Pentru majoritatea indivizilor, sursa cea mai important\u0103 de informa\u0163ii este Internetul. \u00cen definitiv, societatea modern\u0103 se caracterizeaz\u0103 exact prin acest lucru, prin faptul c\u0103 ea \u00ee\u015fi prelunge\u015fte existen\u0163a \u00een mediul virtual. Fie din cauz\u0103 c\u0103 este la \u00eendem\u00e2n\u0103, fie din cauz\u0103 c\u0103 este u\u015for de utilizat, Internetul a devenit r\u0103spunsul oric\u0103rei \u00eentreb\u0103ri. Acum c\u00e2\u0163iva ani, dac\u0103 ai fi avut nevoie de un r\u0103spuns la o \u00eentrebare, ai fi c\u0103utat \u00een cea mai apropiat\u0103 bibliotec\u0103. Acum, totul se rezum\u0103 la conectarea la un dispozitiv cu acces la Internet \u015fi la tastarea \u00eentreb\u0103rii \u00eentr-o c\u0103su\u0163\u0103 a unui motor de c\u0103utare. \u015ei, \u00eentr-adev\u0103r, Internetul pare s\u0103 aib\u0103 r\u0103spunsurile la toate \u00eentreb\u0103rile noastre. Dar ce facem atunci c\u00e2nd accept\u0103m tot ceea ce ni se ofer\u0103 a\u015fa cum este \u015fi uit\u0103m s\u0103 mai g\u00e2ndim?<\/p>\n
Internetul se caracterizeaz\u0103 prin faptul c\u0103 \u00eembin\u0103 textul cu imaginea \u015fi cu sunetul. Prin aceast\u0103 combina\u0163ie a celor trei forme de discurs informa\u0163ia devine mai atractiv\u0103 \u015fi mai u\u015for de asimilat de consumatori. \u00cen plus, aceast\u0103 form\u0103 creeaz\u0103 un tip de lectur\u0103 nou, care se bazeaz\u0103 pe o del\u0103sare \u015fi pe o lips\u0103 de aten\u0163ie. Omul a\u015fteapt\u0103 ca textul s\u0103 fie sintetizat dinainte, s\u0103 fie redus ca dimensiuni \u015fi c\u00e2t mai concentrat. Acest tip nou de text \u00eenlocuie\u015fte deprinderea creierului uman de a parcurge texte lungi \u00een totalitate \u015fi scade nivelul de r\u0103bdare al cititorului \u00een contextul \u00een care el s-ar \u00eent\u00e2lni cu texte de dimensiuni mai mari. Faptul c\u0103 omului i se ofer\u0103 toate informa\u0163iile deja sintetizate, gata de \u00eengurgitat, are un impact bun pe timp scurt, omul fiind \u00een stare s\u0103 le asimileze rapid, \u00eens\u0103 pe termen lung tipul acesta de construc\u0163ie are un efect negativ asupra func\u0163iilor psihice, dar \u015fi asupra construc\u0163iei discursului \u015fi a limbajului fiec\u0103rui individ.
\n\u00cen al doilea r\u00e2nd, Internetul se caracterizeaz\u0103 prin faptul c\u0103 de\u0163ine o cantitate imens\u0103 de informa\u0163ii, lucru care \u00eel face s\u0103 fie at\u00e2t un ajutor de n\u0103dejde, c\u00e2t \u015fi un mare inamic. Orice \u00eentrebarea am avea, ea \u00ee\u015fi poate afla rezolvarea printr-o simpl\u0103 c\u0103utare pe Google. Numai c\u0103 nu este totul at\u00e2t de simplu pe c\u00e2t pare. Orice c\u0103utare efectuat\u0103 pe Internet are, de cele mai multe ori, mii \u015fi milioane de r\u0103spunsuri, care mai de care mai diversificate. Motorul de c\u0103utare, la r\u00e2ndul lui, func\u0163ioneaz\u0103 ca un creier uman \u015fi filtreaz\u0103 anumite rezultate dup\u0103 cum consider\u0103 el c\u0103 l-ar putea ajuta pe utilizator. Problema este c\u0103, de\u015fi filtreaz\u0103 aceste rezultate \u00een func\u0163ie de interesul utilizatorului \u015fi \u00een func\u0163ie de diferi\u0163i parametri, nu are toate func\u0163iile creierului uman \u015fi nu poate decide care r\u0103spuns este corect \u015fi care nu. Astfel c\u0103 el ofer\u0103 o multitudine de r\u0103spunsuri care nu sunt \u00eentotdeauna corecte. El lucreaz\u0103, \u00een definitiv, \u0163in\u00e2nd cont de unul dintre cele mai importante principii pragmatice, cel al sincerit\u0103\u0163ii. Fiind un program de calculator, el nu poate deduce dac\u0103 r\u0103spunsurile oferite sunt \u015fi corecte. Multe pagini web nu sunt conduse de principiul sincerit\u0103\u0163ii, iar de\u0163in\u0103torii lor, pentru a avea c\u00e2t mai multe vizualiz\u0103ri, le optimizeaz\u0103 pentru a oferi mai multe rezultate la c\u0103utare. Pe de alt\u0103 parte, avem un alt caz care ar trebui s\u0103 ne afecteze mai mult: faptul c\u0103 majoritatea oamenilor care posteaz\u0103 pe diferite pagini nu sunt specializa\u0163i \u00een domeniile despre care vorbesc \u015fi ofer\u0103 informa\u0163ii eronate. Din p\u0103cate, dac\u0103 \u00een prima situa\u0163ie putem observa singuri c\u0103 nu se afl\u0103 pe acea pagin\u0103 ceea ce c\u0103ut\u0103m, \u00een cel de-al doilea caz, nu ne putem da seama dac\u0103 informa\u0163iile pe care le primim sunt gre\u015fite sau false, \u00een special \u00een cazul \u00een care nu suntem preg\u0103ti\u0163i \u00eentr-un astfel de domeniu. Pentru a \u00een\u0163elege mai bine la ce ne referim vom oferi ca exemplu paginile care ofer\u0103 sfaturi pentru diferite probleme sau situa\u0163ii nepl\u0103cute din gospod\u0103rie. Exist\u00e3 o mul\u0163ime de pagini web care te \u00eenva\u0163\u0103 cum s\u0103 scapi de petele de pe haine sau de mirosul nepl\u0103cut din cas\u0103, \u00eens\u0103 cele mai multe nu sunt chiar at\u00e2t de adev\u0103rate. Un alt caz este cel al paginilor de cultur\u0103 general\u0103 de tipul celor ca Wikipedia. Majoritatea nu constituie surse sigure, iar pagina chiar men\u0163ioneaz\u0103 acest lucru la \u00eenceput. Paginile acesteia sunt compuse de anumite persoane ale c\u0103ror cuno\u015ftin\u0163e nu sunt confirmate de un cont \u015fi, de asemenea, ele pot fi schimbate de oricine dup\u0103 bunul plac. \u00cen acest fel, informa\u0163ia devine nesigur\u0103, iar consumatorul lor este bombardat cu numeroase informa\u0163ii care nu sunt filtrate de o con\u015ftiin\u0163\u0103 suprem\u0103, el ajung\u00e2nd s\u0103 le sintetizeze dup\u0103 cum consider\u0103 mai bine.
\nPentru a nu \u00eencheia \u00eentr-o not\u0103 at\u00e2t de negativist\u0103, trebuie s\u0103 ne referim \u015fi la un aspect pozitiv al Internetului. A\u015fa cum am afirmat, Internetul se caracterizeaz\u0103 at\u00e2t printr-o cantitate imens\u0103 de informa\u0163ii, c\u00e2t \u015fi, paradoxal, \u015fi printr-un discurs destul de eliptic din punct de vedere lingvistic. De\u015fi aceste dou\u0103 caracteristici au un efect negativ asupra creierului uman \u015fi a func\u0163iilor sale, dac\u0103 este \u0163inut \u00een fr\u00e2u \u015fi dac\u0103 dozele de informa\u0163ii preluate de pe Internet nu sunt abuzive, consumul poate avea \u015fi efecte pozitive. Unul dintre acestea este dezvoltarea unei capacit\u0103\u0163i de sintetizare a informa\u0163iei. Creierul uman ajunge astfel s\u0103 lucreze precum un program de calculator. Ochii \u015fi aten\u0163ia devin motoarele de c\u0103utare \u00een cazul parcurgerii unui text, ele c\u0103ut\u00e2nd, la fel ca un program, acele cuvinte-cheie de pe pagin\u0103 \u015fi transform\u00e2nd informa\u0163ia brut\u0103 \u00een conexiuni cu alte informa\u0163ii dob\u00e2ndite anterior. De\u015fi omul este capabil de acest lucru din momentul \u00een care el a evoluat din maimu\u0163\u0103, capacitatea lui de a efectua acest proces s-a dezvoltat radical \u00een ultimele decenii \u00een urma contactului cu aceste forme tehnologice.
\n\u00cen concluzie, Internetul are at\u00e2t efecte negative, c\u00e2t \u015fi pozitive asupra intelectului \u015fi creierului uman. El creeaz\u0103 diferite obi\u015fnuin\u0163e \u00een comportamentul uman, \u00eel dezobi\u015fnuie\u015fte de la simplul act de a g\u00e2ndi de unul singur \u015fi de a deosebi ceea ce este adev\u0103rat de ceea ce este fals, \u00eei altereaz\u0103 discursul \u015fi limbajul, \u00eens\u0103, \u00eentr-o societate profund tehnologizat\u0103, Internetul este cel mai important mod de a r\u0103m\u00e2ne conectat la ultimele descoperiri.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Pentru majoritatea indivizilor, sursa cea mai important\u0103 de informa\u0163ii este Internetul. \u00cen definitiv, societatea modern\u0103 se caracterizeaz\u0103 exact prin acest lucru, prin faptul c\u0103 ea \u00ee\u015fi prelunge\u015fte existen\u0163a \u00een mediul virtual. Fie din cauz\u0103 c\u0103 este la \u00eendem\u00e2n\u0103, fie din cauz\u0103 c\u0103 este u\u015for de utilizat, Internetul a devenit r\u0103spunsul oric\u0103rei \u00eentreb\u0103ri. Acum c\u00e2\u0163iva ani,… Cite\u0219te mai mult »Internetul, ajutor sau inamic<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[1],"tags":[14402,1073,14401],"class_list":["post-23549","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-mozaic","tag-cautare-pe-google","tag-internetul","tag-texte-lungi"],"views":1026,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23549","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=23549"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23549\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":23550,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23549\/revisions\/23550"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=23549"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=23549"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=23549"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}