\u00e2\u015ftigate. Este vorba de o suprareprezentare ce caracterizeaz\u0103 partidele mari (partea leului revine partidului de pe prima pozi\u0163ie) \u015fi subreprezentare pentru partidele mici, acelea cu un electorat dispersat pe \u00eentreg teritoriul insular. De exemplu, pentru Partidul Conservator, diferen\u0163a dintre procentul calculat din totalul de voturi ob\u0163inute \u015fi procentul calculat din totalul num\u0103rului de mandate este una semnificativ\u0103: vorbim despre o diferen\u0163\u0103 de 14%, respectiv 36,9% \u2013 procentul voturilor \u015fi 50,9% \u2013 procentul mandatelor c\u00e2\u015ftigate. \u00cen cazul laburi\u015ftilor, diferen\u0163a este una mai mic\u0103, de doar 5,3%. Tabelul de mai jos surprinde aceast\u0103 anomalie electoral\u0103 generat\u0103 de sistemul cvasi-democratic britanic:<br \/>\nCel mai \u015fifonat a ie\u015fit UKIP. O risip\u0103 de aproape 4 milioane de voturi pentru un singur mandat. Cu c\u00e2t un partid are un bazin electoral mai compact (vezi SNP), cu at\u00e2t mai mari \u015fansele pentru mandate mai multe. Poate unii vor spune c\u0103 este bine c\u0103 un partid precum UKIP, cu viziunea sa politic\u0103 extrem de gregar\u0103, este rejectat de sistemul electoral din Marea Britanie. A\u015fa o fi, numai c\u0103 acest mod de plebiscitare este unul extrem de inechitabil \u015fi, \u00een fond, nedemocratic. Vocea a peste 30% din electoratul din Marea Britanie nu conteaz\u0103, sistemul fiind amenajat s\u0103 favorizeze cele dou\u0103 partide mari.<br \/>\nEste greu s\u0103-i g\u0103sim virtu\u0163i democratice acestui sistem ce mizeaz\u0103 de secole pe un angrenaj electoral extrem de reduc\u0163ionist. Mai mult, dimensiunea inechitabil\u0103 a acestuia este \u00eengro\u015fat\u0103 \u015fi de aspectele oneroase care \u0163in de tehnica decup\u0103rii \u015fi amenaj\u0103rii colegiilor electorale: fenomenele de gerrymandering \u015fi malapportionment afecteaz\u0103 procesul electoral din MB (nu este scopul acestui scurt articol s\u0103 dezvolte conceptele amintite). Prin urmare, se ridic\u0103 dou\u0103 \u00eentreb\u0103ri:<br \/>\n1. Av\u00e2nd \u00een vedere cadrul general, mai putem vorbi \u00een viitorul apropiat despre sf\u00e2r\u015fitul sau apogeul sistemului cu dou\u0103 partide dominante?<br \/>\n2. Va veni vreodat\u0103 vremea ca un partid, altul dec\u00e2t tandemul Tory -Labour, s\u0103 poat\u0103 avea suport electoral compact \u00een stare s\u0103 submineze pozi\u0163ia de for\u0163\u0103 a celor dou\u0103 unit\u0103\u0163i monolitice?<br \/>\nLa aceast\u0103 \u00eentrebare doar profe\u0163ii \u00een ale politicii ne pot r\u0103spunde, a\u015fa c\u0103 \u00eei a\u015ftept\u0103m pe profe\u0163i.<br \/>\nReferitor la aspectele generale care \u0163in de evolu\u0163ia st\u00e2ngii, alinierea laburi\u015ftilor la politica general\u0103 pro-austeritate nu mai este o noutate. Ar trebui speran\u0163ele \u201eproletariatului\u201c postmodern \u00eendreptate spre alte z\u0103ri? Spre cine? Spre noile curente \u201eproletarizate\u201c? \u00cens\u0103 partidele radical-st\u00e2ngiste nu prea conteaz\u0103 electoral. De exemplu, TUSC (Trade Union and Socialist Coalition), partidul de st\u00e2nga cu viziune politic\u0103 anti-austeritate, a ob\u0163inut 36.327 de voturi, iar alte partide, precum Socialist Labour, Workers\u2019 Party sau Left Unity, au c\u0103p\u0103tat sute sau, \u00een cel mai bun caz, mii de voturi.<br \/>\nCare s\u0103 fie a\u015ftept\u0103rile \u00een acest context? De zeci de ani politica britanic\u0103 este prins\u0103 \u00een schemele simple ale sistemului bipartizan: dou\u0103 partide care se succed la guvernare, agenda politic\u0103 intern\u0103 \u015fi extern\u0103 a acestora fiind \u00een mare parte asem\u0103n\u0103toare. Unii sunt mai soft dec\u00e2t al\u0163ii. Redistribuire oricum se face, depinde c\u00e2t de mare este procentul dirijat c\u0103tre binele publicului local postmodern. Visele revan\u015fei \u00een numele st\u00e2ngii proletare sunt anacronice, date fiind vremurile consumeriste \u015fi postmoderne pe care le travers\u0103m. Electoratul britanic nu a fost \u015fi nu este unul anti-sistem. A\u015fa a fost la sf\u00e2r\u015fitul secolului al XIX-lea, a\u015fa a fost la sf\u00e2r\u015fitul secolului XX \u015fi a\u015fa este \u015fi acum. The Guardian nu are cum s\u0103 fie atras de TUSC pentru c\u0103 britanicii se feresc de ceea ce li se pare lor a fi prea radical. S\u0103 citim ce s-a scris despre anglo-saxoni la sf\u00e2r\u015fitul secolului al XIX-lea \u015fi poate \u00eei vom \u00een\u0163elege \u00een vremurile de azi (radicalii ru\u015fi i-au \u00een\u0163eles foarte bine pe ace\u015fti britanici inflexibili).<br \/>\nDeseori ne am\u0103gim \u015fi tot \u00eencerc\u0103m s\u0103 for\u0163\u0103m barierele timpului nostru imagin\u00e2ndu-ne c\u0103 tr\u0103im vremuri interesante. Nu sunt vremuri interesante. Sunt vremuri plate, anoste \u015fi cenu\u015fii din punct de vedere ideologic, vremuri \u00een care clasele sociale tr\u0103iesc \u00eentr-o armonie vizibil\u0103, mai mare sau mai mic\u0103 (depinde c\u00e2t de bine croit este sistemul public \u015fi angrenajul plasei sociale). Miza, dac\u0103 exist\u0103 \u00eentr-adev\u0103r una, ar putea fi \u00een \u0163\u0103rile periferice ale sistemului mondial (a se vedea, \u00een acest sens, teoria sistemelor-lume a lui Immanuel Wallerstein). Acolo sistemul inegalitar este \u00eenc\u0103 bine uns \u015fi func\u0163ioneaz\u0103 la cote \u00eensemnate. Dar c\u00e2nd au fost \u0163\u0103rile de la periferie purt\u0103toarele vreunor idei universale?<br \/>\nPentru Europa de Vest (\u015fi Marea Britanie o confirm\u0103) lucrurile sunt clare: un pic de val anti-imigran\u0163i est-europeni (care se va estompa treptat) \u015fi mult, mult revizionism marxist, aidoma celui proferat \u00een timpurile lui Karl Kautsky \u015fi Eduard Bernstein. Urmeaz\u0103 la r\u00e2nd alegerile din Italia \u015fi Spania&#8230;<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Vladimir Bor\u0163un a scris, \u00eenainte de alegeri, despre parlamentarele din Marea Britanie, f\u0103c\u00e2nd referire mai ales la situa\u0163ia st\u00e2ngii britanice. Printre altele, autorul a preluat un cli\u015feu, \u00eendelung vehiculat \u00een vremea din urm\u0103, privitor la sf\u00e2r\u015fitul sistemului cu dou\u0103 partide. Nu a fost s\u0103 fie a\u015fa (poate data viitoare&#8230;) \u015fi, dup\u0103 cum remarca un comentator&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/alegeri-parlamentare-in-marea-britanie-situatia-stangii-si-injustul-sistem-electoral-insular\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Alegeri parlamentare \u00een Marea Britanie. Situa\u0163ia st\u00e2ngii \u015fi injustul sistem  electoral insular<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[3],"tags":[14406,14408,14407],"class_list":["post-23553","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-politica","tag-alegeri-parlamentare-in-marea-britanie","tag-sistem-electoral-anglia","tag-stanga-in-marea-britanie"],"views":1124,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23553","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=23553"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23553\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":23554,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23553\/revisions\/23554"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=23553"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=23553"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=23553"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}