{"id":23507,"date":"2015-05-28T12:00:45","date_gmt":"2015-05-28T10:00:45","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=23507"},"modified":"2015-05-28T12:00:45","modified_gmt":"2015-05-28T10:00:45","slug":"literatura-si-creatia-populara","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/literatura-si-creatia-populara\/","title":{"rendered":"Literatura \u015fi crea\u0163ia popular\u0103"},"content":{"rendered":"<blockquote><p><strong>Ovidiu B\u00e2rlea, <em>De la Ion Budai-Deleanu la Lucian Blaga,<\/em> edi\u0163ie \u00eengrijit\u0103 \u015fi introducere de Iordan Datcu, RCR Editorial, Bucure\u015fti, 2014<\/strong><\/p><\/blockquote>\n<p>\u00cen ultima vreme, Iordan Datcu ne-a oferit c\u00e2teva restituiri biografice sau monografice ale unor folclori\u015fti rom\u00e2ni: Adrian Fochi, Al.I. Amzulescu, Ovidiu B\u00e2rlea. Dup\u0103 monografia Ovidiu B\u00e2rlea. Folclorist \u015fi etnolog (RCR Editorial, Bucure\u015fti, 2013), ne ofer\u0103 acum o antologie de studii \u015fi articole despre rela\u0163ia literaturii cu crea\u0163ia popular\u0103 semnate de Ovidiu B\u00e2rlea, de-a lungul anilor, \u00een diferite reviste literare: Steaua, Ateneu, Orizont, Rom\u00e2nia literar\u0103; cel mai amplu studiu \u2013 \u00een esen\u0163\u0103 un omagiu al \u015ecolii Ardelene, Folclorul \u00een \u0162iganiada lui Ion Budai-Deleanu \u2013 a ap\u0103rut \u00eentr-un volum colectiv din 1967, Studii de folclor \u015fi literatur\u0103.<br \/>\nPrimul articol, De la folclor la crea\u0163ia cult\u0103, este o profesiune de credin\u0163\u0103, exprim\u00e2nd concep\u0163ia sa despre felul cum trebuie v\u0103zut\u0103 rela\u0163ia dintre folclor literar \u015fi literatura scris\u0103 (cult\u0103). \u00cen istoriile literare \u2013 observ\u0103 Ovidiu B\u00e2rlea \u2013 se acord\u0103 folclorului doar un \u201eprimat temporal pentru a ar\u0103ta izvorul unor rela\u0163ii culte\u201c. Or, literatura (muzica) \u015fi folclorul sunt \u201ecrea\u0163ii artistice independente, dar cu numeroase pun\u0163i de leg\u0103tur\u0103 \u00eentre ele \u015fi cu interferen\u0163e de dimensiuni variabile de-a lungul istoriei\u201c. De aceea \u201ecrea\u0163ia popular\u0103 trebuie apreciat\u0103 dup\u0103 criterii proprii\u201c.<br \/>\nDou\u0103 dintre studiile acestui volum au constituit obiectul unor cercet\u0103ri mai ad\u00e2ncite, de dimensiunile unui volum. Primul, Creang\u0103 \u015fi folclorul, va fi reluat \u00een volumul Pove\u015ftile lui Creang\u0103 (Editura pentru Literatur\u0103, 1967) \u015fi arat\u0103 c\u0103 marele povestitor a fost mai ales raportat la scriitorii din literatura universal\u0103, cu a c\u0103ror art\u0103 avea note comune; dar \u015fi c\u0103 opera lui Creang\u0103, \u00eendeosebi pove\u015ftile, trebuie privite \u00een rela\u0163ia cu arta povestitorilor populari, demers critic ce-i contureaz\u0103 mai pregnant personalitatea literar\u0103. \u201eGenul proxim al operei lui Ion Creang\u0103 este povestea popular\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 \u00een haina ei moldoveneasc\u0103\u201c, la apari\u0163ia c\u0103r\u0163ii aproape to\u0163i recenzen\u0163ii remarc\u00e2nd ampla informare documentar\u0103, bog\u0103\u0163ia variantelor populare ce pot fi corelate cu pove\u015ftile lui Creang\u0103, \u00eens\u0103 afirma\u0163ia lui Ovidiu B\u00e2rlea c\u0103 \u00een Amintiri din copil\u0103rie Creang\u0103 a folosit mai pu\u0163in oralitatea contrazice, dar neconving\u0103tor, opinia celor ce s-au ocupat de tr\u0103s\u0103turile stilistice ale operei sale.<br \/>\nStudiul Folclorul \u00een \u0162iganiada lui Ion Budai-Deleanu are \u015fi el dimensiunile unui volum. Exegeza celebrei epopei a remarcat structura clasic\u0103 \u015fi influen\u0163a folcloric\u0103. \u201eSeva folcloric\u0103 trece g\u00e2lg\u00e2ind prin acest trunchi clasic\u201c \u2013 spune G. C\u0103linescu. Ovidiu B\u00e2rlea arat\u0103 o dificultate major\u0103 \u00een stabilirea variantelor (surselor) folclorice care au putut fi utilizate de Ion Budai-Deleanu: \u0162iganiada s-a publicat \u00eenainte de culegerea acestor texte folclorice, \u015fi atunci cea mai potrivit\u0103 apropiere ar fi cu textele folclorice din \u0163inutul Hunedoarei, din zona Cigm\u0103ului, locul de ba\u015ftin\u0103 al autorului. Ovidiu B\u00e2rlea sus\u0163ine c\u0103 aproape toate speciile folclorice sunt mai mult sau mai pu\u0163in detectabile \u00een \u0162iganiada. Preponderent\u0103 este snoava (\u00een caracterizarea personajelor), dar \u015fi proverbele \u015fi zic\u0103torile; c\u00e2ntecele de nunt\u0103, balada (mai ales balada voiniceasc\u0103, Argineanu fiind un personaj asem\u0103n\u0103tor cu Novac sau Badiu \u2013 eroii cunoscutelor balade), basme (\u00een alternan\u0163a planurilor real\/ fantastic), legende, \u00eendeosebi legendele apocrife, precum Apocalipsul Sf. Apostol Pavel, C\u0103l\u0103toria Maicii Domnului \u00een iad etc. O aten\u0163ie deosebit\u0103 acord\u0103 notelor de la subsol, din care eviden\u0163iaz\u0103 interesante considera\u0163ii folcloristice; \u00een nota explicativ\u0103 a lui Erudi\u0163ian este cuprins \u00eendemnul la culegerea folclorului, mai ales a baladelor, a\u015fa \u00eenc\u00e2t este absolut \u00eendrept\u0103\u0163it\u0103 concluzia lui Ovidiu B\u00e2rlea c\u0103 Ion Budai-Deleanu trebuie socotit printre precursorii folcloristicii rom\u00e2ne\u015fti. Acest studiu s-a bucurat de aten\u0163ia Ioanei Em. Petrescu, o cunosc\u0103toare temeinic\u0103 a \u015ecolii Ardelene, autoarea unui cunoscut eseu despre Ion Budai-Deleanu \u015fi eposul comic. Recenz\u00e2nd volumul Studii de folclor \u015fi literatur\u0103 (1967), Ioana Em. Petrescu comenteaz\u0103 numai studiul lui Ovidiu B\u00e2rlea, eviden\u0163iind bog\u0103\u0163ia lui documentar\u0103, dar repro\u015f\u00e2ndu-i c\u0103 n-a aprofundat latura estetic\u0103.<br \/>\nInteresante sunt \u015fi studiile despre M. Eminescu, Liviu Rebreanu, Lucian Blaga, Octavian Goga, I.L. Caragiale \u015f.a. Adeseori opinia lui Ovidiu B\u00e2rlea contrazice aprecieri cvasiunanim acceptate \u00een istoria literar\u0103 sau \u00een folcloristic\u0103. De exemplu, izvorul folcloric al basmului F\u0103t-Frumos din lacrim\u0103 de Eminescu este considerat F\u0103t-Frumos crescut din lacrim\u0103 \u2013 cules de Teofil Teaha din \u0163inutul Cri\u015fanei, dar pe baza unei compara\u0163ii \u015fi cu alte izvoare, folcloristul conchide c\u0103 problema modelului popular al basmului eminescian \u201er\u0103m\u00e2ne \u00eenc\u0103 una insolubil\u0103\u201c; \u201escena p\u0103m\u00e2ntului\u201c din romanul Ion a fost considerat\u0103 neverosimil\u0103 de Al. Piru, Paul Georgescu \u015fi al\u0163i istorici literari, dar Ovidiu B\u00e2rlea arat\u0103 c\u0103 ea reflect\u0103 \u201eun ritual str\u0103vechi\u201c, ilustr\u00e2nd concep\u0163ia c\u0103 \u201ep\u0103m\u00e2ntul era considerat o fiin\u0163\u0103 cu \u00eensu\u015firi caracteristice vie\u0163uitoarelor\u201c; pe urmele lui Ion Pillat \u015fi Ion Barbu, care au vorbit despre influen\u0163a folclorului \u00een poezia lui Blaga, Ovidiu B\u00e2rlea, accentueaz\u0103 filonul arhaic al folclorului, subliniind c\u0103 autorul Poemelor luminii a \u00een\u0163eles complexitatea acestuia: desc\u00e2ntece, bocete, c\u00e2ntece rituale funebre; \u00een mod paradoxal, \u00een poezia lui Goga e mai greu de detectat \u201e\u00eenr\u00e2urirea folcloric\u0103\u201c; \u00een afar\u0103 de C\u00e2ntece \u015fi de c\u00e2teva elegii \u00een forma doinei populare, \u201efolclorul circul\u0103 \u00een poezia lui Goga prin subterane ad\u00e2nci, \u00een filoane care se \u00eentretaie felurit \u015fi din care r\u0103sar muguri nea\u015ftepta\u0163i, care cu greu \u00ee\u015fi tr\u0103deaz\u0103 r\u0103d\u0103cinile\u201c.<br \/>\nC\u00e2teva studii privesc literatura universal\u0103. Ovidiu B\u00e2rlea era la curent cu cercet\u0103rile folclorice din Occident, fiind informat de fratele s\u0103u, monseniorul Octavian B\u00e2rlea, \u015fi el un iubitor \u015fi un cunosc\u0103tor de folclor, care-i trimitea studii \u015fi tratate de folcloristic\u0103 recent ap\u0103rute. \u00centr-un studiu vorbe\u015fte r\u0103d\u0103cinile folclorice ale tragediei Hamlet, \u00een altul, vorbind despre celebrul roman M\u0103garul de aur de Apuleius, face apropieri cu balada Scorpia, \u00een care apare motivul \u015farpelui pref\u0103cut \u00eentr-un om nevoia\u015f care solicit\u0103 ajutor trec\u0103torului pentru a-l m\u00e2nca apoi.<br \/>\nEdi\u0163ia alc\u0103tuit\u0103 de Iordan Datcu este o restituire necesar\u0103 \u015fi meritat\u0103 pentru c\u0103 exprim\u0103 o latur\u0103 important\u0103 a cercet\u0103rilor lui Ovidiu B\u00e2rlea, concretizat\u0103 \u00een aceste studii care, publicate de mult, \u00een reviste din a doua jum\u0103tate a secolului trecut, ar fi r\u0103mas astfel necunoscute.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Ovidiu B\u00e2rlea, De la Ion Budai-Deleanu la Lucian Blaga, edi\u0163ie \u00eengrijit\u0103 \u015fi introducere de Iordan Datcu, RCR Editorial, Bucure\u015fti, 2014 \u00cen ultima vreme, Iordan Datcu ne-a oferit c\u00e2teva restituiri biografice sau monografice ale unor folclori\u015fti rom\u00e2ni: Adrian Fochi, Al.I. Amzulescu, Ovidiu B\u00e2rlea. Dup\u0103 monografia Ovidiu B\u00e2rlea. Folclorist \u015fi etnolog (RCR Editorial, Bucure\u015fti, 2013), ne ofer\u0103&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/literatura-si-creatia-populara\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Literatura \u015fi crea\u0163ia popular\u0103<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[1],"tags":[],"class_list":["post-23507","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-mozaic"],"views":3528,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23507","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=23507"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23507\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":23508,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23507\/revisions\/23508"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=23507"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=23507"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=23507"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}