{"id":23503,"date":"2015-05-28T11:57:38","date_gmt":"2015-05-28T09:57:38","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=23503"},"modified":"2015-05-28T11:57:38","modified_gmt":"2015-05-28T09:57:38","slug":"cand-este-o-pipa-doar-o-pipa-fictiune-si-metafictiune","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/cand-este-o-pipa-doar-o-pipa-fictiune-si-metafictiune\/","title":{"rendered":"C\u00e2nd este o pip\u0103 doar o pip\u0103?  Fic\u0163iune \u015fi metafic\u0163iune"},"content":{"rendered":"<p><strong>Dosar Cercul Metacritic<\/strong><\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p><em><strong>Sub acest titlu s-a desf\u0103\u015furat \u00eenc\u0103 o \u00eent\u00e2lnire a Cercului Metacritic de la Facultatea de Litere din Cluj, av\u00e2ndu-i drept coordonatori pe Alex Goldi\u015f \u015fi Mihaela Ursa, pe o tem\u0103 propus\u0103 de studentele Emma Pustan, Ana-Maria Deliu \u015fi Daria Condor.<\/strong><\/em><\/p>\n<p>Mihaela Ursa: Cercul Metacritic a f\u0103cut o pauz\u0103 foarte lung\u0103. A\u015fa c\u0103 vechii metacritici au devenit supermetacritici, am racolat noi metacritici, lucrurile sunt \u00een schimbare. Motiv pentru care se afl\u0103 acolo un caiet cu coperte de m\u0103tase, donat de metacriticul Andrei Simu\u0163, unde o s\u0103 v\u0103 rog s\u0103 v\u0103 trece\u0163i numele, a\u015fa, pentru memoria cercului, \u015fi unde v\u0103 rog s\u0103 v\u0103 scrie\u0163i, pe lista din st\u00e2nga, propunerile de teme pentru viitor. Dac\u0103 vre\u0163i sa lucra\u0163i o tem\u0103 \u00een cadrul cercului sau nu vre\u0163i s\u0103 o lucra\u0163i voi, dar a\u0163i dori-o dezb\u0103tut\u0103 la cerc, propune\u0163i-o. Le mul\u0163umesc \u00een mod special pentru prezen\u0163\u0103 celor care nu au fost niciodat\u0103 la Metacritic p\u00e2n\u0103 acum. Printre ei se afl\u0103 \u015fi studentele noastre din anul \u00eent\u00e2i, Andreea \u015fi Alexandra, care vor transcrie discu\u0163ia noastr\u0103, de aceea v\u0103 rog ca, de fiecare dat\u0103 c\u00e2nd lua\u0163i cuv\u00e2ntul, s\u0103 v\u0103 spune\u0163i numele clar, ca s\u0103 \u015ftie toat\u0103 lumea cine-i toat\u0103 lumea \u015fi ca s\u0103 \u015ftie mai ales scribii no\u015ftri gra\u0163io\u015fi de ast\u0103zi. O salut\u0103m pe doamna Laura Pavel, colega noastr\u0103 de la Teatru \u015fi Televiziune care iat\u0103, ne face onoarea \u015fi surpriza de a se afla ast\u0103zi l\u00e2ng\u0103 noi. Pe Alex Goldi\u015f \u00eel \u015fti\u0163i deja, v\u0103 este profesor \u015fi, al\u0103turi de mine, se ocup\u0103 de acest cerc. De fapt, titlul cercului a fost ideea lui.<br \/>\nAlex Goldi\u015f: Doar titlul, alte idei n-am mai avut. &lt;R\u00e2sete.&gt;<br \/>\nM. U.: \u00cen \u015fedin\u0163a de ast\u0103zi, personajele principale sunt de fapt aceste trei doamne de la st\u00e2nga mea, studente \u00een anul doi \u015fi, respectiv, \u00eent\u00e2i, pe care le preocup\u0103 deja teoriile fic\u0163ionalit\u0103\u0163ii, au lucr\u0103ri deja \u00een lucru pe tema rela\u0163iei fic\u0163iune-metafic\u0163iune-realitate, pe tema reprezent\u0103rii.<br \/>\nA. G.: S\u0103 zic \u015fi eu ceva \u00eenainte s\u0103 \u00eencepem. Nu mai \u015ftiu c\u00e2nd a fost ultima \u015fedin\u0163\u0103, ultimul Metacritic&#8230; prin noiembrie 2013. S\u0103 spunem ce s-a mai \u00eent\u00e2mplat de atunci. Pe de o parte nu ne-am mai f\u0103cut timp s\u0103 \u0163inem \u00eent\u00e2lnirile metacritice \u015fi, pe de alta, ne-am descurajat pu\u0163in de ambi\u0163ia propriului proiect. S\u0103 m\u0103 explic. \u00cen cealalt\u0103 edi\u0163ie a Metacriticului, ceream fiec\u0103rui propun\u0103tor s\u0103 vin\u0103 cu un concept sau cu o paradigm\u0103 teoretic\u0103 nou\u0103 pentru a o supune dezbaterii. Ceea ce&#8230;<br \/>\nM. U.: &#8230; era un pic intimidant.<br \/>\nA. G.: Da, era intimidant\u0103 miza Metacriticului. Ne-am g\u00e2ndit noi \u00een\u015fine ce ar merge, care ar fi solu\u0163ia de continuare \u015fi atunci am zis s\u0103 sl\u0103bim pu\u0163in aceast\u0103 ambi\u0163ie metacritic\u0103 \u015fi s\u0103 organiz\u0103m pur \u015fi simplu discu\u0163ii at\u00e2t despre concepte noi, dac\u0103 le ave\u0163i \u00een buzunar sau le pute\u0163i propune, dar \u015fi despre critic\u0103 sau teorie literar\u0103 \u00een general, a\u015fa cum facem azi, chiar pornind de la c\u00e2teva texte. Nu neap\u0103rat de la propunerile noastre teoretice. S\u0103 ne g\u00e2ndim \u00eempreun\u0103 la lucrurile care v\u0103 preocup\u0103 legat de critica sau teoria literar\u0103, cam acestea ar fi temele de dezbatere pe care le pute\u0163i propune. Mihaela a zis s\u0103 le scrie\u0163i \u00een caietul respectiv. Pute\u0163i s\u0103 scrie\u0163i \u00eens\u0103 \u015fi despre aceste probleme de ordin mai general, s\u0103 zicem a\u015fa, cu un grad mai mare de aplicabilitate sau mai pragmatice.<br \/>\nM. U.: Totu\u015fi, s\u0103 fie probleme care s\u0103 ne intereseze pe to\u0163i \u00eentr-o anumit\u0103 m\u0103sur\u0103. Da, sigur, pe vremea vechiului Metacritic au fost discu\u0163ii grele, conceptuale, dar asta \u015fi pentru c\u0103 majoritatea propun\u0103torilor se aflau stadiul final de preg\u0103tire a tezelor de doctorat, prin urmare sigur c\u0103 fiecare avea deja un concept lucrat de ani de zile, pe care era relativ simplu s\u0103 \u00eel propun\u0103 pentru o discu\u0163ie&#8230;<br \/>\nA. G.: &#8230; \u00een texte de la care era relativ simplu s\u0103 pornim. Ei bine, acum putem porni \u015fi de la texte consacrate, s\u0103 zicem a\u015fa, care pot fi folosite \u00een analiz\u0103. Ne bucur\u0103m s\u0103 \u00eel avem printre noi \u015fi pe domnul Adrian Tudurachi, pe care c\u00e2\u0163iva dintre voi \u00eel \u015fti\u0163i de la cursuri. E cercet\u0103tor la Institutul Sextil Pu\u015fcariu \u015fi la fel de interesat de probleme metacritice, metateoretice \u015fi ne bucur\u0103m c\u0103 a r\u0103spuns afirmativ invita\u0163iei noastre. At\u00e2t am avut de spus deocamdat\u0103.<br \/>\nM. U.: Cred c\u0103 am f\u0103cut deja o introducere prea lung\u0103, s\u0103 \u00eencepem cu expunerea celor trei propun\u0103toare..<br \/>\nEmma Pustan: Suntem Emma, Daria \u015fi Ana, din anul doi, respectiv anul \u00eent\u00e2i. \u015ei cu asta sper c\u0103 v\u0103 ve\u0163i rev\u0103rsa bun\u0103voin\u0163\u0103 asupra noastr\u0103 pentru c\u0103 e prima dat\u0103 c\u00e2nd facem lucrul \u0103sta \u015fi avem bine\u00een\u0163eles emo\u0163ii. Ne-am propus aceast\u0103 tem\u0103, pentru c\u0103, oric\u00e2t de pragmatic ar p\u0103rea, ne intereseaz\u0103 nivelul mecanismelor fic\u0163iunii, pentru c\u0103 vis\u0103m s\u0103 scriem la un moment dat ceva sau, m\u0103 rog, vom scrie, sper eu, \u015fi de aceea e important s\u0103 determin\u0103m cum anume cuantific\u0103m axiologic ceea ce vom scrie. O s\u0103 \u00eencep cu un truism, pentru a putea construi discu\u0163ia asta \u00een interiorul unor limite asupra c\u0103rora s\u0103 fim de acord de la \u00eenceput. Vreau s\u0103 punctez c\u0103 legea fic\u0163iunii, legea intern\u0103 \u015fi profund\u0103 a fic\u0163iunii e tocmai una a multiplic\u0103rii. Adic\u0103 1, care e realitatea \u00een care ne afl\u0103m, care devine 2, fie prin hibridizare \u2013 care poate fi exemplificat\u0103 printr-un roman fantasy, fie prin reprezentare, un exemplu \u00een acest sens fiind romanul realist sau ceea ce se \u00eencearc\u0103 printr-un roman realist. Axa pe care am propus-o \u00een cadrul acestei discu\u0163ii despre fic\u0163iune e axa reprezentare, sub care vom subsuma realismul, ordinea mimetic\u0103 a discursului versus reprezenta\u0163ie care \u00eencapsuleaz\u0103 o distan\u0163\u0103 \u00eentre persoana care cite\u015fte \u015fi o nuan\u0163\u0103 de punere \u00een scen\u0103, de teatralizare.<br \/>\nAna-Maria Deliu: C\u00e2nd m\u0103 g\u00e2ndesc la raportul realitate-fic\u0163iune, revin mereu la o idee drag\u0103 mie, pe care am \u00eent\u00e2lnit-o altundeva dec\u00e2t \u00eentr-un text de referin\u0163\u0103 despre fic\u0163ionalism, \u015fi anume c\u0103 probabil literatura s-a n\u0103scut atunci c\u00e2nd un b\u0103iat a strigat \u201eLupul!\u201c, iar \u00een spatele s\u0103u nu venea niciun lup. Ce ar fi esen\u0163ial literaturii? \u00cen mod izbitor o anumit\u0103 \u00eendep\u0103rtare fa\u0163\u0103 de realitate, lipsa adev\u0103rului imediat. Desigur, trebuie s\u0103 fie ceva mai mult de at\u00e2t. Nu citim structuri paralele doar pentru c\u0103 sunt minciuni. \u015ei putem, asta ar fi \u00eentrebarea de la care am putea s\u0103 pornim, putem vedea \u00een fic\u0163iune \u015fi altceva \u00een afar\u0103 de minciun\u0103?<br \/>\nE. P.: Aici am putea s\u0103 discut\u0103m pu\u0163in despre pactul fic\u0163ional, pentru c\u0103 pactul fic\u0163ional e tocmai acceptarea tacit\u0103 a rolului t\u0103u de lector \u00een interiorul lecturii. Acest pact fic\u0163ional este cu at\u00e2t mai de efect cu c\u00e2t este mai pu\u0163in vizibil. \u015ei asta se observ\u0103 atunci c\u00e2nd citim de exemplu un roman fantasy \u00een care nici nu ne mai punem problema unui raport adev\u0103r-minciun\u0103, fic\u0163iune-realitate, pentru c\u0103 deja am dep\u0103\u015fit familiaritatea aceea cu care ne obi\u015fnuiser\u0103m \u00een Balzac, de exemplu. Revin \u2013 un pact fic\u0163ional de succes e acea acceptare a rolului t\u0103u \u00een interiorul unei lecturi care nici nu mai pretinde a con\u0163ine \u00eent\u00e2mpl\u0103ri adev\u0103rate&#8230;<br \/>\nA.-M. D.: Pe l\u00e2ng\u0103 componenta aceasta de angajare din partea lectorului, mai avem o component\u0103 de angajare tot tacit\u0103, din partea locutorului discursului fic\u0163ional. \u015ei nu se poate vorbi de inten\u0163ia sau noninten\u0163ia autorului de a \u00een\u015fela cititorul, ci \u015fi de presupunerea reader-oriented criticism-ului c\u0103 instan\u0163a auctorial\u0103 se dedubleaz\u0103. Nu avem \u00een autor o fiin\u0163\u0103 \u00een carne \u015fi oase, ci o entitate teoretic\u0103 \u00een propria \u0163es\u0103tur\u0103, capabil\u0103 s\u0103 comunice evenimente sau st\u0103ri de lucruri adev\u0103rate doar \u00een propriul univers de discurs. Poate c\u0103 am mers pu\u0163in prea departe. Pornind de la textul lui Dolezel, putem specula despre puterea generatoare de lumi a textelor fic\u0163ionale, care implic\u0103 faptul c\u0103 textul exist\u0103 \u00eenaintea lumii pe care o creeaz\u0103, ceea ce pare common sense, dar intr\u0103 \u00een contradic\u0163ie cu puterea de reprezentare a textului fic\u0163ional, at\u00e2t de pre\u0163uit\u0103 de teoriile mimesisului. Asta ar fi de re\u0163inut pentru moment \u2013 faptul c\u0103 teoria lumilor posibile este profund antimimetic\u0103 \u015fi c\u0103 neag\u0103 presupozi\u0163ia reprezent\u0103rii realit\u0103\u0163ii \u00een mod programatic. \u015ei totu\u015fi exist\u0103 o \u00eentrep\u0103trundere \u00eentre realitate \u015fi fic\u0163iune \u015fi cred c\u0103 ar fi interesant s\u0103 o \u00eentrez\u0103rim pe parcurs.<br \/>\nE. P.: Dac\u0103 Ana a spus s\u0103 o \u00eentrez\u0103rim, atunci trebuie s\u0103 fac ceva \u00een sensul \u0103sta&#8230; Mie mi-a revenit s\u0103 vorbesc despre realism, deoarece copil\u0103ria mea e, ca s\u0103 zic a\u015fa, marcat\u0103 de &#8230; primul raft al bibliotecii la care ajungeam, unde se odihneau Balzac, Stendhal, Alexandre Dumas \u015fi a\u015fa mai departe. Am r\u0103mas cu anumite sechele de atunci&#8230; Adic\u0103 \u00eemi plac romanele realiste, e clar, dar nu \u015ftiu dac\u0103 a\u015f fi \u00een stare s\u0103 vorbesc prea mult despre ele. Exist\u0103 un paradox la nivel terminologic \u00een momentul \u00een care spui fic\u0163iune realist\u0103. \u00cencapsuleaz\u0103 sintagma asta o nuan\u0163\u0103 de minciun\u0103, feerie sau ceva care te face s\u0103 visezi \u015fi realismul se bazeaz\u0103 tocmai pe o tranzitivitate a g\u00e2ndirii. Adic\u0103 iei un obiect din universul t\u0103u, care prin intermediul subiectivit\u0103\u0163ii e transpus \u00een interiorul fic\u0163iunii. Dar curentul realist, a\u015fa cum era \u015fi \u00een raftul meu de bibliotec\u0103, cred c\u0103 a murit la un moment dat. Aici trebuie f\u0103cut\u0103 o distinc\u0163ie: putem s\u0103 vorbim despre realism drept curent literar sau ca exigen\u0163\u0103 de a scrie. Realismul fotografic \u015fi acea completitudine a lumilor fic\u0163ionale pe care am \u00eent\u00e2lnit-o \u00een romanele de pe primul raft, cu un milion de tipologii \u015fi cu exigen\u0163e de a lua \u00eentr-un anumit fel un paharul de pe mas\u0103, al\u0103turi de obsesia c\u0103 e ceva \u00een spatele acelui pahar sau acelui gest sau descrierile interminabile la care, cred c\u0103 am dat skip cu to\u0163ii la un moment dat&#8230; Acesta cred c\u0103 e e\u015fecul programatic al curentului realist. Pentru c\u0103 vizeaz\u0103 o completitudine a fic\u0163ionalit\u0103\u0163ii \u015fi o completitudine mimetic\u0103 pentru c\u0103 se \u00eencearc\u0103 confiscarea lumii crez\u00e2nd c\u0103 prin intermediul a ceea ce se scrie e posibil s\u0103 reprezin\u0163i totul \u2013 \u015fi aici cred c\u0103 e concluzia acelui aparent paradox, pentru c\u0103 nu exist\u0103 niciodat\u0103 reprezentare total\u0103 prin fic\u0163iune.<br \/>\nDaria Condor: \u015ei pornind de la ce spunea Emma, eu am s\u0103 v\u0103 vorbesc despre incompletitudinea lumilor fic\u0163ionale. De ce un text care are tr\u0103s\u0103turi realiste vrea s\u0103 ne fac\u0103 s\u0103 credem c\u0103 reprezint\u0103 sau are \u00een el o lume fic\u0163ional\u0103 complet\u0103? Pentru c\u0103 noi, oric\u00e2t de mult am citi, tot nu o s\u0103 afl\u0103m fiecare detaliu al acestei lumi \u015fi nu se poate epuiza \u00eentr-un text con\u0163inutul unei lumi. Borges avea o metafor\u0103 foarte frumoas\u0103&#8230;<br \/>\nA.-M. D.: Metafora c\u0103r\u0163ii de nisip, Biblioteca Babel, textul-Aleph&#8230;<br \/>\nD. C.: \u015fi acum c\u0103 am stabilit c\u0103 lumile fic\u0163ionale sunt incomplete oric\u00e2t de am\u0103nun\u0163it ar fi descrise, m-am g\u00e2ndit c\u0103 am putea s\u0103 vedem aceste lumi ca un mod de a ne g\u00e2ndi la \u00eens\u0103\u015fi natura fic\u0163iunii \u015fi prin aceasta \u015fi la natura realit\u0103\u0163ii, pentru c\u0103 felul \u00een care percepem realitatea seam\u0103n\u0103 cu felul \u00een care percepem fic\u0163iunea. \u015ei spun asta pentru c\u0103 atunci c\u00e2nd un text omite s\u0103 spun\u0103 ceva, noi ori decidem c\u0103 nu exist\u0103 nimic dincolo de ceea ce ni se spune sau presupunem dincolo de ceea ce ne spune textul, sau l\u0103s\u0103m indecis\u0103 problema. Dar oare nu acela\u015fi lucru facem \u015fi c\u00e2nd privim realitatea? Pentru c\u0103 dincolo de ceea ce eu nu \u015ftiu pot s\u0103 presupun c\u0103 nu exist\u0103 nimic sau pot s\u0103 inventez ceva sau pot s\u0103 las acel ceva necunoscut. Dar inven\u0163ia aceasta pe care noi putem alege s\u0103 o substituim golului dintre un text \u015fi realitate este abuziv\u0103 sau nu? Cred c\u0103 ar trebui s\u0103 ne g\u00e2ndim pu\u0163in la aceasta. Dac\u0103 accept\u0103m c\u0103 realitatea \u015fi fic\u0163ionalitatea sunt \u00eentr-o rela\u0163ie reciproc\u0103 de schimb de informa\u0163ii \u015fi se influen\u0163eaz\u0103 reciproc, atunci ceea ce g\u00e2ndim despre lumile fic\u0163ionale cred c\u0103 s-ar putea aplica \u015fi realit\u0103\u0163ii. \u015ei de-a lungul timpului percep\u0163ia asupra realit\u0103\u0163ii, care s-a concretizat \u00een modele cosmologice despre care \u015ftim cu to\u0163ii c\u00e2te ceva, a influen\u0163at \u015fi literatura scris\u0103 \u00een momentul \u00een care un anumit model cosmologic era considerat valabil. Toma Pavel spune c\u0103 un model cosmologic coerent va da lumi fic\u0163ionale coerente \u015fi aparent complete, \u00eens\u0103, cum am stabilit deja, ele nu pot s\u0103 fie niciodat\u0103 complete, iar un model cosmologic cum este cel relativist o s\u0103 dea lumi inten\u0163ionat incomplete \u015fi acest lucru influen\u0163eaz\u0103 \u015fi percep\u0163ia noastr\u0103 asupra realit\u0103\u0163ii pentru c\u0103 un model cosmologic va veni s\u0103 \u00eel r\u0103stoarne pe cel\u0103lalt. Dar \u015fi modelele cosmologice sunt fic\u0163iuni, nu? Pentru c\u0103 avem un model cosmologic pe care \u00eel accept\u0103m ca adev\u0103rat \u015fi dup\u0103 aceea vin al\u0163ii care spun nu, propunerea noastr\u0103 este mai bun\u0103 sau mai valid\u0103. \u00cens\u0103 odat\u0103 cu fic\u0163ionalizarea realit\u0103\u0163ii \u015fi cu Jung, chiar fiin\u0163a uman\u0103 a devenit perceput\u0103 ca fic\u0163iune pentru c\u0103 \u201eeu\u201c nu mai sunt o unitate, sunt format\u0103 din toate arhetipurile descrise de Jung, dintre care eul meu social \u00eencearc\u0103 acum s\u0103 v\u0103 fac\u0103 s\u0103 crede\u0163i c\u0103 sunt sigur\u0103 pe mine, dar aceasta e o masc\u0103, o fic\u0163iune \u015fi de aici cred c\u0103 po\u0163i s\u0103 preiei tu&#8230;<br \/>\nA.-M. D.: Da, chiar m\u0103 g\u00e2ndeam dac\u0103 s\u0103 folosesc porti\u0163a asta ca s\u0103 introduc relativismul istoric sau s\u0103 mai discut\u0103m pu\u0163in despre fic\u0163iune. Am putea s\u0103 pornim de la faptul c\u0103 identificarea istoriei cu fiction making-ul sau a realit\u0103\u0163ii cu fic\u0163iunea se realizeaz\u0103 \u015fi \u00een sens invers. Adic\u0103 identificarea fic\u0163iunii, privirea fic\u0163iunii ca oglind\u0103 a realit\u0103\u0163ii, ca mimesis, datorit\u0103 caracteristicilor literare pe care le are istoria. Pentru c\u0103 folose\u015fte, pentru a construi acele plot-uri istorice, caracteristici literare, pattern-uri narative \u015fi elemente de retoric\u0103, poetic\u0103 \u015fi a\u015fa mai departe. Tocmai aici intervine \u00eentrebarea \u00een ce m\u0103sur\u0103 istoria sau realitatea e fic\u0163ionalizat\u0103. Asta e oarecum inclus\u0103 firesc \u00een paradigma noastr\u0103 postmodern\u0103 de relativizare, fic\u0163ionalizare, fragmentare a tot \u015fi toate. Dar care ar fi consecin\u0163a etic\u0103 a unei astfel de abord\u0103ri? Pe de o parte, istoria ar putea fi falsificat\u0103, am putea spune c\u0103 anumite lucruri nu s-au \u00eent\u00e2mplat cu adev\u0103rat sau c\u0103 selec\u0163ia a avut o latur\u0103 tenden\u0163ioas\u0103. Pe de alt\u0103 parte, care e pozi\u0163ia teoriei lumilor posibile \u00een raport cu problema asta, pentru c\u0103 vorbim teoretic. De\u015fi istoria manifest\u0103 caracteristici literare, teoria lumilor posibile spune c\u0103 acest lucru nu exclude deloc susceptibilitatea istoriei de a fi supus\u0103 paradigmei adev\u0103rat-fals. Asta nu o scute\u015fte de valoarea de adev\u0103r. Spre deosebire de textul fic\u0163ional care, din contr\u0103, se sustrage de la aceast\u0103 paradigm\u0103. \u015ei tot \u00een sensul \u0103sta am putea s\u0103 vorbim despre golurile fic\u0163ionale despre care amintea \u015fi Daria.<br \/>\nE. P.: Care se reg\u0103sesc \u015fi \u00een istorie. Noi nu putem s\u0103 judec\u0103m un eveniment p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd nu avem toate datele. Aici e vorba de o propunere metodologic\u0103 \u015fi \u00een fic\u0163iune, \u015fi \u0103sta e un alt lucru despre care vreau s\u0103 discut\u0103m, golurile din fic\u0163iune sau golurile din istorie nu duc cumva la o suprainterpretare? \u015ei chiar \u00eentrebarea de la care porne\u015fte aceast\u0103 discu\u0163ie, aka pipa lui Freud\/ Magritte, \u00een ce m\u0103sur\u0103 putem noi s\u0103 aducem interpret\u0103ri psihanalitice sau psihologice unor personaje \u00een momentul \u00een care nu avem toate datele?<br \/>\nA.-M. D.: Pentru c\u0103 golurile istorice sunt epistemologice. Adic\u0103 exist\u0103 din cauza unor lipse de date sau din cauza selectivit\u0103\u0163ii istoricului, pe c\u00e2nd golurile din fic\u0163iune sunt date&#8230; nu pot fi umplute prin inferen\u0163e legitime. Tu, ca cititor, nu po\u0163i s\u0103 vii s\u0103 adaugi anumite lucruri. Sunt ontologice. Ele nu pot fi recuperate. \u015ei atunci, \u00eentrebarea legitim\u0103 e dac\u0103 putem s\u0103 aplic\u0103m structuri interpretative \u2013 psihanaliz\u0103, mitanaliz\u0103, mitocritic\u0103 \u015fi alte asemenea \u2013 atunci c\u00e2nd textul manifest\u0103 astfel de goluri, astfel de rupturi \u00een propria lume fic\u0163ional\u0103.<br \/>\nE. P.: Adic\u0103 \u00een ce situa\u0163ii putem s\u0103 spunem \u015fi noi, ca Freud, p\u00e2n\u0103 la urm\u0103 a fost doar o pip\u0103 \u015fi tot ce v-am spus \u00een ultimele 20 de minute nu conteaz\u0103. V\u0103 rog s\u0103 r\u0103spunde\u0163i \u015fi voi.<br \/>\nM. U.: Bun, v\u0103 mul\u0163umim, s\u0103 trecem acum la discu\u0163ii. &lt;Pauz\u0103 lung\u0103.&gt; Putem \u00eencepe din orice punct al prezent\u0103rii lor. Nu e obligatoriu s\u0103 o lu\u0103m de la cap\u0103t.<br \/>\nDespre fic\u0163iune \u00een sine \u015fi adev\u0103rul ei<br \/>\nLaura Pavel: Le-a\u015f spune celor trei protagoniste de ast\u0103zi ale Cercului c\u0103 au dat o \u201ereprezenta\u0163ie\u201c substan\u0163ial\u0103. M\u0103 leg pu\u0163in de acest termen, fiindc\u0103 reprezenta\u0163ia e un concept pe care, \u00een\u0163eleg din propunerea voastr\u0103, vre\u0163i s\u0103 \u00eel face\u0163i opera\u0163ional. \u015ei aici ar fi o discu\u0163ie, a\u015f avea mai multe \u00eentreb\u0103ri, m\u0103 rog, poate \u015fi sugestii&#8230; cu siguran\u0163\u0103, mi-a pl\u0103cut felul \u00een care v-a\u0163i regizat una pe alta \u015fi a\u0163i fost complementare. Acum, dac\u0103 tot am \u00eenceput eu, aici s-ar putea ivi o \u00eentrebare&#8230; legat de ce a\u0163i propus voi, dincolo de ce a\u0163i comentat \u00een leg\u0103tur\u0103 cu faimoasele teorii ale lui Toma Pavel, Dolezel \u015fi James Wood&#8230; Dincolo de invocarea lor, ce propune\u0163i voi e \u015fi o anume dihotomie reprezenta\u0163ie-reprezentare, care s\u0103 func\u0163ioneze \u00een analizele lumilor fic\u0163ionale. \u015ei acum c\u00e2teva \u00eentreb\u0103ri, chiar nedumeriri: pentru ca termenul \u201ereprezenta\u0163ie\u201c s\u0103 devin\u0103 un concept opera\u0163ional, mi-a\u015f permite o mic\u0103 sugestie. Dac\u0103 tot vrem s\u0103 facem exportabile teoriile, m\u0103 \u00eentrebam care ar fi echivalentul englezesc, or el m\u0103 tem c\u0103 este \u201eperformance\u201c. \u015ei aici e o problem\u0103, o ambiguitate, pe care o pute\u0163i rezolva numai argument\u00e2ndu-v\u0103 op\u0163iunea pentru \u201ereprezenta\u0163ie\u201c. De exemplu, ar fi de f\u0103cut distinc\u0163ia representation\/ performance, \u015fi asta ar presupune s\u0103 face\u0163i multe clarific\u0103ri, ca s\u0103 pute\u0163i propune aceast\u0103 distinc\u0163ie. Representation, desigur, a fost analizat mult, ca fiind re-presentation, re-prezentarea a ceva \u201epreviously fictional\u201c (omul-actor care re-prezint\u0103 un personaj, s\u0103 zicem pe Hedda Gabler, o \u00eentrupeaz\u0103, prezentific\u0103 o fic\u0163iune preexistent\u0103). Ei, pe c\u00e2nd performance e \u00een\u0163eles azi (pe l\u00e2ng\u0103 c\u0103 \u015fi \u00een rom\u00e2n\u0103 ne duce cu g\u00e2ndul la o reprezenta\u0163ie mai degrab\u0103 teatral\u0103, dec\u00e2t scriptural\u0103 \u2013 iar asta e alt\u0103 ambiguitate de rezolvat) mai degrab\u0103 cu accent autobiografic, e \u00een vog\u0103 performance-ul autobiografic, nonfic\u0163ional. Iar componenta fic\u0163ional\u0103 pare c\u0103 pierde teren \u00een cadrul lui&#8230; Performance-ul este mai cur\u00e2nd \u201eperformance of the self\u201c, presentification, auto-prezentare. Deci, asta este o disjunc\u0163ie de argumentat, cred, representation-performance. E interesant c\u0103 voi tocmai sub cupola reprezenta\u0163iei vre\u0163i s\u0103 a\u015feza\u0163i metafic\u0163iunea, deci tocmai caracterul marcat teatral, metafic\u0163ional. Deci, cumva, o fic\u0163iune care \u00ee\u015fi exhib\u0103 sfor\u0103riile, conven\u0163ia \u2013 se poate argumenta \u015fi se poate propune eventual un alt termen conceptual&#8230;<br \/>\nE. P.: Prin cei doi termeni \u015fi prin axa pe care am propus-o, a\u015fa, destul de st\u00e2ngaci, nu am \u00eencercat dec\u00e2t s\u0103 oferim sensul cel mai comun \u00een rom\u00e2n\u0103&#8230; Prin reprezenta\u0163ie vorbim despre asumarea tacit\u0103 a rolului de spectator. Da, c\u0103 tot vorbea\u0163i de teatru la un moment dat: stai \u00een sal\u0103 \u015fi \u00een fa\u0163a ta exist\u0103 o scen\u0103 \u015fi ceea ce \u0163i se prezint\u0103 pe scen\u0103 e \u00eentruc\u00e2tva impersonal, dep\u0103rtat. \u00cen momentul \u00een care cineva spune acolo o insult\u0103 excep\u0163ional\u0103, nu o iei personal&#8230;<br \/>\nL. P.: Deci accep\u0163i conven\u0163ia&#8230;<br \/>\nE. P.: \u015ei de asta am numit reprezenta\u0163ia un mecanism al fic\u0163iunii care arat\u0103 clar raportul acesta cu conven\u0163ia \u015fi nu e neap\u0103rat conven\u0163ionalism, ci tocmai faptul c\u0103 nu mai e vorba de un raport, ci o imersiune \u00een imaginar care ofer\u0103 demnitatea ontologic\u0103 imaginarului versus reprezentarea care are, a\u015fa, un iz de contemplare sau, m\u0103 rog, am gre\u015fit, oglindire sau reflectare.<br \/>\nA.-M. D.: Cred c\u0103 paradigma aceasta de reprezenta\u0163ie-reprezentare e polisemantic\u0103 \u015fi la un alt nivel, mai subtil. \u00cen sensul c\u0103 m\u0103 face s\u0103 m\u0103 g\u00e2ndesc la for\u0163a performativ\u0103 a textului, care genereaz\u0103 lumi \u015fi a\u015f vrea s\u0103 profit pu\u0163in de porti\u0163a pe care a l\u0103sat-o Dolozel \u00een text cu trimiterea la actele ilocu\u0163ionare \u015fi s\u0103 o dezvolt foarte pe scurt. Actul ilocu\u0163ionar este acel act care se realizeaz\u0103 \u00een limbaj, pe c\u00e2nd actul perlocu\u0163ionar se realizeaz\u0103 prin limbaj \u015fi actul locu\u0163ionar corespunde unor st\u0103ri sau fapte din realitate. Ca s\u0103 fie mai clare sau \u015fi mai clare lucrurile, un exemplu tipic de act ilocu\u0163ionar este promisiunea, pe c\u00e2nd actul perlocu\u0163ionar poate s\u0103 fie persuasiunea. Dar partea mai subtil\u0103 \u015fi mai interesant\u0103 \u00een leg\u0103tur\u0103 cu capacitatea asta generativ\u0103 este nivelul acesta al actelor ilocu\u0163ionare \u00een leg\u0103tur\u0103 cu lumile posibile. Anume, c\u00e2nd o posibilitate devine o existen\u0163\u0103 fic\u0163ional\u0103 tocmai prin for\u0163a ilocu\u0163ionar\u0103. \u015ei desigur, teoria poate fi atacat\u0103 din mai multe puncte de vedere, dar mi se pare c\u0103 ambivalen\u0163a asta e destul de interesant\u0103 pentru teoriile noastre \u015fi re\u00eent\u0103re\u015fte disocierea reprezentare-reprezenta\u0163ie, a\u015fa cum o v\u0103d eu, prin reprezenta\u0163ie ca for\u0163\u0103 performativ\u0103.<br \/>\nL. P.: E foarte bun argumentul \u015fi, deci, e vorba de performativitate, iar filosofii limbajului au foarte multe de spus&#8230; Deci asta face, s\u0103 \u00een\u0163eleg, s\u0103 \u00eenvie fic\u0163iunea&#8230; s\u0103 creeze lumi&#8230;<br \/>\nA.-M. D.: Dar, cum am spus, poate s\u0103 fie contracarat\u0103&#8230;<br \/>\nL. P.: Dar termenii, \u00een sine, au nevoie de astfel de clarific\u0103ri, ca s\u0103 fie chei de analiz\u0103.<br \/>\nE. P.: Ini\u0163ial am vrut s\u0103 punem discu\u0163ia pe o ax\u0103 propus\u0103 de Kant, dar deja p\u0103rea prea pre\u0163ios. Adic\u0103 diferen\u0163a dintre imaginea reproductiv\u0103 \u015fi imaginea productiv\u0103. Unde, deja, \u00een cadrul imaginii productive deja vorbim de aportul acela personal \u015fi demnitatea imaginarului.<br \/>\nM. U.: Diana Antal a vrut s\u0103 spun\u0103 ceva.<br \/>\nDiana Antal: C\u00e2nd am v\u0103zut posterul m-am g\u00e2ndit \u00een primul r\u00e2nd la diferen\u0163a dintre reprezentare \u015fi reprezenta\u0163ie. Simplific\u00e2nd lucrurile, v\u0103d reprezentarea ca proiec\u0163ie mental\u0103, ca imagine pe care \u0163i-o creezi \u00een intimitatea propriei imagina\u0163ii, iar reprezenta\u0163ia ca punere \u00een act, punere pe h\u00e2rtie a proiec\u0163iei. \u015ei aici vedeam o discu\u0163ie! \u00cen sensul \u00een care dac\u0103 facem aceast\u0103 diferen\u0163iere, atunci reprezenta\u0163ia apare deja ca un tip de fic\u0163ionalizare, de recreare a obiectului imaginat.<br \/>\nA.-M. D.: Ca s\u0103 reformulez, s\u0103 v\u0103d dac\u0103 am \u00een\u0163eles bine, tu spui c\u0103 reprezentarea ar fi oarecum un g\u00e2nd al autorului&#8230;<br \/>\nD. A.: Eu \u00een\u0163eleg reprezentarea ca experien\u0163\u0103 direct\u0103, prim\u0103 cu imaginea, \u015fi, reprezenta\u0163ie ca punere \u00een act a imaginii, deci ca experien\u0163\u0103 secund\u0103 \u015fi mediat\u0103.<br \/>\nA.-M. D.: Da, cred c\u0103 func\u0163ioneaz\u0103 \u015fi sensul \u0103sta.<br \/>\nM. U.: Reprezenta\u0163ia e strict ceea ce scrii?<br \/>\nD. A.: Da, dar \u015fi ceea ce vorbe\u015fti. Orice form\u0103 de obiectivare a proiec\u0163iei.<br \/>\nM. U.: Ceea ce pui \u00eentr-un discurs oarecare, adic\u0103.<br \/>\nA. G.: \u015fi care ar fi diferen\u0163a dintre cele dou\u0103? Diferen\u0163a fundamental\u0103 dintre cele dou\u0103, a\u015fa cum o vezi tu?<br \/>\nD. A.: P\u0103i, a\u015f vedea-o la nivel de fic\u0163ionalizare. Reprezenta\u0163ia \u00eenseamn\u0103 oarecum o ,,deja-fic\u0163iune\u201c, pe c\u00e2nd reprezentarea \u00eenseamn\u0103 autenticitate.<br \/>\nE. P.: P\u0103i a\u015fa am \u015fi pus noi \u00een balan\u0163\u0103: realism versus roman fantasy \u015fi Narnia, cam asta a fost.<br \/>\nA. G.: Cu o devalorizare a realismului, am \u00een\u0163eles.<br \/>\nE. P.: Din cauza primului raft de acas\u0103, la care ajungeam c\u00e2nd eram mic\u0103&#8230; &lt;R\u00e2sete.&gt;<br \/>\nD. A.: Revenind, voiam s\u0103 zic c\u0103 pe mine m\u0103 deranjeaz\u0103 cumva dihotomia care discut\u0103 literatura ca fiind adev\u0103rat\u0103, ori ba. Dup\u0103 mine, fic\u0163iunea nu e \u00eencadrabil\u0103 \u00een criteriile astea. Adic\u0103 nu cred c\u0103 poate fi vreodat\u0103 fals\u0103. Eu o v\u0103d ca valabil\u0103 \u00een sine. At\u00e2ta timp c\u00e2t ea creeaz\u0103 un sens, creeaz\u0103 o lume nou\u0103, nu cred c\u0103 poate fi fals\u0103. Dac\u0103 ar fi s\u0103 etichet\u0103m ceva ca fiind fals, atunci da, ne-am putea \u00eendoi de credibilitatea instan\u0163ei auctoriale, dar nu de produsul imagina\u0163iei \u00een sine. Adic\u0103, po\u0163i s\u0103 judeci un autor sau ideea lui, dar nu cred c\u0103 textul poate fi judecat prin termenii ace\u015ftia. El este true. Fic\u0163iunea este adev\u0103rat\u0103 prin \u00eens\u0103\u015fi principiul s\u0103u de fic\u0163ionalizare.<br \/>\nM. U.: True to itself.<br \/>\nD. A.: Da!<br \/>\nE. P.: Asta \u00een spiritul celui de-al doilea termen. Pentru c\u0103, \u00een momentul \u00een care vorbim de reprezentare \u015fi de realism, nu puteai s\u0103 spui c\u0103 \u00een Fran\u0163a secolului XIX, la sf\u00e2r\u015fit, erau avioane. Adic\u0103 trebuia s\u0103 fie un anumit adev\u0103r c\u00e2t de c\u00e2t verificabil istoric, pentru c\u0103 asta \u00ee\u015fi programau ei. Cred c\u0103 ceea ce spui tu se refer\u0103 mai mult la ideea de reprezenta\u0163ie, la fic\u0163iunea ca reprezenta\u0163ie. Pentru c\u0103 acolo clar, ai libertate s\u0103 faci absolut ce vrei.<br \/>\nA.-M. D.: Mie mi se pare c\u0103 critica adus\u0103 e destul de pertinent\u0103, chiar spuneam c\u0103 teoria poate fi criticat\u0103. Pentru c\u0103 chiar am putea s\u0103 ne debaras\u0103m complet de paradigma adev\u0103rat-fals \u015fi s\u0103 spunem c\u0103 fic\u0163iunea are o ontologie proprie, func\u0163ioneaz\u0103 perfect \u00een interiorul ei \u015fi semantica legitimeaz\u0103 deja concep\u0163ia asta prin extinderea universului de discurs, ca s\u0103 includ\u0103 \u015fi entit\u0103\u0163ile fic\u0163ionale.<br \/>\nE. P.: Dar cu limite, totu\u015fi. Istoria, de exemplu. Nu ai dreptul s\u0103 pui sub inciden\u0163a fic\u0163ionaliz\u0103rii orice discurs.<\/p>\n<p>\u015etiu c\u0103 pare cumva foarte conservator din partea mea s\u0103 spun asta, dar totu\u015fi trebuie s\u0103 ai o anumit\u0103 balan\u0163\u0103 sau un anumit echilibru. Cel pu\u0163in \u00een discursurile care presupun reprezentarea.<br \/>\nA.-M. D.: Clar. De acord, cu precizarea \u201e\u00een discursurile-reprezentare\u201c.&lt;R\u00e2sete. Confirm\u0103ri.&gt;<br \/>\nD. A.: M\u0103 g\u00e2ndeam c\u0103 noi vorbim acum de adev\u0103rat sau fals \u00een sens calitativ. Asta \u00een\u0163eleg eu din ce discuta Emma. Dar, dincolo de sensul calitativ, o lume creat\u0103 con\u0163ine \u00een sine un adev\u0103r. Ea este o lume nou\u0103, o lume pus\u0103 \u00een act, recreat\u0103. Deci ar trebui s\u0103 fie perceput\u0103 ca fiind valabil\u0103 indiferent dac\u0103 vorbim de realism, fantasy sau altceva.<br \/>\nPosibilism, fic\u0163ionalism \u015fi alte \u2013isme<br \/>\nAdrian Tudurachi: A\u015f interveni aici pentru c\u0103 mi se pare c\u0103 v\u0103 \u00eenfunda\u0163i pu\u0163in. \u00cen momentul \u00een care vorbi\u0163i despre lumi posibile, vorbi\u0163i despre existen\u0163\u0103 \u015fi despre moduri de existen\u0163\u0103 posibile. Posibilizarea \u00een sine \u00eenlocuie\u015fte problematica adev\u0103rului \u015fi a falsului. \u00cens\u0103, ca s\u0103 \u00eenchidem paranteza cu adev\u0103rul \u015fi falsul, exist\u0103 \u015fi un miez bun al observa\u0163iei: pute\u0163i vedea \u00een teoria \u015fi \u00een istoria literar\u0103 contemporan\u0103 un raport cu fic\u0163iunea cum nu a mai existat p\u00e2n\u0103 acum. Istoria literar\u0103 folose\u015fte fic\u0163ionaliz\u0103rile ca suport credibil \u00een articularea demonstra\u0163iilor: de pild\u0103, sociologia literar\u0103 se folose\u015fte de fic\u0163iuni ale vie\u0163ii de scriitori, fic\u0163iuni ale boemei sau ale cenaclului, ca s\u0103 vorbeasc\u0103 despre sociabilitatea literar\u0103 \u015fi despre modul \u00een care scriitorii interac\u0163ioneaz\u0103 \u00eentre ei. E un fenomen contemporan, care arat\u0103 \u00een ce m\u0103sur\u0103 problematica adev\u0103rului pe care \u00eel con\u0163ine fic\u0163iunea a fost redefinit\u0103 \u2013 \u015fi ne vorbe\u015fte despre felul \u00een care fic\u0163iunea poate s\u0103 intre \u00eentr-un alt tip de circuit, poate \u015fi \u00eentr-un circuit savant. Cu asta am \u00eenchis paranteza. Revenind, ideea de posibilitate devine extrem de important\u0103 din perspectiva modalit\u0103\u0163ilor posibile ale existen\u0163ei. Nu pentru a vorbi despre ceea ce este, ci despre ceea ce poate s\u0103 fie: fic\u0163iunea ca o tem\u0103 care poate fi asumat\u0103 \u00een propria existen\u0163\u0103 \u015fi poate deschide noi posibilit\u0103\u0163i pentru modul \u00een care \u00ee\u0163i tr\u0103ie\u015fti via\u0163a.<br \/>\n\u015etefan Baghiu: Am, \u00een continuarea discursului domnului Tudurachi, dou\u0103 \u00eentreb\u0103ri: prima legat\u0103 de afirma\u0163ia cu realismul a murit, a fost deja discutat\u0103, nu am \u00een\u0163eles ce \u00eenseamn\u0103 sau \u00een ce context. Literatur\u0103? Film? Literatur\u0103 contemporan\u0103? E mort din secolul XIX? N-am \u00een\u0163eles exact. \u015ei a doua e \u00een categoriile astea, nu? Fic\u0163iunea ca realism sau fantasy. Sunt dou\u0103 op\u0163iuni, am v\u0103zut din discu\u0163ie. Or, ce-a\u015f vrea s\u0103 problematizez pu\u0163in aici e dac\u0103 nu cumva, chiar actul de a fic\u0163ionaliza dep\u0103\u015fe\u015fte categoriile. La ce m\u0103 refer&#8230; Cum construim un fantasy? \u00cemi aduc aminte de-un text de-al lui Mihai Iov\u0103nel, foarte amuzant, \u00een care descria un roman, cred, al lui Felix Aderca, dac\u0103 nu m\u0103 \u00een\u015fel, din interbelic, \u015fi spunea: \u201eiat\u0103, \u00een acest roman, cum \u00ee\u015fi imagineaz\u0103 el anul 2500 sau 2050.\u201c Spune c\u0103 oamenii buni din societate \u00eenc\u0103 se \u00eentrunesc la Ateneu \u015fi poart\u0103 joben \u015fi baston. \u015ei, merg\u00e2nd mai departe pe ra\u0163ionamentul \u0103sta, nu cumva fantasy-ul e f\u0103cut pe ra\u0163iuni ale prezentului, pe mecanisme ale noastre anticipative sau s\u0103-i spunem pe intui\u0163ii, dar cu leg\u0103turi concrete cu ceea ce cunoa\u015ftem? Dar trec aici peste bestiarul evului mediu, proiec\u0163iile lor psihanalitice, mecanismele lui Jung fantasmatice \u015f.a.m.d. Ce \u00eenseamn\u0103 pentru voi distan\u0163a asta dintre realism \u015fi fic\u0163iune, \u00een momentul \u00een care ambele sunt f\u0103cute cu pactul \u0103sta? \u015ei chiar \u015fi textele vorbesc despre un Flaubert care nu scrie neap\u0103rat despre o realitate istoric\u0103, dar care func\u0163ioneaz\u0103 mai bine pentru a percepe o anumit\u0103 epoc\u0103, nu? A fic\u0163ionaliza versus a ceea-ce-privim-noi-ca-reprezentare. \u00centre astea, \u00eentre realism, care a murit, \u015fi fantasy, care e o chestie nu total str\u0103in\u0103 \u015fi nou\u0103 \u015fi cumva mult mai imaginativ\u0103, nu e cumva aceea\u015fi conven\u0163ie? De a ne imagina structuri, respect\u00e2nd mai mult sau mai pu\u0163in anumite conven\u0163ii ale realit\u0103\u0163ii la modul palpabil?<br \/>\nE. P.: La prima \u00eentrebare v\u0103 r\u0103spund eu pentru c\u0103 simt c\u0103 mi-a fost adresat\u0103, pentru c\u0103 mi-am luat rolul \u0103sta, aproape nietzschean de a spune c\u0103 realismul a murit. La ce m-am referit? M-am referit strict la programul realist aproape balzacian (cu tipologiile acelea stufoase). Nu am zis c\u0103 realismul a murit ca tendin\u0163\u0103, ci \u00een calitate de curent.<br \/>\n\u015et. B.: Ca reprezentare a societ\u0103\u0163ii burgheze, nu?<br \/>\nE. P.: Da, exact. La asta m-am referit. Ana \u00ee\u0163i va r\u0103spunde la urm\u0103toarea \u00eentrebare, pentru c\u0103 era vizibil mai lung\u0103 \u015fi&#8230; &lt;R\u00e2sete.&gt;<br \/>\nA.-M. D.: Categoriile sunt mult mai laxe dec\u00e2t felul pragmatic \u00een care am tratat noi fantasy-ul \u015fi literatura realist\u0103. Pentru c\u0103, dac\u0103 ar fi s\u0103 revenim la teoria lumilor posibile, ambele, fiind universuri fic\u0163ionale, trebuie s\u0103 respecte principiul omogenit\u0103\u0163ii fic\u0163ionale. Adic\u0103 ambele au exact acela\u015fi statut, aceea\u015fi natur\u0103 ontologic\u0103. Cum era chiar exemplul din Dolezel: nu este mai pu\u0163in real Wonderland-ul lui Lewis Carroll dec\u00e2t Londra lui Dickens sau orice alt\u0103 Londr\u0103 intratextual\u0103. La fel cum Londra lui Dickens nu e mai pu\u0163in fic\u0163ional\u0103 (aici e sinonim cu fictiv\u0103) dec\u00e2t Wonderland-ul. Deci cred c\u0103 sub umbrela asta, a lumilor posibile, ambele, at\u00e2t entit\u0103\u0163ile din literatura fantasy c\u00e2t \u015fi cele realiste, stau pe aceea\u015fi treapt\u0103 a realit\u0103\u0163ii ontologice.<br \/>\nE. P.: \u015ei tu ai dat la un moment dat exemplul acela foarte dr\u0103gu\u0163 cu oamenii cu jobenul \u00een anul 2500, dac\u0103 am \u00een\u0163eles bine. Dar p\u00e2n\u0103 la urm\u0103 e clar c\u0103 orice efort de-al nostru de a ne imagina o lume posibil\u0103, fic\u0163ional\u0103 \u015f.a.m.d. se bazeaz\u0103 pe o hibridizare a lumii noastre pentru c\u0103 nu avem&#8230; trebuie s\u0103 avem ceva de la care s\u0103 pornim. Uita\u0163i-v\u0103 \u015fi la orice animal mitic \u2013 inorog \u015fi nu mai \u015ftiu ce \u2013, toate sunt combina\u0163ii \u00eentre categorii deja cunoscute; p\u00e2n\u0103 la urm\u0103, fic\u0163ionalitatea \u015fi efectul grozav al fic\u0163iunii e c\u0103 po\u0163i s\u0103 le combini cum vrei.<br \/>\nA.-M. D.: Da, \u015fi cum spuneam, un inorog \u00eentr-un univers fic\u0163ional nu-i mai real sau mai pu\u0163in real dec\u00e2t&#8230; oricare alt animal. Pentru c\u0103 asta ar fi condi\u0163ia necesar\u0103 a coexist\u0103rii lor \u00een acela\u015fi univers. Poate ar fi fost bine s\u0103 descompun \u00eentrebarea care \u00eemi revine mie \u00een urm\u0103toarele: i) dac\u0103 exist\u0103 acela\u015fi mecanism, l-ai numit conven\u0163ie, \u00een func\u0163ionarea literaturii fantasy \u015fi a celei realiste \u2013 la care sper c\u0103 \u0163i-am r\u0103spuns; \u015fi ii) cea legat\u0103 de entit\u0103\u0163ile fic\u0163ionale hibridizate, pe care Emma a intuit-o.<br \/>\nA. G.: Aici a\u015f vrea s\u0103 intervin \u015fi eu pu\u0163in \u00een discu\u0163ie, apropo de aceast\u0103 rela\u0163ie realitate-fic\u0163iune, pe care o problematizeaz\u0103 Dolezel \u015fi Toma Pavel. De obicei, aceast\u0103 rela\u0163ie se pune \u00een textele lor \u00eentr-un fel antagonic, adic\u0103 realit\u0103\u0163ii \u00eei aplic\u0103m aceste criterii de adev\u0103r-fals, pe c\u00e2nd fic\u0163iunii \u00eei aplic\u0103m acele criterii de verosimil, de posibil \u2013 putem identifica \u015fi altele. At\u00e2t \u00een c\u0103r\u0163ile lui Pavel c\u00e2t \u015fi \u00een c\u0103r\u0163ile lui Dolezel exist\u0103, a\u015f zice eu, ceva ce scap\u0103 acestui antagonism pe care ei \u00een\u015fi\u015fi \u00eel fixeaz\u0103 la \u00eenceput. Exist\u0103 o anumit\u0103 sc\u0103pare care mie mi se pare simptomatic\u0103, paradoxal\u0103 pentru teoriile lor \u015fi, la un moment dat, Dolezel \u00ee\u015fi contrazice acest raport \u00eentre fic\u0163iune \u015fi realitate, vorbind despre o a treia categorie, pe care n-o poate elucida p\u00e2n\u0103 la cap\u0103t. El vorbe\u015fte de un fel de I-digresion, pe care o identific\u0103 \u00een fic\u0163iune. El zice c\u0103 exist\u0103 anumite pasaje digresive \u00een fic\u0163iune, care se pot supune acestei teze a adev\u0103rului-falsului. \u015ei nu-mi mai amintesc acum exact exemplele lui, dar exemplele stau \u00een zona aceasta a adev\u0103rurilor morale enun\u0163ate de c\u0103tre prozatori \u015fi mai ales a prozatorilor acestora care nu v\u0103 mai plac, de secol XIX. Eu m\u0103 g\u00e2ndeam acuma la \u00eenceputul acela extraordinar de celebru din Anna Karenina: \u201eToate familiile fericite seam\u0103n\u0103 \u00eentre ele, \u00eens\u0103 fiecare familie nefericit\u0103 e nefericit\u0103 \u00een felul ei\u201c. At\u00e2t Dolezel c\u00e2t \u015fi Toma Pavel recunosc c\u0103 exist\u0103 \u00een interiorul acestui make believe astfel de fraze care pot fi trecute sub imperiul opozi\u0163iei real vs. fals. Pentru c\u0103 dac\u0103 n-am porni de la premisa c\u0103 fic\u0163iunea \u015fi literatura spun ceva adev\u0103rat chiar la nivelul acesta greu ontologic despre via\u0163a uman\u0103, probabil c\u0103 am lua literatura mult mai u\u015for sau am citi-o doar \u00een vacan\u0163e sau doar la plaj\u0103 sau&#8230; Deci, iat\u0103 c\u0103 exist\u0103 o \u00eenc\u0103rc\u0103tur\u0103 \u015fi existen\u0163ial\u0103, \u015fi realist\u0103 a oric\u0103rei fic\u0163iuni. \u015ei ei atrag aten\u0163ia asupra acestui paradox, dar, repet, el nu se integreaz\u0103 \u00een metanara\u0163iunea lor teoretic\u0103. \u015ei aici mi se pare c\u0103 \u00eentr-adev\u0103r discu\u0163ia r\u0103m\u00e2ne deschis\u0103, greu de tran\u015fat \u00eentre ceea ce e real \u00een fic\u0163iune, ceea ce e fals, cred c\u0103 nu putem exclude nici m\u0103car din fic\u0163iune aceste valori, repet, pe care \u00eendeob\u015fte le aplic\u0103m realit\u0103\u0163ii.<br \/>\nL. P.: Domni\u015foara care a intervenit f\u0103cea o frumoas\u0103 teorie a valorii de adev\u0103r a fic\u0163iunii, dar sigur c\u0103 nu putem tran\u015fa \u015fi pare c\u0103 avem \u00een fa\u0163\u0103 un argument circular. Oric\u00e2te distinc\u0163ii conceptuale fac \u015fi Dolezel \u015fi Pavel \u015fi mul\u0163i al\u0163ii, avem un adev\u0103r circular. Pe mine asta m-a atras s\u0103 vin la cerc, v\u0103z\u00e2nd afi\u015ful vostru cu imaginea lui Magritte. Ea e o formul\u0103 de argument circular, embodied \u00een pictura \u201epipei\u201c lui Magritte, s\u0103 spunem, imaginea care a fost comentat\u0103 de at\u00e2\u0163ia, dar putem g\u0103si alte interpret\u0103ri: acolo, \u00een \u201epipa\u201c care e \u015fi nu e pip\u0103 apare un astfel de adev\u0103r circular, e imaginea care se neag\u0103 pe sine la infinit. E ca \u00een paradoxul mincinosului din logic\u0103. Mincinosul spune: I lie that I lie etc., deci, putem constata, e ca \u015fi c\u00e2nd ar spune mereu viceversa: I lie, so I\u2019m telling the truth. E argumentul circular, cumva un adev\u0103r fals, ca al straturilor de fic\u0163iune, un adev\u0103r circular sau \u00een spiral\u0103\u2026 Ceva din teoria adev\u0103rului r\u0103m\u00e2ne suspendat, nu \u015ftiu cum poate fi tran\u015fat. Ei fac ni\u015fte distinc\u0163ii. \u00cen semantica lumilor posibile, mai degrab\u0103 valoarea de adev\u0103r a fic\u0163iunii este \u00eent\u0103rit\u0103. Dar, totu\u015fi, dincolo de aceast\u0103 chestiune care se suspend\u0103, voi a\u0163i deschis \u015fi o alt\u0103 poart\u0103 cu foarte multe capcane, respectiv a utiliz\u0103rilor fic\u0163iunii. Acum, dac\u0103 valoriz\u0103m mai degrab\u0103 pozitiv fic\u0163iunea sau un anumit tip de fic\u0163iune \u00een raport cu cea a mimesisului realist, voi a\u0163i atins \u015fi urm\u0103toarea chestiune: cum valoriz\u0103m fic\u0163iunea sau cum intr\u0103 ea, de pild\u0103, \u00een discursul istoric \u015fi c\u00e2t de etic\u0103 e punerea ei la lucru in discursul istoric?. Alt capitol care ar merita discutat&#8230;<br \/>\nA.-M. D.: A\u015f vrea s\u0103 propun o alternativ\u0103 care s\u0103 ias\u0103 din circularitatea pe care a\u0163i sugerat-o a lumilor posibile \u015fi din paradigma adev\u0103rat-fals. Cred c\u0103 ne-ar fi la \u00eendem\u00e2n\u0103 s\u0103 \u00een\u0163elegem prin fic\u0163iune reprezentarea nonliteral\u0103 a unui g\u00e2nd al autorului, care, la r\u00e2ndul lui, nu reprezint\u0103 lumea \u00een mod exact, ci e doar o mul\u0163ime de convingeri generale despre lume. \u015ei atunci am plusa un pic \u015fi pe rostul fic\u0163iunii \u015fi am ie\u015fi din unele capcane ale teoriei lumilor posibile, ne-am sim\u0163i mai pu\u0163in p\u0103c\u0103li\u0163i \u015fi am r\u0103m\u00e2ne cu un gust mai pu\u0163in amar despre faptul c\u0103 ne l\u0103s\u0103m vr\u0103ji\u0163i de suprastructuri aproape paralele sau aparent paralele.<br \/>\nA. G.: Apropo de aceast\u0103 utilizare a fic\u0163ionalit\u0103\u0163ii \u015fi a teoriei fic\u0163ionalit\u0103\u0163ii \u015fi \u00een alte tipuri de discursuri. Uita\u0163i-v\u0103 c\u0103, \u00een decursul ultimelor decenii, \u015fi discursul istoriei \u015fi-a asumat aceste tehnici literare sau, m\u0103 rog, teoreticienii au fost mult mai con\u015ftien\u0163i c\u0103 discursul istoriei \u00ee\u015fi asum\u0103 discursul acesta fic\u0163ional. Te-ai \u00eentrebat chiar tu, Ana-Maria, c\u00e2t de etic\u0103 este aceast\u0103 aplicare f\u0103r\u0103 rest a discursului fic\u0163iunii la discursul istoriei literare \u015fi uite, \u00eemi amintesc c\u0103 citisem undeva c\u0103 ni\u015fte cercet\u0103tori americani au propus a\u015fa-numitul test-Gulag. I l-au propus unuia dintre cercet\u0103torii discursului istoric ca discurs fic\u0163ional. Adic\u0103, dac\u0103 consider\u0103m c\u0103 discursul istoric \u00ee\u015fi asum\u0103 toate tehnicile de reconstruc\u0163ie ale discursului fic\u0163ional, atunci ce facem cu realitatea din spatele acelui discurs, pe care foarte mul\u0163i teoreticieni tind s\u0103 o pun\u0103 cu totul \u00eentre paranteze odat\u0103 cu toate aceste teoretiz\u0103ri lingvistice din secolul XX? \u015ei aici \u00eentr-adev\u0103r mi se pare c\u0103 teoria literaturii din ultimii decenii a exagerat pe panta aceasta strict lingvistic\u0103 de a citi \u00een orice discurs un discurs literar. \u015ei am destule rezerve \u00een leg\u0103tur\u0103 cu aceast\u0103 teorie a lumilor posibile, dar dac\u0103 ader \u00een vreun fel la ea e tocmai pentru c\u0103 \u00eencearc\u0103 s\u0103 refac\u0103 pun\u0163ile pierdute cu referentul, cu lumile reale. Problematizeaz\u0103 textul literar \u00een raport cu lumea real\u0103, ceea ce nu s-a mai \u00eent\u00e2mplat \u00een teoria literaturii de c\u00e2teva decenii bune p\u00e2n\u0103 \u00een anii \u201980. Acest proiect de a recupera referentul poate c\u0103 ar fi important.<\/p>\n<p style=\"text-align: right;\">\n<em><strong>(au transcris, beneficiind de \u00eentreaga gratitudine a preopinen\u0163ilor, <\/strong><\/em><\/p>\n<p style=\"text-align: right;\"><em><strong>Alexandra Turcu, Andreea Stoica \u015fi Andra Felea)<\/strong><\/em><\/p>\n<p style=\"text-align: right;\"><em><strong>Partea a doua a discu\u0163iei Metacritic va fi publicat\u0103 \u00een num\u0103rul urm\u0103tor din Cultura.<\/strong><\/em><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Dosar Cercul Metacritic &nbsp; Sub acest titlu s-a desf\u0103\u015furat \u00eenc\u0103 o \u00eent\u00e2lnire a Cercului Metacritic de la Facultatea de Litere din Cluj, av\u00e2ndu-i drept coordonatori pe Alex Goldi\u015f \u015fi Mihaela Ursa, pe o tem\u0103 propus\u0103 de studentele Emma Pustan, Ana-Maria Deliu \u015fi Daria Condor. Mihaela Ursa: Cercul Metacritic a f\u0103cut o pauz\u0103 foarte lung\u0103. A\u015fa&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/cand-este-o-pipa-doar-o-pipa-fictiune-si-metafictiune\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">C\u00e2nd este o pip\u0103 doar o pip\u0103?  Fic\u0163iune \u015fi metafic\u0163iune<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[4220,14371,14368,14372,14370,14369,2192],"class_list":["post-23503","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-alex-goldis","tag-ana-maria-deliu","tag-cercul-metacritic","tag-daria-condor","tag-emma-pustan","tag-facultatea-de-litere-din-cluj","tag-mihaela-ursa"],"views":1651,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23503","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=23503"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23503\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":23504,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23503\/revisions\/23504"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=23503"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=23503"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=23503"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}