{"id":23487,"date":"2015-05-28T11:37:03","date_gmt":"2015-05-28T09:37:03","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=23487"},"modified":"2015-05-28T11:37:03","modified_gmt":"2015-05-28T09:37:03","slug":"nascut-in-bugeac","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/nascut-in-bugeac\/","title":{"rendered":"N\u0103scut \u00een Bugeac"},"content":{"rendered":"<blockquote><p><strong>Vasile Ernu, <em>Sectan\u0163ii<\/em>, Editura Polirom, Ia\u015fi, 2015<\/strong><\/p><\/blockquote>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>Sectan\u0163ii este o nou\u0103 carte \u201epericuloas\u0103\u201c, scris\u0103 \u015fi tocmai publicat\u0103, la Polirom, de Vasile Ernu. Cititorii s\u0103i erau obi\u015fnui\u0163i cu provocarea, mai ales cu atacurile dure, de pe pozi\u0163ii foarte de st\u00e2nga, la adresa ideologiei neoliberale. \u015ei intelectualii \u201ede dreapta\u201c sim\u0163iser\u0103 c\u0103 au de-a face cu un opozant destul de priceput, ca dovad\u0103 unele reac\u0163ii nu tocmai cu\u015fer la adresa sa.<br \/>\nDe aceast\u0103 dat\u0103, pericolul nu se \u00eendreapt\u0103 \u00eens\u0103 c\u0103tre Patapievici &amp; compania sau nu doar c\u0103tre ei; cel mai amenin\u0163at este autorul \u00eensu\u015fi. Sectan\u0163ii este, pentru Ernu, o carte riscant\u0103 din mai multe puncte de vedere. Ea aduce o schimbare a abord\u0103rii generale, par\u0163ial a genului literar, precum \u015fi a registrului tematic, deconspir\u00e2nd totodat\u0103 sursele autobiografice ale distan\u0163\u0103rii autorului de mediile politice \u015fi culturale dominante.<br \/>\nDac\u0103 Gabriel Liiceanu ar citi Sectan\u0163ii, ar fi surprins de asem\u0103narea cu unele dintre propriile sale c\u0103r\u0163i. Aici c\u00e2nt\u0103, ca \u015fi \u00een multe pasaje din Scrisori c\u0103tre fiul meu, \u201emuzica nostalgiei\u201c (p.330). Aceasta este cea mai personal\u0103 carte scris\u0103 de Ernu, mai mult ca sigur sub imperiul crizei de la 40 de ani. La r\u00e2ndul lor, Ple\u015fu sau Patapievici ar fi surprin\u015fi s\u0103 constate c\u0103 autorul este un bun cunosc\u0103tor al Bibliei, c\u0103 temele religioase abund\u0103, ba chiar constituie baza g\u00e2ndurilor sale. E posibil a\u015fa ceva la un marxist dovedit? Ca un masoret nu lipsit de prezum\u0163iozitate sau, mai exact, de un anumit donquijotism, Ernu compune \u201etextele sacre\u201c ale propriei familii \u015fi comunit\u0103\u0163i religioase. Prilejul este oferit de moartea tat\u0103lui, a c\u0103rui figur\u0103 are o mare importan\u0163\u0103 \u00een via\u0163a \u015fi \u00een c\u0103r\u0163ile sale (Ultimii eretici ai imperiului \u00eei este dedicat\u0103, iar Sectan\u0163ii, dedicat\u0103 p\u0103rin\u0163ilor, con\u0163ine nenum\u0103rate pasaje referitoare la un tat\u0103 foarte interesant). Ca \u015fi \u00een cazul lui Liiceanu din Scrisori c\u0103tre fiul meu, textul este adresat, chiar dac\u0103 indirect, fiului (lui Sa\u015fa). Dup\u0103 cum a sugerat Ernu \u00eensu\u015fi pe Facebook, Sectan\u0163ii este un fel de \u201emanual de religie alternativ\u201c. Ar trebui precizat, totu\u015fi, c\u0103 autorul manualului nu prezint\u0103 neap\u0103rat \u201edogma\u201c unei religii, a unei \u201esecte\u201c cre\u015ftine, ci pred\u0103 din propria-i experien\u0163\u0103 \u00een cadrul comunit\u0103\u0163ii religioase lec\u0163ia a\u015fez\u0103rii \u00een via\u0163\u0103 \u015fi, mai ales, a raport\u0103rii la putere. Aceast\u0103 raportare este \u00een mod radical distan\u0163at\u0103: \u201eCa s\u0103-l \u0163ii pe Leviathan la distan\u0163\u0103, trebuie s\u0103 fugi c\u00e2t mai departe de tot ce \u00eenseamn\u0103 putere. La margine, la periferie. Pentru asta trebuie s\u0103 te \u00eendrep\u0163i \u00een direc\u0163ia opus\u0103 fa\u0163\u0103 de cea spre care merge societatea. Dac\u0103 societatea \u015fi oamenii ei vor s\u0103 accead\u0103 la un serviciu mai bun, la un statut privilegiat, s\u0103 evolueze \u00een ierarhia social\u0103, s\u0103 ob\u0163in\u0103 mai multe resurse, mai mul\u0163i bani, func\u0163ii, tu, ca un bun sectant, trebuie s-o iei \u00een direc\u0163ia opus\u0103. Trebuie s\u0103 mergi \u00een jos, \u00een subteran.\u201c (p.312) Evident, asemenea idei vin \u00een contradic\u0163ie cu cre\u015ftinismul \u201ede dreapta\u201c, propov\u0103duit de elitele intelectuale de la noi. Atitudinea general\u0103 a lui Ernu este una de tip \u201eprotestant\u201c, dar nu religia ca atare conteaz\u0103 (el spune c\u0103 a devenit mai degrab\u0103 agnostic), ci structura existen\u0163ial\u0103 de tip \u201esectar\u201c, structur\u0103 pe care o define\u015fte plec\u00e2nd de la personajul central, Iisus Christos, \u015fi apoi o aplic\u0103 altor personaje, luate parc\u0103 din Dostoievski. Cel pu\u0163in \u00een prima parte, Sectan\u0163ii pare o continuare, o actualizare, un act adi\u0163ional la Demonii, este o carte foarte ruseasc\u0103 (acesta este \u015fi unul din riscurile c\u0103r\u0163ii, adresat\u0103 \u00een primul r\u00e2nd publicului rom\u00e2n). Religioas\u0103, dar nu pe gustul elitelor \u201ede dreapta\u201c, ea este totodat\u0103 personal\u0103, autobiografic\u0103, \u00eens\u0103 f\u0103r\u0103 a scoate \u00een eviden\u0163\u0103 personajul Ernu, egoul lui Ernu, ci familia \u015fi comunitatea din care acesta provine. A\u015fadar, ceea ce p\u0103rea o cedare \u00een fa\u0163a tematicii \u015fi stilisticii intelectualilor cre\u015ftini, propov\u0103duitori ai capitalismului neoliberal, se dovede\u015fte a fi o \u00eendep\u0103rtare \u015fi mai accentuat\u0103 de ace\u015ftia. Recunoa\u015fterea apartenen\u0163ei la o \u201esect\u0103\u201c este, f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, un risc pentru Ernu (el a mai scris despre \u201esectan\u0163i\u201c, dar f\u0103r\u0103 o identificare clar\u0103). Tr\u0103im \u00eentr-o societate dominant ortodox\u0103, care \u00eei prive\u015fte pe \u201esectan\u0163i\u201c cu suspiciune. Iat\u0103 o nou\u0103 etichet\u0103, care se adaug\u0103 celor pe care autorul le-a primit \u00eentre timp: comunist, pro-rus etc. \u201eSecta\u201c lui Ernu este, totu\u015fi, mai periculoas\u0103 dec\u00e2t pleiada de culte neoprotestante, originare \u00een Statele Unite sau care \u00eenghit de-acolo nemestecat discursul pro-occidental. El \u00eensu\u015fi critic\u0103 aceste culte, ar\u0103t\u00e2nd c\u0103 adev\u0103ratul spirit sectar este acela care se opune hegemoniei puterii. Acest contraatac s-ar putea s\u0103-l \u201esalveze\u201c de la o nou\u0103 identificare gre\u015fit\u0103.<br \/>\nEste greu de stabilit, la c\u0103r\u0163ile lui Vasile Ernu, rela\u0163ia dintre autor \u015fi narator, dar \u00een mod clar autorul nu-\u015fi asum\u0103 discursul p\u00e2n\u0103 la cap\u0103t, l\u0103s\u00e2nd, ironic, un spa\u0163iu gol pentru orice eventualitate. Dup\u0103 Ernu-sectant, se preg\u0103te\u015fte Ernu-bandit (Sectan\u0163ii nu-i dec\u00e2t primul volum al unei trilogii a marginalilor), a\u015fa c\u0103 mai avem multe de aflat. El vorbe\u015fte, \u00een noua sa carte, despre amestecul limbilor \u00een Bugeac, o tem\u0103 care se \u00eent\u00e2lne\u015fte \u015fi la Aharon Appelfeld, n\u0103scut \u00een zona Cern\u0103u\u0163i. (C\u00e2nd a ajuns \u00een Israel, Appelfeld vorbea \u2013 ca unele din personajele lui Ernu \u2013 un amestec de german\u0103, rus\u0103, idi\u015f \u015fi rom\u00e2n\u0103.) De fapt, tema se reg\u0103se\u015fte p\u00e2n\u0103 \u015fi la Nabokov, \u00een Ada sau ardoarea, av\u00e2nd rolul de a marca indeterminarea ontologic\u0103 a lumii. Ea prive\u015fte inclusiv sau mai ales raportarea la putere, ca \u00een m\u0103rturisirea mamei: \u201eAm prins vreo patru dreg\u0103torii, am prins un r\u0103zboi groaznic \u015fi o foamete teribil\u0103. Am v\u0103zut cum au venit \u015fi au plecat regi \u015fi pre\u015fedin\u0163i: Carol al II-lea, regele Mihai, Stalin, Hru\u015fciov, Brejnev, Andropov, Cernenko, Gorbaciov, Snegur, Lucinski, Voronin, Timofti \u015fi cine o mai fi. Pe mare parte i-am \u00eengropat, chiar dac\u0103 au \u00eencercat s\u0103 ne \u00eengroape ei primii. Eu mi-am v\u0103zut de comunitate \u015fi de familie. Am crescut cinci copii, optsprezece nepo\u0163i, opt str\u0103nepo\u0163i \u015fi num\u0103r\u0103toarea continu\u0103.\u201c (p.131) De aceea, poate c\u0103 nu-i corect s\u0103 afirm\u0103m \u2013 cum am fi tenta\u0163i \u2013 c\u0103 Vasile Ernu este un scriitor rus de limb\u0103 rom\u00e2n\u0103, ci ruso-moldovenesco-rom\u00e2no-ucraineano-evreiesco-bugeac, adic\u0103 ceva foarte postmodern. \u00centr-adev\u0103r, postmodernizarea se face mult mai mult sim\u0163it\u0103 \u00een Sectan\u0163ii dec\u00e2t \u00een c\u0103r\u0163ile precedente, \u015fi asta \u00een pofida tematicii religioase. Ea sugereaz\u0103 c\u0103 Ernu nu mai e n\u0103scut \u00een URSS, cum realist \u015fi emfatic spune titlul primei sale c\u0103r\u0163i. Bugeacul lui este doar o zon\u0103 indeterminat\u0103 ontologic (\u015fi politic), a\u015fa cum r\u0103m\u00e2ne \u00eenc\u0103 \u015fi Rom\u00e2nia \u2013 chiar dac\u0103 nu vrem s-o recunoa\u015ftem.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Vasile Ernu, Sectan\u0163ii, Editura Polirom, Ia\u015fi, 2015 &nbsp; Sectan\u0163ii este o nou\u0103 carte \u201epericuloas\u0103\u201c, scris\u0103 \u015fi tocmai publicat\u0103, la Polirom, de Vasile Ernu. Cititorii s\u0103i erau obi\u015fnui\u0163i cu provocarea, mai ales cu atacurile dure, de pe pozi\u0163ii foarte de st\u00e2nga, la adresa ideologiei neoliberale. \u015ei intelectualii \u201ede dreapta\u201c sim\u0163iser\u0103 c\u0103 au de-a face cu un&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/nascut-in-bugeac\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">N\u0103scut \u00een Bugeac<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[17],"tags":[14345,131],"class_list":["post-23487","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-ideilor","tag-sectantii","tag-vasile-ernu"],"views":2172,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23487","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=23487"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23487\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":23488,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23487\/revisions\/23488"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=23487"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=23487"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=23487"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}