Andrei Marga<\/p>\n
Cum se \u015ftie, t\u00e2n\u0103rul Hegel a legat filosofia de libertatea g\u00e2ndirii, \u00een virtutea c\u0103reia g\u00e2ndirea este liber\u0103 \u015fi trece continuu dincolo de \u201elimit\u0103rile\u201c pe care le \u00eent\u00e2lne\u015fte. Dac\u0103 a\u015fa stau lucrurile, atunci nu poate fi un sf\u00e2r\u015fit al filosof\u0103rii. Mai este \u00eens\u0103 loc pentru ini\u0163iative noi \u00een filosofie?<\/p>\n
\u00cen perioada postbelic\u0103, la aceast\u0103 \u00eentrebare s-a dat un r\u0103spuns plin de urm\u0103ri: exist\u0103 o concep\u0163ie filosofic\u0103 cuprinz\u0103toare \u00een care sunt con\u0163inute adev\u0103rurile generale de care este nevoie \u015fi care las\u0103 \u00een urm\u0103 concep\u0163ii rivale ca simple \u201emomente\u201c. Optica aceasta, datorat\u0103, p\u00e2n\u0103 la urm\u0103, tot lui Hegel, a fost \u00eembr\u0103\u0163i\u015fat\u0103 ca adev\u0103r ce nu ar mai avea nevoie de discu\u0163ie. Rezultatul general a fost concentrarea reflec\u0163iei filosofice asupra \u201evalorific\u0103rii mo\u015ftenirii culturale\u201c \u00een optica unei filosofii oficializate. Acest rost atribuit filosof\u0103rii avea s\u0103 fie \u00eent\u0103rit, odat\u0103 cu cotitura din 1971 a regimului politic, spre un fel de na\u0163ionalism, care a stimulat etalarea tradi\u0163iei filosofice na\u0163ionale. \u201eValorificarea mo\u015ftenirii culturale\u201c a trecut astfel \u00eenc\u0103 o dat\u0103 \u00eenaintea \u201eelabor\u0103rii filosofice proprii\u201c.
\nEste interesant faptul c\u0103 \u201evalorificarea\u201c a r\u0103mas \u00eenaintea \u201eelabor\u0103rii\u201c mult dincoace de 1989, p\u00e2n\u0103 ast\u0103zi. \u00cen regimul anterior, cu excep\u0163ia c\u00e2torva personalit\u0103\u0163i care \u015fi-au dus mai departe unele g\u00e2nduri din perioada interbelic\u0103, precum Constantin Noica, mul\u0163i au continuat valorificarea mo\u015ftenirii sau m\u0103car raportarea la filosofarea din jur. Elaborare filosofic\u0103 proprie a fost prea pu\u0163in\u0103. Istoria filosofiei, inclusiv a celei contemporane, a r\u0103mas mereu mai puternic\u0103 dec\u00e2t filosofia sistematic\u0103. Situa\u0163ia a r\u0103mas \u015fi pare s\u0103 \u00eenainteze nederanjat\u0103 de \u00eentreb\u0103ri. Dac\u0103 privim programele sesiunilor \u015ftiin\u0163ifice ale institu\u0163iilor reprezentative sau revistele de specialitate, avem confirmarea indiscutabil\u0103 c\u0103 se face exegez\u0103, dar se asum\u0103 prea pu\u0163in \u00eennoirea discursului filosofic.
\nSunt de p\u0103rere c\u0103 cel pu\u0163in dou\u0103 considerente ar trebui s\u0103 duc\u0103 la ie\u015firea din situa\u0163ia \u00een care exegeza este aproape exclusiv\u0103 \u015fi la recunoa\u015fterea priorit\u0103\u0163ii elabor\u0103rii filosofice.
\nPrimul considerent este nevoia de a concepe din nou \u00eentregul vie\u0163ii umane, istoriei \u015fi lumii dup\u0103 descoperirea unor \u201econtinente\u201c \u2013 precum cel al comunic\u0103rii \u2013 \u015fi dup\u0103 confirmarea dependen\u0163ei de \u201esens\u201c a \u201eadev\u0103rului\u201c \u015fi a \u201econ\u015ftiin\u0163ei\u201c de \u201econ\u015ftiin\u0163a de sine\u201c. Cel pu\u0163in sub aceste dou\u0103 aspecte, filosofarea nu mai poate r\u0103m\u00e2ne la ceea ce au elaborat vechile genera\u0163ii. Este nevoie de filosofare acum, fie \u015fi numai pentru a putea complementa a\u015fa-numita \u201esocietate a cunoa\u015fterii\u201c cu \u201esocietatea \u00een\u0163elepciunii\u201c \u2013 o nevoie ce nu se satisface doar prin exegez\u0103 filosofic\u0103.
\nAl doilea considerent este acela c\u0103 unii dintre filosofii trecutului nu pot fi prelua\u0163i cu totul de exegez\u0103 din motivul simplu c\u0103 ei spun ceva \u015fi pentru posteritatea lor. Ace\u015ftia nu se las\u0103 \u00eenc\u0103 epuiza\u0163i \u00een rafturile istoriei filosofiei, c\u0103ci temele pe care le-au pus \u00een joc continu\u0103 s\u0103 fie deschise.
\nLucian Blaga este indiscutabil unul dintre ace\u015fti filosofi. Tema ce \u00eel aduce mereu printre noi pe autorul Trilogiei culturii (1940) \u015fi al Experimentului \u015fi spiritului matematic (1969) este, cu siguran\u0163\u0103, cea a condi\u0163ion\u0103rii cunoa\u015fterii, chiar \u00een forma ei cea mai evaluat\u0103 \u015fi mai sigur\u0103 a \u015ftiin\u0163elor experimentale, de un \u201eprealabil\u201c ce se las\u0103 identificat \u015fi descris \u00een termenii cunoa\u015fterii ra\u0163ionale. \u00cen opinia mea, \u201eprealabilul\u201c este tema cea mai capabil\u0103 s\u0103 \u00eentre\u0163in\u0103 interesul pentru filosofia lui Lucian Blaga ast\u0103zi.
\nNu reiau aici ceea ce am spus anterior \u00een marginea filosofiei lui Lucian Blaga (Andrei Marga, Filosofia \u015ftiin\u0163ei la Lucian Blaga, \u00een Contemporanul, nr. 50\/1985, studiu reluat sub titlul Lucian Blaga\u2019s Philosophy of Science, \u00een Transylvanian Review, Volume V, Nr.1, 1996, pp. 52-62; Andrei Marga, coord., Cunoa\u015ftere \u015fi ac\u0163iune. Profiluri de g\u00e2nditori rom\u00e2ni, Dacia, Cluj-Napoca, 1986, pp. 35-60;
\nLucian Blaga, D.D. Ro\u015fca. 110 ani de la na\u015ftere, Casa C\u0103r\u0163ii de \u015etiin\u0163\u0103, Cluj-Napoca, 2007, pp. 9-18). Reiau \u00eens\u0103 conceptul blagian al \u201eprealabilului\u201c \u015fi caut s\u0103-l aduc dincoace de opera filosofului clujean.
\nLucian Blaga a aplicat \u201eoptica stilistic\u0103\u201c ce i-a particularizat filosofia chiar \u201e\u015ftiin\u0163ei moderne\u201c \u2013 prin care a avut \u00een vedere fizica galileo-newtonian\u0103, mecanica cuantic\u0103 \u015fi teoria restr\u00e2ns\u0103 a relativit\u0103\u0163ii. El a sus\u0163inut c\u0103 orice cunoa\u015ftere, inclusiv cea \u015ftiin\u0163ific\u0103 modern\u0103, include \u00een mod inevitabil un \u201eprealabil\u201c, care o face s\u0103 nu fie niciodat\u0103 simpl\u0103 \u201eoglindire\u201c. Aceast\u0103 idee a \u00eenregistrat formul\u0103ri tot mai pu\u0163in poetice \u015fi mai precise pe m\u0103sura \u00eenaint\u0103rii operei blagiene. Lucian Blaga afirma devreme c\u0103 \u201emetodele sau modific\u0103 calitativ realitatea, sau o reduc numai la o por\u0163iune a ei sau \u2013 ceea ce cred c\u0103 se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een cele mai multe cazuri \u2013 \u015fi modific\u0103 \u015fi reduc realitatea \u00een acela\u015fi timp\u201c (Lucian Blaga, \u00cencerc\u0103ri filosofice, Facla, Timi\u015foara, 1977, p. 61). \u00cen Filosofia stilului (1924) el vorbea de un \u201enisus formativus\u201c \u2013 un fel de tendin\u0163\u0103 a spiritului de a imprima forme materialului cunoa\u015fterii, ce se las\u0103 captate ca \u201evalori\u201c (Ibidem, p.111). \u00cen \u015etiin\u0163\u0103 \u015fi crea\u0163ie (1940), Lucian Blaga identifica \u201ereferin\u0163e inten\u0163ionale\u201c ce ajung s\u0103 structureze cunoa\u015fterea \u00eencep\u00e2nd cu \u201eobserva\u0163ia\u201c \u015fi s\u0103 creeze posibilitatea deriv\u0103rii logice \u015fi a argument\u0103rii (Lucian Blaga, \u015etiin\u0163\u0103 \u015fi crea\u0163ie, Dacia Traian\u0103, Sibiu, 1940, p. 9). \u00cen Experimentul \u015fi spiritul matematic, recurg\u00e2nd explicit la analiza istoric\u0103 a \u015ftiin\u0163ei, Lucian Blaga a argumentat c\u0103 \u015ftiin\u0163a modern\u0103 \u00ee\u015fi datoreaz\u0103 apari\u0163ia nu at\u00e2t vreunei ini\u0163iative \u00een domeniul \u201emetodelor\u201c de cercetare, cum sus\u0163in adep\u0163ii pozitivismului, ci interven\u0163iei unei \u201esuprametode\u201c, care ar fi nota distinctiv\u0103 cea mai proprie acestui tip de \u015ftiin\u0163\u0103. \u201eSuprametoda\u201c este ceva de natura unui postulat ce conduce selec\u0163ia metodelor \u015fi const\u0103 \u00een imperativul \u201e\u00eembin\u0103rii\u201c cu abordarea matematic\u0103. \u201ePunctul de plecare al diverselor demersuri ale \u015ftiin\u0163ei de tip galileo-newtonian nu este, ca la Aristotel, simpla observa\u0163ie empiric\u0103, ci experimentul \u00een cuplu metodologic cu matematica, iar tendin\u0163a acestei \u015ftiin\u0163e se \u00eendreapt\u0103 hot\u0103r\u00e2t spre formularea de \u00ablegi\u00bb de expresie matematic\u0103. Ceea ce se caut\u0103 \u00een primul r\u00e2nd este o rela\u0163ie constant\u0103 \u00eentre anumite variabile ale naturii\u201c (Lucian Blaga, Experimentul \u015fi spiritul matematic, Editura \u015etiin\u0163ific\u0103, Bucure\u015fti, 1969, p. 88).
\nDesigur c\u0103 ne putem g\u00e2ndi imediat \u2013 av\u00e2nd \u00een vedere expansiunea criticii pozitivismului prin dezv\u0103luirea de presupozi\u0163ii tacite ale \u015ftiin\u0163ei, operat\u0103 de la Peirce (cu descoperirea comunit\u0103\u0163ii fiin\u0163elor ra\u0163ionale), Husserl (cu tematizarea sensului imanent sistemelor conceptuale), Wittgenstein (cu sesizarea condi\u0163ion\u0103rii linguale a cuno\u015fterii) \u015fi Heidegger (cu identificarea existen\u0163ialit\u0103\u0163ii vie\u0163ii umane ca \u015fi condi\u0163ie a cunoa\u015fterii) \u00eencoace \u2013 la filosofii care puteau s\u0103-l \u00eencurajeze pe Lucian Blaga s\u0103-\u015fi elaboreze ideea ini\u0163ial\u0103 a \u015ftiin\u0163ei ca strategie de cercetare, al c\u0103rei produs r\u0103m\u00e2ne diferit de realitatea \u00eens\u0103\u015fi. Aici, Franz Brentano mi se pare cel mai apropiat, iar invocarea \u201ereferin\u0163elor inten\u0163ionale\u201c sugereaz\u0103 aceast\u0103 ascenden\u0163\u0103 vienez\u0103 a filosofiei cunoa\u015fterii a lui Lucian Blaga. Ne putem g\u00e2ndi apoi la evolu\u0163ia a \u00eense\u015fi ideii \u201eprealabilului\u201c cunoa\u015fterii p\u00e2n\u0103 la nivelul anilor \u015faizeci, cu deosebire la Austin (cu teoria actelor de limbaj) \u015fi, dup\u0103 \u00eencetarea filosof\u0103rii lui Lucian Blaga, mai ales la Thomas S. Kuhn (cu circumscrierea \u201ecomunit\u0103\u0163ii \u015ftiin\u0163ifice\u201c drept condi\u0163ie a \u015ftiin\u0163ei), Karl Otto Apel (cu teza \u201eapriori-ului comunic\u0103rii\u201c), Hans Blumenberg (cu identificarea metaforei drept condi\u0163ie a cunoa\u015fterii), Richard Rorty (cu \u201eoglinda\u201c ca metafor\u0103 conduc\u0103toare a cunoa\u015fterii moderne) \u015fi J\u00fcrgen Habermas (cu vasta sa teorie a \u201eintereselor conduc\u0103toare de cunoa\u015ftere\u201c \u015fi \u201epragmatica universal\u0103\u201c). \u00cen interven\u0163ia de fa\u0163\u0103, plec \u00eens\u0103 de la \u201eprealabilul\u201c cunoa\u015fterii g\u00e2ndit de Lucian Blaga pentru a-l g\u00e2ndi din nou \u00een condi\u0163iile de ast\u0103zi.
\nAtunci c\u00e2nd este vorba de prealabilul cunoa\u015fterii, Lucian Blaga folose\u015fte termeni diferi\u0163i: \u201ereferin\u0163e inten\u0163ionale\u201c, \u201enisus formativus\u201c \u015fi \u201esuprametoda\u201c. Fire\u015fte c\u0103 a avut loc o evolu\u0163ie a concep\u0163iei filosofului, dinspre tinere\u0163e spre maturitate, care explic\u0103 recursul la cei trei termeni. Ceea ce mi se pare \u00eens\u0103 mai important este faptul c\u0103 Lucian Blaga \u015fi-a dat seama de natura complicat\u0103 a \u201eprealabilului\u201c, \u00eenc\u00e2t abia la urm\u0103 s-a decis \u00eentre trei alternative pe care le avea \u00een vedere: s\u0103 identifice \u00een conceptualiz\u0103ri componenta inten\u0163ional\u0103 \u015fi s\u0103 \u00eenainteze spre a g\u0103si condi\u0163ionarea cunoa\u015fterii \u00een inten\u0163ionalitatea imanent\u0103; s\u0103 dea credit curentului ce opera cu ideea c\u0103 ra\u0163iunea imprim\u0103 forme cunoa\u015fterii, dup\u0103 ce prin forme se \u00een\u0163elegeau, de fapt, forme ale intui\u0163iei empirice; s\u0103 prind\u0103 \u00een termeni spa\u0163iul cultural \u00een care se stabilizeaz\u0103 tradi\u0163iile \u015ftiin\u0163ifice \u015fi orientarea \u015ftiin\u0163ific\u0103 dominant\u0103. \u00cen cele din urm\u0103, a\u015fa cum ne putem da seama citind Experimentul \u015fi spiritul matematic, Lucian Blaga a \u00eembr\u0103\u0163i\u015fat a treia alternativ\u0103. Eu cred c\u0103 \u015fi prima putea fi fecund\u0103, dar Lucian Blaga s-a limitat la enun\u0163area ei. A doua, \u00eentr-adev\u0103r, nu ducea destul de departe \u015fi are \u015fi ast\u0103zi prea pu\u0163ini adep\u0163i.
\nDac\u0103 este vorba s\u0103 ne situ\u0103m, \u00een raport cu filosofia blagian\u0103 a \u015ftiin\u0163ei, \u00een optici actuale, atunci a\u015f preciza c\u0103 pentru cei care veneam la filosofie la Cluj-Napoca, \u00een jurul anilor \u015faptezeci, Lucian Blaga era prezent \u00een atmosfer\u0103. Vederile lui nu erau, \u00eens\u0103, acomodabile cu teoria cunoa\u015fterii ca \u201ereflectare\u201c, ce fusese oarecum canonizat\u0103, \u00eenc\u00e2t peste Experimentul \u015fi spiritul matematic era mai cur\u00e2nd t\u0103cere, \u00een catedre \u015fi printre studen\u0163i. T\u0103cerea nu venea, \u00eens\u0103, printre studen\u0163ii acelor ani din vreo constr\u00e2ngere dogmatic\u0103 \u2013 c\u0103ci genera\u0163ia c\u0103reia \u00eei apar\u0163in nu a mai cunoscut dec\u00e2t din c\u0103r\u0163i \u015fi prin ultimii purt\u0103tori de cuv\u00e2nt \u201ematerialismul dialectic \u015fi istoric\u201c (deviza obsesiv\u0103 era de fapt \u201eg\u00e2ndire creativ\u0103\u201c, nu supunere la vreo dogm\u0103!). Iar, \u00een ceea ce m\u0103 prive\u015fte, t\u00e2n\u0103rul Lukacs, Gramsci, Adorno \u015fi Marcuse au mediat \u00eent\u00e2lnirea cu mo\u015ftenirea filosofic\u0103. Printre studen\u0163i, aceast\u0103 atitudine venea din aceea c\u0103 studiile de istorie a sociologiei duceau prin Ion Alua\u015f sau Nicolae Kallos, la teoria moderniz\u0103rii, cele de istoria filosofiei, prin D.D. Ro\u015fca \u015fi Dumitru Ghi\u015fe, spre ra\u0163ionalismul modern, cele de psihologie, prin Nicolae M\u0103rgineanu \u015fi Benjamin Z\u00f6rg\u00f6, spre ac\u0163ionalism. Marxismul \u00eensu\u015fi \u2013 personal \u00eei frecventam pe neohegelieni (Marck, Kroner, L\u00f6with) ce imprimau interpret\u0103rilor un accent mai existen\u0163ial \u2013 era privit ca teorie a \u00eenstr\u0103in\u0103rii, nu ca filosofie codificat\u0103. \u00cendreptarea spre Lucian Blaga a survenit din nou, dincoace de elevii s\u0103i din perioada de la Sibiu, odat\u0103 cu urcarea pe scen\u0103 a criticii pozitivismului, dup\u0103 ce s-a observat c\u0103 nu la scienti\u015ftii secolului al XIX-lea, ci la Peirce, Husserl \u015fi Wittgenstein se afl\u0103 \u00eenceputurile \u00een\u0163elegerii neprescurtate a \u015ftiin\u0163ei. Concep\u0163ia lui Lucian Blaga se dovedea actual\u0103 \u00een contextul criticii mentalit\u0103\u0163ii pozitiviste, ce a urcat de la Comte \u015fi Engels la Schlick \u015fi Neurath, prin interogarea premiselor nearticulate ale experimentelor \u015fi \u00eentregii cunoa\u015fteri \u015ftiin\u0163ifice.
\nRelu\u00eend \u00eens\u0103 discu\u0163ia asupra prealabilului blagian al \u015ftiin\u0163ei, este limpede c\u0103, \u00een prima sa solu\u0163ie \u2013 \u201eprealabilul\u201c const\u0103 \u00een \u201ereferin\u0163ele inten\u0163ionale\u201c ale con\u015ftiin\u0163ei \u2013 Lucian Blaga era preocupat, cu imensul s\u0103u talent, s\u0103 g\u0103seasc\u0103 loc poeziei \u015fi filosofiei \u015fi, p\u00e2n\u0103 la urm\u0103, s\u0103 l\u0103mureasc\u0103 a\u015fezarea culturii rom\u00e2ne \u00een geografia spiritului. De aceea, atunci c\u00e2nd discut\u0103 \u015ftiin\u0163a, el are \u00een vedere tipul dominant \u2013 ceea ce numim ast\u0103zi \u201e\u015ftiin\u0163ele analitico-experimentale\u201c. Lucian Blaga cuno\u015ftea cercet\u0103rile d\u0103t\u0103toare de direc\u0163ie ale lui Droyssen \u015fi Dilthey, care, se \u015ftie, au modificat harta \u015ftiin\u0163elor, ad\u0103ug\u00e2nd \u201e\u015ftiin\u0163ele istorico-hermeneutice\u201c de ast\u0103zi. Pe el l-a interesat, \u00eens\u0103, nu at\u00e2t fecunda discu\u0163ie asupra tipurilor de \u015ftiin\u0163\u0103, care nu p\u0103rea s\u0103-i promit\u0103 mult, ci specificul \u015ftiin\u0163ei \u00een raport cu marile forme ale spiritului.
\nDe prin anii optzeci, chestiunea tipurilor de \u015ftiin\u0163\u0103 trebuia luat\u0103 \u00een serios, chiar dac\u0103 ap\u0103r\u0103tori str\u0103luci\u0163i ai unui monism epistemologic nu au lipsit \u00eentre timp de pe scen\u0103 \u2013 m\u0103 g\u00e2ndesc la Popper sau Hempel. Cei care am intrat atunci pe acest curs al reflec\u0163iei filosofice trebuia s\u0103 admitem c\u0103 sunt multiple tipuri de \u015ftiin\u0163\u0103 \u2013 \u201eanalitico-experimentale\u201c, \u201estrategic-analitice\u201c,\u201eistorico-hermeneutice\u201c, \u201edramaturgice\u201c, ale \u201ereflec\u0163iei critice\u201c \u2013 f\u0103r\u0103 s\u0103 ne putem permite s\u0103 ne oprim aici. Exterior, organizarea studiilor universitare nu s-a mai oprit la \u201eumanioarele\u201c \u015fi \u201e\u015ftiin\u0163ele exacte\u201c clasice, ci a \u00eencorporat managementul, marketingul, econometria \u015fi sociometria, \u015ftiin\u0163ele administrative \u015fi politice \u015fi altele, \u015fi continu\u0103 s\u0103 \u00eencorporeze alte \u015ftiin\u0163e.
\nIar odat\u0103 cu luarea \u00een considerare a unui spectru mai larg de tipuri de \u015ftiin\u0163\u0103, nu era alt\u0103 solu\u0163ie filosofic\u0103 dec\u00e2t s\u0103 le interog\u0103m \u201ereferin\u0163ele inten\u0163ionale\u201c (c\u0103ci, \u00een definitiv, avem, de pild\u0103, \u00een sociologie, istorie, economie, psihologie nu numai capitole \u201eexperimental-analitice\u201c, ci \u015fi capitole \u201estrategic-analitice\u201c sau \u201eistorico-hermeneutice\u201c despre acela\u015fi obiect!). Lucian Blaga a avut dreptate s\u0103 ia \u00een seam\u0103 \u201ereferin\u0163ele inten\u0163ionale\u201c drept \u201eprealabil\u201c al \u015ftiin\u0163ei. Ini\u0163iativa sa a fost una dintre cele care \u00eel plaseaz\u0103 deasupra celor mai mul\u0163i din timpul s\u0103u \u015fi de mai t\u00e2rziu. \u00cemprejurarea c\u0103 el s-a oprit la tipul dominant de \u015ftiin\u0163\u0103 a avut, desigur, consecin\u0163e teoretice. \u201eReferin\u0163ele inten\u0163ionale\u201c au fost l\u0103sate \u00een seama g\u00e2ndirii \u00eens\u0103\u015fi, f\u0103r\u0103 ca explorarea lor s\u0103 mearg\u0103 mai departe. C\u0103ci aceast\u0103 idee putea r\u0103m\u00e2ne \u00een stare mai cur\u00e2nd postulativ\u0103, c\u00e2t timp se opera cu un tip de \u015ftiin\u0163\u0103, dar nu ar mai fi fost acceptabil\u0103 dac\u0103 se luau \u00een seam\u0103 diversele tipuri de \u015ftiin\u0163\u0103.
\nDe aceea, atunci c\u00e2nd, \u00een anii optzeci (\u00een articolul Filosofia \u015ftiin\u0163ei la Lucian Blaga, din Contemporanul, nr. 50\/1985) am adus \u00een discu\u0163ie originalitatea inspiratoare a filosofiei \u015ftiin\u0163ei a lui Lucian Blaga, mi-am asumat punerea \u00een leg\u0103tur\u0103 a \u201eprealabilului\u201c cu perspective apte de formulare conceptual\u0103 ce conduc cunoa\u015fterea \u015fi cu \u201eac\u0163iunile\u201c implicate \u00een \u201ereproducerea cultural\u0103 a vie\u0163ii\u201c. Totul, sub cupola observa\u0163iei lui Fichte \u2013 ra\u0163iunea este \u015fansa noastr\u0103, dar \u201era\u0163iunea implic\u0103 voin\u0163a de ra\u0163iune\u201c.
\nDin punctul de vedere filosofic pe care am c\u0103utat s\u0103 \u00eel articulez pe direc\u0163ia surprinderii \u201eprealabilului\u201c cunoa\u015fterii, putem ast\u0103zi face un pas \u00eenainte \u2013 spre captarea \u201esensului\u201c \u015fi ob\u0163inerea, \u00een acest fel, a unei teorii unificatoare a marilor c\u00e2mpuri ale \u201esensului\u201c: semnifica\u0163ia propozi\u0163iilor, sensul sistemelor conceptuale, sensul vie\u0163ii umane, sensul istoriei \u015fi sensul lumii, care d\u0103 r\u0103spuns \u015fi la \u00eentrebarea privind \u201eprealabilul\u201c cunoa\u015fterii. C\u0103ci, \u00eenainte de a fi al lumii, al istoriei, sensul este chiar \u00een interven\u0163iile noastre ca fiin\u0163e \u00een lume.
\n\u00cen Experimentul \u015fi spiritul matematic, din motive ce se pot discuta, Lucian Blaga scoate \u201eprealabilul\u201c oarecum \u00een afara g\u00e2ndirii, \u00een care \u00eel localizase anterior. El pleac\u0103 de la observa\u0163ia c\u0103 \u201e\u015ftiin\u0163a modern\u0103\u201c a presupus, \u00eenainte de toate, o nou\u0103 \u201eorganizare a metodelor\u201c, ce nu poate fi \u00een\u0163eleas\u0103 p\u00e2n\u0103 la cap\u0103t dec\u00e2t ca produs al oamenilor care \u201eobserv\u0103\u201c \u015fi \u201elucreaz\u0103\u201c. \u201eMetodele utilizate \u00een \u015ftiin\u0163a greac\u0103 rapsodic \u015fi \u00een dev\u0103lm\u0103\u015fie \u00eent\u00e2mpl\u0103toare apar \u00een cadrul \u015ftiin\u0163ei de tip galileo-newtonian regrupate potrivit unei suprametode cu totul absent\u0103 din g\u00e2ndirea antic\u0103\u201c (p. 74). Lucian Blaga echivaleaz\u0103 \u201esuprametoda\u201c cu \u201epostulatul \u00eembin\u0103rii cu matematica\u201c, ce precede evident cercetarea experimental\u0103, \u00een care pozitivismul a tins s\u0103 vad\u0103 \u00eentreaga cunoa\u015ftere. El a sesizat c\u0103 \u00een \u00eens\u0103\u015fi cunoa\u015fterea experimental\u0103 este prezent\u0103 o component\u0103 reflexiv\u0103 susceptibil\u0103 de analiz\u0103 distinct\u0103: cercetarea caut\u0103 \u201elegi de expresie matematic\u0103\u201c (p. 88). Lucian Blaga nu a mai interogat procesul constituirii \u201esuprametodei\u201c \u2013 probabil din acela\u015fi motiv, al concentr\u0103rii sale asupra unui singur tip de \u015ftiin\u0163\u0103, cea analitico-experimental\u0103. Dac\u0103 ar fi f\u0103cut pasul, ar fi intrat pe terenul istoriei \u015ftiin\u0163elor \u015fi al generaliz\u0103rilor ce au fost formulate pe baza unor asemenea cercet\u0103ri. Ast\u0103zi suntem, oricum, dup\u0103 ce t\u00e2rziul Wittgenstein a dat teoria \u201ejocurilor de limbaj\u201c, Thomas S. Kuhn a dat ipoteza \u201eparadigmelor\u201c adoptate de \u201ecomunit\u0103\u0163ile \u015ftiin\u0163ifice\u201c, Karl Otto Apel a profilat \u201eetica argumentativ\u0103\u201c a comunit\u0103\u0163ilor de cercet\u0103tori, John Rawls a pus \u00een discu\u0163ie tema \u201eechilibrului reflectiv\u201c, iar J\u00fcrgen Habermas a adus reflec\u0163ia pe terenul rela\u0163iei dintre \u015ftiin\u0163e \u015fi \u201elumea tr\u0103it\u0103 a vie\u0163ii (Lebenswelt)\u201c \u2013 acel ansamblu al realit\u0103\u0163ilor de neevitat ale vie\u0163ii.
\nO idee precum cea a \u201esuprametodei\u201c se las\u0103 valorificat\u0103, dar \u015fi adus\u0103 la zi \u00een m\u0103sura \u00een care vom reu\u015fi s\u0103 punem \u00een leg\u0103tur\u0103 metodologia cercet\u0103rii din diferitele tipuri de \u015ftiin\u0163\u0103 cu ac\u0163iunile ce asigur\u0103 reproducerea vie\u0163ii pe o treapt\u0103 cultural\u0103 evaluat\u0103. Atunci, \u00eens\u0103\u015fi ideea ra\u0163iunii va putea fi mai bine l\u0103murit\u0103, iar tipurile de ra\u0163ionalitate vor deveni transparente. Avem aici un c\u00e2mp de cercetare deschis pentru ini\u0163iative \u00eendr\u0103zne\u0163e. Cu certitudine c\u0103 \u00een momentul unei asemenea reu\u015fite, Lucian Blaga va fi invocat ca referin\u0163\u0103.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Andrei Marga Cum se \u015ftie, t\u00e2n\u0103rul Hegel a legat filosofia de libertatea g\u00e2ndirii, \u00een virtutea c\u0103reia g\u00e2ndirea este liber\u0103 \u015fi trece continuu dincolo de \u201elimit\u0103rile\u201c pe care le \u00eent\u00e2lne\u015fte. Dac\u0103 a\u015fa stau lucrurile, atunci nu poate fi un sf\u00e2r\u015fit al filosof\u0103rii. Mai este \u00eens\u0103 loc pentru ini\u0163iative noi \u00een filosofie? \u00cen perioada postbelic\u0103, la aceast\u0103… Cite\u0219te mai mult »Dincoace de \u201eprealabilul\u201c blagian al cunoa\u015fterii<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[17],"tags":[14352,14350,14351,915,14353,14354],"class_list":["post-23491","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-ideilor","tag-etica-argumentativa","tag-prealabilul","tag-karl-otto-apel","tag-lucian-blaga","tag-tema-echilibrului-reflectiv","tag-tipurile-de-rationalitate"],"views":948,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23491","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=23491"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23491\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":23492,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23491\/revisions\/23492"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=23491"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=23491"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=23491"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}