{"id":23481,"date":"2015-05-28T11:32:54","date_gmt":"2015-05-28T09:32:54","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=23481"},"modified":"2015-05-28T11:32:54","modified_gmt":"2015-05-28T09:32:54","slug":"franta-cea-de-pe-doua-continente","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/franta-cea-de-pe-doua-continente\/","title":{"rendered":"Fran\u0163a, cea de pe dou\u0103 continente"},"content":{"rendered":"

\u00cen turneul recent f\u0103cut \u00een Guadelupa, Martinica \u015fi Guyana Francez\u0103, pre\u015fedintele Fran\u00e7ois Hollande s-a prezentat ca reprezentant al unei \u0163\u0103ri latino-americane. Une trouvaille, g\u0103selni\u0163\u0103 pe rom\u00e2ne\u015fte, pentru a lega trecutul fostelor colonii franceze din Antile de statutul \u201edepartamentelor de peste m\u0103ri\u201c ale celei de a V-a Republici. Precizarea lui Hollande corespunde unei realit\u0103\u0163i istorice c\u0103reia Parisul \u00eei asigur\u0103 o actualitate politic\u0103.
\nPriviri st\u00e2njenitoare spre trecut<\/strong>
\nVizitele pre\u015fedintelui Hollande \u00een propriet\u0103\u0163ile de alt\u0103dat\u0103 ale Fran\u0163ei coloniale au un impact simbolic mai puternic dec\u00e2t importan\u0163a politic\u0103 imediat\u0103. Cu siguran\u0163\u0103 c\u0103 nu \u015fi-a dorit ca turneul s\u0103 fie legat de trecutul colonial al Fran\u0163ei. Dar nu s-a putut. Pecetea a fost pus\u0103 chiar la primul obiectiv vizitat, Memorialul ACTe construit la Pointe-\u00e0-Pitre, \u00een Guadelupa, un complex muzeistic dedicat istoriei comer\u0163ului cu sclavi. A\u015ftept\u0103rilor gazdelor \u015fi ale celor dou\u0103zeci de \u015fefi de stat ai fostelor colonii din Antile, participan\u0163i la inaugurare, pre\u015fedintele Hollande le-a r\u0103spuns cu un truism neconving\u0103tor: \u201eNu putem schimba istoria, putem schimba viitorul\u201c. O responsabilitate pus\u0103 astfel la ad\u0103postul vinov\u0103\u0163iilor pl\u0103tite \u00eenc\u0103 \u015fi azi cu proiecte de alfabetizare, educa\u0163ionale \u015fi civilizatoare. Acest fel de a onora datoriile trecutului a devenit o practic\u0103 a fostelor colonii. \u201eEduca\u0163ia este cel mai frumos simbol pe care ni-l putem oferi \u00eempreun\u0103\u201c, a spus Hollande deschiz\u00e2nd manifest\u0103rile inaugurale de la Memorialul ACTe. S\u0103 recunoa\u015ftem, francezii sunt mae\u015ftri ai vorbelor de duh. Este u\u015for de imaginat c\u0103 nu despre simboluri a\u015fteptau gazdele s\u0103 se vorbeasc\u0103. \u00cen departamentele franceze de peste m\u0103ri, \u015fomajul tinde spre 70%, iar \u015fcolile sunt mai degrab\u0103 pustii.
\nPrivind spre trecut, \u00eenaltul oaspete a \u0163inut s\u0103 \u00eencredin\u0163eze gazdele de privilegiul pe care li-l face ca primul \u015fef de stat care viziteaz\u0103 acele \u0163inuturi \u00eendep\u0103rtate ale propriei \u0163\u0103ri. Se \u00een\u0163elege c\u0103, \u00een cei 200 de ani de c\u00e2nd insulele din Antile au devenit colonii franceze, nici un \u00eemp\u0103rat, rege sau pre\u015fedinte nu s-a deplasat de la Paris pentru a pune piciorul pe p\u0103m\u00e2ntul acelor \u0163inuturi \u00eendep\u0103rtate. \u00cen ochii oaspetelui pare o repara\u0163ie istoric\u0103: \u201eFran\u0163a este marea \u0163ar\u0103 care nu se sfie\u015fte s\u0103-\u015fi priveasc\u0103 trecutul\u201c, a declarat Hollande de \u00eendat\u0103 ce a p\u0103\u015fit pe p\u0103m\u00e2ntul departamentelor franceze din America Latin\u0103. Un trecut nu neap\u0103rat f\u0103r\u0103 p\u0103cate. Haitienii \u00eei vor aminti oaspetelui c\u0103 \u015fi-au r\u0103scump\u0103rat independen\u0163a, \u00een 1825, cu bani grei, 150 de milioane franci aur. \u00cen moneda Fran\u0163ei europene suma, pl\u0103tit\u0103 aproape \u00een \u00eentregime din s\u0103r\u0103cia localnicilor p\u00e2n\u0103 \u00een 1953, ar dep\u0103\u015fi ast\u0103zi 10 miliarde de euro. \u201eDatoria este socotit\u0103 desp\u0103gubire pentru independen\u0163\u0103 \u015fi s\u0103 nu ne \u00eendoim, aceasta a compromis viitorul statului Haiti. C\u00e2nd voi ajunge \u00een Haiti, \u00eemi voi achita, la r\u00e2ndul meu, aceast\u0103 datorie\u201c, anun\u0163a Hollande \u00eenainte de a sosi la Port-au-Prince. Pe drum, promisiunea a fost tradus\u0103 politic \u00een \u201edatorie moral\u0103\u201c ce va fi onorat\u0103 prin participarea Fran\u0163ei la programe de educa\u0163ie. Tinerii haitieni i-au strigat: \u201eHollande, l\u2019argent oui, la morale non\u201c. \u00cen ziarul haitian Le Nouvelliste sentimentul de decep\u0163ie a fost major: \u201eDatoria moral\u0103 este cea pentru trimiterea \u00een sclavagism a negrilor lua\u0163i cu for\u0163a din Africa; prin s\u00e2ngele lor, transformat \u00een sudoare, prin fiecare palm\u0103 de p\u0103m\u00e2nt din Santo Domingo s-a \u00eembog\u0103\u0163it metropola\u201c. Inaugurarea Memorialui ACTe de la Pointe-\u00e0-Pitre a fost st\u00e2njenitoare, \u00een aceast\u0103 privin\u0163\u0103, pentru \u00eenaltul oaspete.
\nHavana, etapa cea mai <\/strong>
\nimportant\u0103 a turneului<\/strong>
\nDup\u0103 primele semne ale dezghe\u0163ului intervenit \u00eentre Statele Unite \u015fi Cuba, puterile europene dau semne c\u0103 vor s\u0103 schimbe c\u00e2t mai rapid cursul rela\u0163iilor lor cu Havana. \u00cen decembrie trecut, imediat dup\u0103 \u00eent\u00e2lnirea dintre Barack Obama \u015fi Raul Castro, ministrul de Externe francez Laurent Fabius s-a deplasat la Havana f\u0103c\u00e2nd un gest politic f\u0103r\u0103 precedent pentru normalizarea rela\u0163iilor Fran\u0163ei cu izolata insul\u0103 din Caraibe. \u015ei, iat\u0103, la mai pu\u0163in de o jum\u0103tate de an, pre\u015fedintele Hollande a ajuns la Havana pentru a discuta cu reprezentan\u0163ii singurului regim comunist instalat vreodat\u0103 \u00een America Latin\u0103, regim at\u00e2t de blamat \u00een Europa. Pentru \u00een\u0163elegerea acelui blocaj, s\u0103 amintim c\u0103, \u00een 2006, ca urmare a arest\u0103rii a 53 de opozan\u0163i politici cubanezi, la Bruxelles a fost adoptat un document decizional, \u201ePozi\u0163ia comun\u0103 a Uniunii Europene\u201c, prin care erau interzise contactele politice cu regimul castrist. De c\u00e2tva timp, ca urmare a v\u00e2ntului nou ce bate dinspre Washington, interdic\u0163iile din \u201ePozi\u0163ia comun\u0103\u201c au fost anulate. Pe acest fond, turneul lui Hollande \u00een \u201edepartamentele franceze latino-americane\u201c a fost continuat \u00een Cuba. Obiectivul vizitei \u2013 investi\u0163ii franceze pe insul\u0103 \u2013 a fost dublat de unul politic: \u00eent\u00e2lnirea cu Fidel Castro. Impresia multora este c\u0103 tocmai vizita \u00een Cuba d\u0103 consisten\u0163\u0103 turneului \u00een Antile. Mai ales discu\u0163ia lui Hollande cu Fidel, calificat\u0103 istoric\u0103 chiar de delega\u0163ia francez\u0103. S-a spus c\u0103 \u00eent\u00e2lnirea a fost o \u201edorin\u0163\u0103 partajat\u0103\u201c, dar nu (mai) este un secret c\u0103 ini\u0163iativa a apar\u0163inut p\u0103r\u0163ii franceze, pre\u015fedintelui \u00eensu\u015fi.
\nDe la victoria batalionului de \u201eb\u0103rbo\u015fi\u201c cobor\u00e2\u0163i din Sierra Maestra, \u00een 1959, p\u00e2n\u0103 ast\u0103zi \u2013 pentru unii \u015fi \u00een viitor \u2013 Fidel a fost \u0163inta multor atacuri \u015fi critici constante \u00een Occident. Am \u00eencercat s\u0103 aflu ce au pus la cale cei doi interlocutori pentru ca \u00eent\u00e2lnirea lor s\u0103 aib\u0103 dreptul de a fi calificat\u0103 drept \u201eistoric\u0103\u201c. Nu se poate spune c\u0103 subiectele, astfel cum au fost f\u0103cute publice (agricultura, schimb\u0103rile climaterice, s\u0103r\u0103cia, r\u0103zboiul, chiar \u015fi blocada american\u0103) sunt nout\u0103\u0163i. \u00centr-o astfel de convorbire, cred, acestea risc\u0103 s\u0103 devin\u0103 teme banale. De aceea, \u201eistoric\u0103\u201c nu poate fi dec\u00e2t \u00eent\u00e2lnirea ca atare. De la \u00eemboln\u0103virea sa, \u00een 2006, Fidel a primit cu extrem de mare parcimonie oaspe\u0163i str\u0103ini, iar ace\u015ftia au fost selecta\u0163i de obicei din familia lui de \u00eenrudire politic\u0103: pre\u015fedin\u0163i ai statelor latino-americane, africane \u015fi pe cei ai Chinei \u015fi ai Rusiei. Pare o excep\u0163ie \u2013 \u015fi chiar este \u2013 \u00eent\u00e2lnirea lui Fidel cu un \u015fef de stat occidental, iar importan\u0163a acesteia este cu totul simbolic\u0103. Cei doi nu au putut pune lumea la cale; nu au for\u0163a s\u0103 o fac\u0103 chiar dac\u0103 \u015fi-ar propune. \u201eAm vrut s\u0103 am acest moment de istorie. Este istoria Cubei, este istoria lumii!\u201c a declarat Hollande dup\u0103 \u00eent\u00e2lnire. Palatul Elys\u00e9e a dorit s\u0103 p\u0103streze t\u0103cerea \u00een privin\u0163a \u00eent\u00e2lnirii. Pu\u0163ini au fost cei din anturajul pre\u015fedintelui care au cunoscut evolu\u0163ia demersurilor pentru realizarea acesteia. Exista temerea ca Fidel s\u0103 nu o agreeze? Posibil! El Lider Maximo fusese diabolizat \u00een Occident, Hollande \u00eensu\u015fi \u00eel criticase pentru \u00eenc\u0103lcarea drepturilor omului. S\u00e9gol\u00e8ne Royal, ministrul Ecologiei, a rezistat cu greu curiozit\u0103\u0163ii ziari\u015ftilor care \u00eel a\u015fteptau pe pre\u015fedinte la conferin\u0163a de pres\u0103. \u00cen sf\u00e2r\u015fit, aveau s\u0103 afle c\u0103 lipsa de punctualitate a acestuia era plata pentru \u00eent\u00e2lnirea cu Fidel. Doamna Royal a oferit prima ra\u0163iunea \u00eent\u00e2lnirii: \u201eMai puternic dec\u00e2t om politic, (el) este un mit\u201c. La Fidel se referea. Doamna Christiane Taubira, ministrul Justi\u0163iei, a completat: \u201e\u00cen spatele acestei dimensiuni politice inevitabile, este un semn de respect fa\u0163\u0103 de poporul cubanez\u201c. Hollande \u00eensu\u015fi s-a m\u0103rturisit \u00een fa\u0163a ziari\u015ftilor curio\u015fi: \u201eFidel Castro a \u0163inut s\u0103 m\u0103 \u00eent\u00e2lneasc\u0103, dar a fost o voin\u0163\u0103 reciproc\u0103. Orice s-ar putea crede despre ce a f\u0103cut, el a intrat \u00een istorie. \u015ei din respect pentru poporul cubanez am vrut s\u0103-l \u00eent\u00e2lnesc\u201c. A se observa similitudinea explica\u0163iilor, g\u00e2ndite \u00een perspectiva a\u015fteptatelor repro\u015furi care nu au \u00eent\u00e2rziat s\u0103 vin\u0103 din partea opozi\u0163iei. C\u0103ci adversarii lui Hollande nu l-au menajat pentru ideea \u00eent\u00e2lnirii cu Fidel. Alegerile preziden\u0163iale sunt la orizont.
\nDac\u0103 este vorba despre o \u00eentrevedere istoric\u0103, doar viitorul va putea confirma. Interesul este cu totul \u00eendrept\u0103\u0163it. Iar acest interes \u00eel st\u00e2rne\u015fte o remarc\u0103 a lui Fidel \u00een contextul discu\u0163iilor despre blocada american\u0103, reprodus\u0103 de Hollande \u00eensu\u015fi: \u201etrebuie f\u0103cut totul pentru a evita r\u0103zboiul!\u201c. Care r\u0103zboi? Cel ce putea s\u0103 izbucneasc\u0103 \u00een 1962? Sau cele care au urmat crizei rachetelor, de\u015fi lec\u0163ia acesteia fusese elocvent\u0103? \u00centr-un discurs \u0163inut la Universitatea din Havana, Hollande a reprodus urm\u0103torul citat din Jos\u00e9 Mart\u00ed: \u201eO \u0163ar\u0103 cultivat\u0103 este mereu o \u0163ar\u0103 puternic\u0103 \u015fi liber\u0103\u201c. Spera, b\u0103nuiesc, s\u0103 sugereze c\u0103 nu Che Guevara, poate nici Fidel, ci Jos\u00e9 Mart\u00ed trebuie s\u0103 devin\u0103 cu adev\u0103rat mentorul schimb\u0103rii politicii regimului castrist. Dar Mart\u00ed este p\u0103rintele Cubei independente!
\nCuba \u00ee\u015fi modific\u0103 din nou cursul propriei istorii. \u00cen jum\u0103tatea de secol de comunism avantajul cel mai mare c\u00e2\u015ftigat r\u0103m\u00e2ne cel al instruc\u0163iei propriului popor din r\u00e2ndurile c\u0103ruia peste 10% au studii superioare. A fost calea prin care s-a realizat \u201ecultivarea\u201c de care vorbe\u015fte Mart\u00ed.
\nAre \u00eenv\u0103\u0163\u0103mintele lui turneul lui Hollande \u00een Antile, ca pre\u015fedinte al unei Fran\u0163e latino-americane.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u00cen turneul recent f\u0103cut \u00een Guadelupa, Martinica \u015fi Guyana Francez\u0103, pre\u015fedintele Fran\u00e7ois Hollande s-a prezentat ca reprezentant al unei \u0163\u0103ri latino-americane. Une trouvaille, g\u0103selni\u0163\u0103 pe rom\u00e2ne\u015fte, pentru a lega trecutul fostelor colonii franceze din Antile de statutul \u201edepartamentelor de peste m\u0103ri\u201c ale celei de a V-a Republici. Precizarea lui Hollande corespunde unei realit\u0103\u0163i istorice c\u0103reia… Cite\u0219te mai mult »Fran\u0163a, cea de pe dou\u0103 continente<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[3],"tags":[3507,14340,14341,14342],"class_list":["post-23481","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-politica","tag-havana","tag-inaugurarea-memorialui-acte","tag-viitorul-statului-haiti","tag-vizitele-presedintelui-hollande"],"views":1259,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23481","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=23481"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23481\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":23482,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23481\/revisions\/23482"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=23481"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=23481"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=23481"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}