{"id":23551,"date":"2015-06-13T06:24:50","date_gmt":"2015-06-13T04:24:50","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=23551"},"modified":"2015-06-13T06:24:50","modified_gmt":"2015-06-13T04:24:50","slug":"un-esec-usor-de-anticipat","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/un-esec-usor-de-anticipat\/","title":{"rendered":"Un e\u015fec u\u015for de anticipat"},"content":{"rendered":"

\u00cenc\u0103 un summit al Uniunii Europene consacrat Parteneriatului estic, Riga II, a e\u015fuat. Preg\u0103tit \u00een birouri, cel mult cu o scurt\u0103 privire prin fereastr\u0103 spre Europa \u2013 vreau s\u0103 spun f\u0103r\u0103 o \u00een\u0163elegere a sensurilor \u015fi direc\u0163iilor evolu\u0163iilor de pe continent \u2013, Parteneriatul estic ar fi trebuit s\u0103 preg\u0103teasc\u0103 terenul pentru integrarea fostelor state ex-sovietice Ucraina, Georgia \u015fi Republica Moldova \u00een Uniunea European\u0103 \u015fi, probabil, ceva mai t\u00e2rziu a Armeniei, Azerbaidjanului \u015fi Belarusului. Strategilor europeni le-a sc\u0103pat din vedere politica Moscovei sub Putin III. Dac\u0103 o luau \u00een calcul, \u015fi dac\u0103 o confruntau cu interesele Germaniei \u015fi ale Fran\u0163ei, ajungeau mai devreme la concluziile summit-ului Riga II: o extindere a Uniunii Europene spre Est, deocamdat\u0103, nu este posibil\u0103.
\nParteneri, doar at\u00e2t<\/strong>
\n\u00cen esen\u0163a lui, Parteneriatul estic este un proiect corect care vine \u00een \u00eent\u00e2mpinarea preocup\u0103rilor Ucrainei, Republicii Moldova \u015fi Georgiei\u00a0 de a se integra \u00een Uniunea European\u0103. Belarus, Armenia \u015fi Azerbaidjanul nu-\u015fi doresc. Din p\u0103cate, strategia Bruxelles-ului pentru promovarea proiectului nu a fost suficient de bine adaptat\u0103 realit\u0103\u0163ii. Ambi\u0163iile statelor vizate au fost alimentate prea mult timp cu iluzii de reu\u015fit\u0103. Se \u015ftia c\u0103 Berlinul, Londra, Parisul etc. nu mai doresc o extindere a Uniunii Europene. Doamna cancelar Angela Merkel nici la acest summit nu a mers cu sinceritatea p\u00e2n\u0103 la cap\u0103t, rezum\u00e2ndu-se la o declara\u0163ie din care fiecare s\u0103-\u015fi ia por\u0163ia de satisfac\u0163ie dup\u0103 cum pricepe: \u201eNoi accept\u0103m ca diver\u015fi membri ai Parteneriatului estic s\u0103 mearg\u0103 pe c\u0103i foarte diferite\u201c. Ministrul britanic de externe, Philip Hammond, a fost la fel de vag: aspiran\u0163ilor la integrare \u201ele apar\u0163ine libertatea deciziei cu privire la viitor\u201c. Aceast\u0103 evolu\u0163ie, ca s\u0103 nu-i\u00a0 mai zic e\u015fec, era previzibil\u0103 dac\u0103 se luau \u00een calcul politica Moscovei sub Putin III \u015fi interesele puterilor europene occidentale de a \u00eentre\u0163ine rela\u0163ii profitabile cu Rusia. Doar un polonez, precum Donald Tusk, pre\u015fedintele Consiliului European, a venit mai aproape de adev\u0103r \u015fi a criticat \u2013 pozi\u0163ia oficial\u0103 \u00eel obliga \u2013 doar o parte a vinova\u0163ilor, Rusia: \u201eDac\u0103 Rusia ar fi fost ceva mai tolerant\u0103, mai fermec\u0103toare, mai atractiv\u0103, poate c\u0103 nu ar fi fost nevoie s\u0103-\u015fi compenseze neajunsurile prin tactici distructive \u015fi de intimidare a vecinilor\u201c. Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, politician cu exerci\u0163iul diploma\u0163iei multilaterale \u00eendelungat practicat la ONU, avertizase, \u00eenainte de noul summit, ca la Riga \u201es\u0103 nu fie luate decizii care s\u0103 d\u0103uneze intereselor Rusiei… Noi nu consider\u0103m o tragedie aspira\u0163iile vecinilor no\u015ftri de a-\u015fi consolida rela\u0163iile cu Uniunea European\u0103\u201c. Ipocrizia nu a stricat \u00eentotdeauna \u00een politic\u0103! Tot polonezul Tusk a \u00een\u0163eles \u2013 de data asta istoria \u0163\u0103rii sale \u00eel ajuta \u2013 c\u0103 trebuie s\u0103 pun\u0103 lucrurile la punct: \u201eDa\u0163i-mi voie s\u0103 le r\u0103spund celor care pretind c\u0103 Parteneriatul estic este \u00eendreptat \u00eempotriva Rusiei: nu, nu este!\u201c Geaba, cum zice turcul, spusele lui nu au avut nici un ecou la Kremlin.
\nUn e\u015fec u\u015for de anticipat<\/strong>
\nE\u015fecul summit-ului Riga II era previzibil. Mai ales acum, \u00een condi\u0163iile m\u0103surilor de sanc\u0163ionare a Rusiei adoptate de Uniunea European\u0103. Era clar c\u0103 nu puteau fi luate decizii care s\u0103 vizeze spa\u0163iul ex-sovietic \u00eentr-un moment \u00een care rela\u0163iile dintre Moscova \u015fi Bruxelles traverseaz\u0103 cel mai critic moment. Zbaterile ucrainenilor, moldovenilor \u015fi georgienilor, f\u0103cute \u00een numele idealului \u201ede unitate \u015fi solidaritate european\u0103\u201c, \u015fi-au g\u0103sit o slab\u0103 consolare \u00een Declara\u0163ia final\u0103 adoptat\u0103 de summit, care las\u0103 deschis\u0103 perspectiva \u2013 nu\u00a0 m\u0103surile \u2013 Parteneriatului \u015fi \u201erecunoa\u015fte aspira\u0163iile \u015fi alegerea european\u0103 a partenerilor implica\u0163i\u201c. Lui Donald Tusk nu i-a mai r\u0103mas dec\u00e2t s\u0103 promit\u0103 c\u0103, pentru consolidarea rela\u0163iilor candidatelor cu Uniunea European\u0103, Parteneriatul estic va func\u0163iona \u201e\u00een mod etapizat\u201c. Un fel de a li se spune pretenden\u0163ilor c\u0103 \u0163\u0103rile lor nu au perspective de integrare.
\nDirec\u0163iile diferite de ac\u0163iune, interesele \u2013 \u015fi ele diferite \u2013 ale unor state au condus la e\u015fecul Parteneriatului estic. Spre satisfac\u0163ia Moscovei. Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, s-a folosit de precaritatea rezultatelor pentru a socoti Parteneriatul \u201e\u00een esen\u0163\u0103, un proiect geopolitic supra-ideologizat a c\u0103rui implementare este afectat\u0103 negativ de unele state membre ale Uniunii Europene prin complexele lor istorice antiruse\u015fti\u201c. Un comunicat de pres\u0103 al Ministerului rus de Externe \u00eent\u0103re\u015fte aceast\u0103 reac\u0163ie dur\u0103, ad\u0103ug\u00e2ndu-i o not\u0103 de ironie: \u201eUniunea European\u0103 \u015fi-a morm\u0103it din nou pozi\u0163ia inadecvat\u0103 fa\u0163\u0103 de Crimeea\u201c.
\nLa Vest, strategia Rusiei <\/strong>
\na fost \u00eentotdeauna de cucerire <\/strong>
\n\u015fi st\u0103p\u00e2nire<\/strong>
\nNu trebuie curaj s\u0103 spui adev\u0103rul, ci onestitate. (Poate m\u0103 am\u0103gesc \u015fi eu!). \u00cen Europa, istoria, mai ales ea, istoria, impune luarea \u00een considerare a intereselor tuturor statelor, nu numai ale marilor puteri. Dac\u0103 un popor consider\u0103 c\u0103 \u00eei este mai bine \u00eentr-o alian\u0163\u0103 \u00een care \u00ee\u015fi recunoa\u015fte idealuri istorice \u015fi politice, de ce s\u0103 fie \u00eempiedicat \u2013 sau de ce s\u0103 nu fie sprijinit! \u2013 s\u0103 \u015fi le \u00eemplineasc\u0103? Poate a fost prea devreme avansat\u0103, dar ideea generalului Charles de Gaulle, care propunea concentrarea eforturilor pentru crearea unei lumi care s\u0103 permit\u0103 \u201eo frumoas\u0103 \u015fi bun\u0103 alian\u0163\u0103\u201c, nu trebuie abandonat\u0103. O astfel de lume este alternativa la confruntare. \u00cen ultimii ani constat\u0103m c\u0103 poten\u0163ialul \u015fi disponibilitatea de confruntare se refac dramatic \u00een Europa.
\nEuropenismul ru\u015filor nu trebuie contestat, fie \u015fi pentru c\u0103 o negare a lui contrazice politica de afirmare a for\u0163ei \u015fi puterii Rusiei pe continent, permanent\u0103 \u00een strategia Kremlinului, la \u0163ari, ca \u015fi la pre\u015fedin\u0163i. A existat un parteneriat promi\u0163\u0103tor Uniunea European\u0103-Rusia, convenit \u00een 1994, consfin\u0163it prin\u00a0 Acordul de cooperare \u015fi parteneriat semnat \u00een 1997. \u015ei atunci un r\u0103zboi, cel din Cecenia, a f\u0103cut ca acordul s\u0103 intre greu \u00een vigoare. Dar, parc\u0103 exista o alt\u0103 atitudine din moment ce, prin revizuirea din 1999, acordul a fost extins \u00een sfera politicului, la o tem\u0103 at\u00e2t de sensibil\u0103 precum consolidarea democra\u0163iei, sau la domenii ca securitatea nuclear\u0103 \u015fi lupta \u00eempotriva criminalit\u0103\u0163ii. Din 2007 \u2013 termen de scaden\u0163\u0103 a acestuia \u2013, entuziasmul pentru perspectiva rela\u0163iilor normale Rusia-U.E. s-a ofilit. Aplicarea acordului a fost, pe de o parte, fr\u00e2nat\u0103 de situa\u0163ia economic\u0103 a Rusiei, de conflictele interne din acest stat (Cecenia, corup\u0163ia, nerespectarea drepturilor omului, rolul statului \u00een economie), iar pe de alta, de exacerbarea sentimentului de ne\u00eencredere \u00een Moscova. O ciud\u0103\u0163enie, pentru c\u0103 aceast\u0103 turnur\u0103 s-a produs \u00eentr-o vreme \u00een care Putin continua s\u0103 aib\u0103 nume bun\u00a0 la Paris \u015fi Berlin.
\nEste greu s\u0103 se recunoasc\u0103 deschis c\u0103 Europa comunitar\u0103 nu este preg\u0103tit\u0103 pentru o nou\u0103 \u201eevolu\u0163ie\u201c spre Est. Experien\u0163a extinderii prin ultimele valuri din 2004 \u015fi 2007 ridic\u0103 firesc o examinare a puterilor, avantajelor, strategiei. C\u00e2ndva s-a recunoscut c\u0103 Uniunea European\u0103 nu poate suporta intrarea \u00een structurile ei a unui colos ca Rusia. Pe de alt\u0103 parte, Rusia nu avea interesul \u2013 nu-l va avea niciodat\u0103 \u2013 s\u0103 se integreze \u00een structuri pe care nu le controleaz\u0103. Consecin\u0163ele acestor concluzii nu au fost luate \u00een calcul la conceperea Parteneriatului estic conceput s\u0103 preg\u0103teasc\u0103 o parte din fostele state sovietice pentru integrare. Ucraina prezenta cel mai mare interes pentru uria\u015fa sa pia\u0163\u0103 de desfacere. Kievul dovedise c\u0103 este interesat s\u0103-\u015fi consolideze independen\u0163a \u015fi dispus s\u0103-\u015fi manifeste, cu orice pre\u0163, sentimentele istorice rusofobe. Dar, nu era greu de \u00een\u0163eles c\u0103 tocmai Ucraina, pentru pozi\u0163ionarea continental\u0103 \u015fi Georgia, pentru Caucaz, nu au ie\u015fit niciodat\u0103\u00a0 din calculele strategice ale Rusiei. Nici \u00een trecut, nici ast\u0103zi. Aceste state, ca toate celelalte care au intrat \u00een componen\u0163a imperiilor \u0163arist \u015fi sovietic, au fost \u0163inte ale manifest\u0103rii m\u0103ririi \u015fi puterii Rusiei. Cu Republica Moldova lucrurile nu stau diferit. Acest stat (care \u015fi-a declarat ini\u0163ial doar independen\u0163a, numai Bucure\u015ftiul, generos, i-a recunoscut, \u00een plus, \u015fi suveranitatea!) este \u0163inut de Moscova pe tabla de \u015fah strategic pentru c\u0103 se afl\u0103 la Gurile Dun\u0103rii. Cine st\u0103p\u00e2ne\u015fte Gurile Dun\u0103rii, scria Grigore Gafencu, st\u0103p\u00e2ne\u015fte Europa. Ra\u0163ionamentul a fost \u015fi r\u0103m\u00e2ne valabil: \u201eCine \u0163ine aceast\u0103 cheie \u015fi o \u00eentrebuin\u0163eaz\u0103 pentru a-\u015fi \u00eentinde \u00eemp\u0103r\u0103\u0163ia, afirma Gafencu \u00eentr-una dintre conferin\u0163ele lui la Europa liber\u0103 (\u201eSitua\u0163ia interna\u0163ional\u0103 a Rom\u00e2niei dup\u0103 zece ani\u201c), poate p\u0103trunde \u00een Balcani, cobor\u00e2nd spre Str\u00e2mtori sau urca Dun\u0103rea \u00een sus, p\u00e2n\u0103 \u00een inima Europei. De aceea, vecinii no\u015ftri r\u0103s\u0103riteni, fie ei t\u0103tarii de alt\u0103dat\u0103, fie muscalii de azi, au privit totdeauna cu jind spre Gurile Dun\u0103rii, c\u0103ut\u00e2nd s\u0103-\u015fi deschid\u0103 calea spre Miaz\u0103zi \u015fi spre Apus, cucerind mai \u00eent\u00e2i Basarabia \u015fi apoi, c\u00e2nd era cu putin\u0163\u0103, cotropind \u015fi celelalte \u0163inuturi rom\u00e2ne\u015fti\u201c.
\nRom\u00e2nia a exploatat la timp \u015fansa istoric\u0103 pe care a avut-o de a ie\u015fi de sub influen\u0163a Rusiei. Basarabia, ca \u015fi Ucraina \u015fi Georgia, nu a avut puterea s\u0103 o fac\u0103.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u00cenc\u0103 un summit al Uniunii Europene consacrat Parteneriatului estic, Riga II, a e\u015fuat. Preg\u0103tit \u00een birouri, cel mult cu o scurt\u0103 privire prin fereastr\u0103 spre Europa \u2013 vreau s\u0103 spun f\u0103r\u0103 o \u00een\u0163elegere a sensurilor \u015fi direc\u0163iilor evolu\u0163iilor de pe continent \u2013, Parteneriatul estic ar fi trebuit s\u0103 preg\u0103teasc\u0103 terenul pentru integrarea fostelor state ex-sovietice… Cite\u0219te mai mult »Un e\u015fec u\u015for de anticipat<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[13156],"tags":[4,14404,14405,14403],"class_list":["post-23551","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-editorial","tag-editorial","tag-parteneriatul-estic","tag-riga-ii","tag-summit-al-uniunii-europene"],"views":1440,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23551","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=23551"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23551\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":23552,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23551\/revisions\/23552"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=23551"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=23551"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=23551"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}