{"id":23525,"date":"2015-05-28T12:17:01","date_gmt":"2015-05-28T10:17:01","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=23525"},"modified":"2015-05-28T12:17:01","modified_gmt":"2015-05-28T10:17:01","slug":"familie-si-onoare","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/familie-si-onoare\/","title":{"rendered":"Familie \u015fi onoare"},"content":{"rendered":"<p>Cultura japonez\u0103 este fascinant\u0103. Familia japonez\u0103 este \u015fi mai fascinant\u0103! Mai ales pentru noi, occidentalii, obi\u015fnui\u0163i cu traiul nostru.<br \/>\nPentru a \u00een\u0163elege o societate, a cunoa\u015fte sistemul familial \u00eenseamn\u0103 o parte foarte important\u0103, c\u00e2t\u0103 vreme familia este considerat\u0103 unitatea de baz\u0103 a societ\u0103\u0163ii. Pentru japonezi, familia reprezint\u0103 aproape un subiect tabu, exist\u00e2nd o ruptur\u0103 nespus\u0103 \u00eentre familial \u015fi social. Ca s\u0103 \u00een\u0163elegem delicate\u0163ea acestei tradi\u0163ii, s\u0103 ne g\u00e2ndim c\u0103 un tat\u0103 anun\u0163\u0103 moartea tragic\u0103 a fiului s\u0103u printr-un discret hohot de r\u00e2s menit, pe de o parte, s\u0103 cru\u0163e sensibilitatea iar, pe de alta, s\u0103 sublinieze pudoarea sentimentelor sale.<br \/>\n<strong>Familia tradi\u0163ional\u0103<\/strong><br \/>\nExist\u0103, desigur, o diferen\u0163\u0103 \u00eentre familia tradi\u0163ional\u0103 \u015fi cea modern\u0103. \u00centotdeauna familia nipon\u0103 a cunoscut o varietate de forme, dar modelul ideal din secolul XX a fost cel dedicat agriculturii, care se numea ie. Familia era divizat\u0103 \u00een func\u0163ie de sex \u015fi ierarhizat\u0103 \u00een func\u0163ie de v\u00e2rst\u0103. Ceea ce este neobi\u015fnuit, mai ales pentru noi, occidentalii, este faptul c\u0103 \u00een sistemul familial erau inclu\u015fi to\u0163i cei ce locuiau \u00een cas\u0103, inclusiv cei ce nu aveau leg\u0103turi de s\u00e2nge. \u00cen acest tip de familie, de obicei, primul n\u0103scut de gen masculin avea obliga\u0163ia s\u0103 preia afacerile familiei \u015fi s\u0103 aib\u0103 grij\u0103 de p\u0103rin\u0163ii ajun\u015fi la v\u00e2rste \u00eenaintate. Ceilal\u0163i fra\u0163i se mutau \u015fi uneori se stabileau \u00een case care r\u0103m\u00e2neau \u00een subordinea celei principale, \u00een func\u0163ie de interdependen\u0163a economic\u0103. Fiicele se m\u0103ritau \u015fi ajungeau \u00een alte familii.<br \/>\nStatutul femeii \u00een familia nipon\u0103 este inferior b\u0103rbatului. T\u00e2n\u0103ra so\u0163ie, p\u0103r\u0103sindu-\u015fi propria familie, intr\u0103 \u00een cea a so\u0163ului, fiind privit\u0103 mai mult ca nor\u0103 dec\u00e2t ca tovar\u0103\u015f\u0103 de via\u0163\u0103. Ritualurile c\u0103s\u0103toriei simbolizeaz\u0103 trecerea femeii dintr-o familia \u00een alta. Simplitatea religiei shintoiste s-a perpetuat \u00een ceremonia c\u0103s\u0103toriei \u00een care, \u00een multe cazuri, au p\u0103truns \u015fi obiceiuri cre\u015ftine. \u00cen momentul intr\u0103rii nurorii \u00een noua sa familie, o soacr\u0103 bun\u0103 trebuie s\u0103-\u015fi exprime bucuria. \u00cenainte de c\u0103s\u0103torie, familiile viitorilor posibili so\u0163i se investigheaz\u0103, fiecare \u00eencerc\u00e2nd s\u0103-\u015fi ridice propriul prestigiu. \u00cen urma celui de-Al Doilea R\u0103zboi Mondial, situa\u0163ia femeii se transform\u0103. Ea devine parte a electoratului, patriarhatul este, legal, suprimat, se recunoa\u015fte egalitatea dintre sexe.<br \/>\nFamilia modern\u0103<br \/>\nChiar dac\u0103 locuin\u0163ele se \u00eenmul\u0163esc constant datorit\u0103 num\u0103rului mare de locuitori, iar aceste locuin\u0163e sunt adeseori amplasate \u00een cl\u0103diri cu multe etaje, casele familiale sunt \u00eenc\u0103 \u00eendr\u0103gite de mul\u0163i. Ele \u00eembin\u0103 materialele tradi\u0163ionale, lemnul, h\u00e2rtia sau paiul, cu elementele moderne, betonul sau cimentul, utilizate pentru terasele de funda\u0163ie, pentru instala\u0163iile moderne menajere sau sanitare. C\u0103su\u0163ele acestea care contrasteaz\u0103 cu zg\u00e2rie-norii din mijlocul ora\u015felor r\u0103m\u00e2n simbolul familiei japoneze.<br \/>\nObiceiurile legate de familie difer\u0103 de uzan\u0163ele moderne ale occidentalilor. \u00cen cazul mor\u0163ii unui p\u0103rinte, de exemplu, se cere s\u0103-i fie asigurat\u0103 succesiunea moral\u0103 \u015fi material\u0103. Fiul se hot\u0103r\u00e2\u015fte \u00een privin\u0163a unei meserii sau schimb\u0103 o carier\u0103 deja \u00eenceput\u0103. \u015ei azi exist\u0103 c\u0103s\u0103torii din interes datorate obliga\u0163iilor familiale care trec \u00eenaintea aspira\u0163iilor personale.<br \/>\nFamilia japonez\u0103, \u00een ciuda influen\u0163elor occidentale tot mai evidente, r\u0103m\u00e2ne una de tip patriarhal, mai ales c\u0103 multe dintre familii tr\u0103iesc \u00een zonele rurale. Tohoku este regiunea unde tradi\u0163iile s-au p\u0103strat cel mai bine. Configura\u0163ia general\u0103 a locuin\u0163ei este \u00eentotdeauna aceea\u015fi: o sal\u0103 comun\u0103 flancat\u0103 de od\u0103i\u0163e sau mai multe \u00eenc\u0103peri comunic\u0103 \u00eentre ele prin u\u015fi glisante sau prin pere\u0163i sub\u0163iri culisan\u0163i (shoji) ce se deschid \u00een galeria-verand\u0103 care \u00eenconjoar\u0103 cl\u0103direa. Acoperi\u015ful, simbolul casei, poate fi drept \u015fi ridicat la col\u0163uri sau ascu\u0163it \u015fi subliniat de o grind\u0103 care se \u00eenal\u0163\u0103 maiestuos. Adev\u0103ratul c\u0103min al casei este kotatsu. Este o groap\u0103 dreptunghiular\u0103 f\u0103cut\u0103 \u00een p\u0103m\u00e2nt, \u00een sala comun\u0103, pe marginea c\u0103reia se pot a\u015feza, cu picioarele at\u00e2rnate, p\u00e2n\u0103 la opt persoane. Acest gol este acoperit de o mas\u0103 joas\u0103. Locul, singurul care ofer\u0103 protec\u0163ie \u00eempotriva frigului iernii ce p\u0103trunde prin pere\u0163ii prea sub\u0163iri, se \u00eenc\u0103lze\u015fte prin a\u015fezarea c\u0103rbunilor \u00een kotatsu.<br \/>\nGruparea \u00eentregii familii \u00een jurul kotatsu-lui ilustreaz\u0103 ierarhia pe sexe \u015fi genera\u0163ii. Locul central (ozoka) este ocupat de tat\u0103; so\u0163ia este a\u015fezat\u0103 lateral (kazaka); \u00een fa\u0163a ei st\u0103 invitatul (kyakuza). Raporturile dintre membrii familiei sunt eviden\u0163iate prin folosirea diferi\u0163ilor termeni care amintesc locul fiec\u0103ruia. \u00cen Japonia, fiecare membru este desemnat enun\u0163\u00e2ndu-i-se pozi\u0163ia \u00een interiorul comunit\u0103\u0163ii. Astfel, fra\u0163ii \u015fi surorile nu \u00ee\u015fi spun pe nume, ci cu apelativele specifice pentru fratele mai mare (o-nisan), fratele mai mic (ototosan), sora cea mare (o-nesan) sau sora mai mic\u0103 (imotosan). Societatea este una patriarhal\u0103, \u00een care descenden\u0163a masculin\u0103 primeaz\u0103.<br \/>\n\u00cen ceea ce prive\u015fte locuin\u0163a modern\u0103, copiat\u0103 aproape dup\u0103 modelul occidental, exist\u0103 probleme de ordin economic sau legate de cutumele \u015fi de modul de via\u0163\u0103 cu care japonezii erau obi\u015fnui\u0163i. \u00cen perioada de dup\u0103 r\u0103zboaie, multe familii tradi\u0163ionale au fost fragmentate, iar grija lor primar\u0103 era de a asigura membrilor elementele pentru supravie\u0163uire: m\u00e2ncare, \u00eembr\u0103c\u0103minte \u015fi un acoperi\u015f deasupra capului. \u00cen aceast\u0103 perioad\u0103, locuin\u0163a reprezenta o problem\u0103 major\u0103, o familie \u00eentreag\u0103 ocup\u00e2nd, de multe ori, o singur\u0103 camer\u0103. Azi, \u00eentr-o locuin\u0163\u0103 modern\u0103, fiecare membru al familiei caut\u0103 s\u0103 aib\u0103 camera proprie. Costul extrem de ridicat al unei locuin\u0163e fiind de aproximativ \u015fapte ori mai mare dec\u00e2t venitul anual mediu al unui angajat, achizi\u0163ionarea ei se dovede\u015fte, adesea, dificil\u0103.<br \/>\nO alt\u0103 problem\u0103 legat\u0103 de construc\u0163iile moderne o ridic\u0103 mutarea de la o familie cu multe genera\u0163ii \u00een spate, cu o cas\u0103 cu u\u015fi glisante, care nu permit existen\u0163a privatului, la locuin\u0163ele moderne construite cu u\u015fi \u015fi pere\u0163i masivi. Alocarea unei camere pentru fiecare membru a dat na\u015ftere multor discu\u0163ii. Fiecare copil \u00ee\u015fi dore\u015fte propria camer\u0103, preten\u0163ie acceptat\u0103 atunci c\u00e2nd are nevoie de lini\u015fte pentru a \u00eenv\u0103\u0163a. Totu\u015fi, japonezii consider\u0103 c\u0103 acest lux \u00eel izoleaz\u0103 de restul familiei \u015fi \u00eei poate d\u0103una pe m\u0103sur\u0103 ce cre\u015fte.<br \/>\nB\u0103rbat versus femeie<br \/>\nRolul b\u0103rbatului \u00een familie nu s-a modificat \u00een ceea ce prive\u015fte asigurarea traiului familiei. Statutul femeii este cel ce impune discu\u0163ii datorit\u0103 infuen\u0163elor urbane \u015fi occidentale. Orice membru al familiei, inclusiv so\u0163ia, respectiv nora, a constituit dintotdeauna un capital-munc\u0103. Munca femeii se consuma \u00een mica gospod\u0103rie, neferit\u0103 de greut\u0103\u0163i fizice. De aceea, so\u0163iei trebuia s\u0103 i se asigure un minimum de odihn\u0103 \u015fi de libertate pentru \u00eendatoririle procreative. La \u0163ar\u0103, muncitorii, cultivatorii \u015fi lucr\u0103torii de terasamente sunt at\u00e2t b\u0103rba\u0163i, c\u00e2t \u015fi femei. Femeile, cu vestimenta\u0163ia lor tipic\u0103, fac fa\u0163\u0103 acestor munci dificile la fel de bine ca \u015fi b\u0103rba\u0163ii \u015fi se bucur\u0103 de mult respect din partea tovar\u0103\u015filor lor de sex masculin, motiv pentru care \u00eenfrunt\u0103 dificult\u0103\u0163ile cu senin\u0103tate. De\u015fi femeia japonez\u0103 are o situa\u0163ie grea, ea cunoa\u015fte \u015fi momente de glorie. \u00ce\u015fi dob\u00e2nde\u015fte demnitatea prin munc\u0103 \u015fi maternitate, iar trecerea anilor o transform\u0103 mai \u00eent\u00e2i \u00een mam\u0103 a viitorului cap de familie \u015fi apoi \u00een soacr\u0103, de\u0163in\u0103toare a puterii asupra \u00eentregii case.<br \/>\nChiar dac\u0103 familia japonez\u0103 s-a schimbat considerabil \u00een secolul XX, aspectele tradi\u0163ionale sunt \u00eenc\u0103 prezente. Japonezii comenteaz\u0103 dac\u0103 familia nu locuie\u015fte \u00eempreun\u0103. Majoritatea celor din prezent prefer\u0103 s\u0103 locuiasc\u0103 separat de familia mare, care include p\u0103rin\u0163ii, respectiv bunicii, fra\u0163ii \u015fi surorile, a\u015fa cum se obi\u015fnuia \u00een trecut.<br \/>\nNu doar structura familiei japoneze s-a schimbat, ci \u015fi rolul b\u0103rbatului \u015fi al femeii. Tehnologia a avut un rol important \u00een modificarea rolului femeii. Azi, aceasta are mai mult timp s\u0103-\u015fi fructifice propriile pasiuni \u015fi interese. Rolul b\u0103rbatului s-a schimbat \u00een m\u0103sura \u00een care, pentru a asigura prosperitatea financiar\u0103 a familiei, petrece mult timp muncind. Din aceast\u0103 cauz\u0103, tat\u0103l a devenit o figur\u0103 mult mai pu\u0163in important\u0103 \u00een ceea ce prive\u015fte autoritatea parental\u0103, \u00een compara\u0163ie cu mama. \u00cen familia modern\u0103, aceasta este autoritatea suprem\u0103.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Cultura japonez\u0103 este fascinant\u0103. Familia japonez\u0103 este \u015fi mai fascinant\u0103! Mai ales pentru noi, occidentalii, obi\u015fnui\u0163i cu traiul nostru. Pentru a \u00een\u0163elege o societate, a cunoa\u015fte sistemul familial \u00eenseamn\u0103 o parte foarte important\u0103, c\u00e2t\u0103 vreme familia este considerat\u0103 unitatea de baz\u0103 a societ\u0103\u0163ii. Pentru japonezi, familia reprezint\u0103 aproape un subiect tabu, exist\u00e2nd o ruptur\u0103 nespus\u0103&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/familie-si-onoare\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Familie \u015fi onoare<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[56],"tags":[14386,14385,4997],"class_list":["post-23525","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-antropologica","tag-cultura-japoneza","tag-familia-nipona","tag-familia-traditionala"],"views":5220,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23525","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=23525"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23525\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":23526,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23525\/revisions\/23526"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=23525"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=23525"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=23525"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}