{"id":23477,"date":"2015-05-28T11:29:04","date_gmt":"2015-05-28T09:29:04","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=23477"},"modified":"2015-05-28T11:29:04","modified_gmt":"2015-05-28T09:29:04","slug":"dincolo-si-dincoace-de-vorbe","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/dincolo-si-dincoace-de-vorbe\/","title":{"rendered":"Dincolo \u015fi dincoace de vorbe"},"content":{"rendered":"<p><em><strong>Arat\u0103 Rom\u00e2nia, v\u0103zut\u0103 din afar\u0103, cum o \u015ftim cu to\u0163ii dinl\u0103untrul ei? Mul\u0163i dintre noi sunt de p\u0103rere c\u0103 da. Eu \u00eens\u0103mi mi-am spus, nu o dat\u0103, la sup\u0103rare, c\u0103 \u015fi \u0163\u0103rile sunt ca oamenii: arat\u0103 ca sufletul lor. Chiar dac\u0103, fire\u015fte, nu e tocmai a\u015fa. Se spune, bun\u0103oar\u0103, c\u0103 omul sfin\u0163e\u015fte locul; \u00eentr-o \u0163ar\u0103, \u00eens\u0103, tr\u0103iesc mai multe milioane de oameni care ar trebui s\u0103 o sfin\u0163easc\u0103. Asta, presupun\u00e2nd c\u0103 fiecare dintre ei are sufletul frumos, iar cele c\u00e2teva milioane de suflete sunt capabile de aceea\u015fi sim\u0163ire \u015fi manifest\u0103 aceea\u015fi voin\u0163\u0103. Dar \u015ftim prea bine c\u0103 nu se mai g\u00e2nde\u015fte a\u015fa.<\/strong> <\/em><\/p>\n<p>\u00cen Rom\u00e2nia, de pild\u0103, p\u00e2n\u0103 \u015fi copiii au \u00eenv\u0103\u0163at c\u0103 nu conteaz\u0103 unde tr\u0103ie\u015fti, nici ce ai \u00een suflet, ci c\u00e2t ai \u00een buzunar, \u00een conturi etc., \u00een bijuterii, \u00een colec\u0163ii de art\u0103, \u00een lingouri de aur, \u00een propriet\u0103\u0163i \u015fi \u00een ce mai auzim pe la televizor, oamenii nemaiav\u00e2nd \u00een zilele noastre treab\u0103 cu sufletul, ci cu banii. Cu c\u00e2t ai mai mul\u0163i bani, cu at\u00e2t ai \u015fanse mai mari \u201es\u0103 te-ajungi\u201c, s\u0103 fii cineva \u015fi s\u0103 te sim\u0163i ca atare; cu c\u00e2t e\u015fti mai bogat, cu at\u00e2t e\u015fti mai bine \u015fcolit \u015fi, tot astfel, mai respectat. Banii sunt \u015fi cei ce \u00eempart titlurile, func\u0163iile, demnit\u0103\u0163ile, corup \u015fi dirijeaz\u0103 opinia public\u0103 d\u00e2ndu-i glas sau amu\u0163ind-o, \u00eent\u0103rind-o sau spulber\u00e2nd-o, \u00een func\u0163ie de anumite interese. Solidaritatea \u015fi-a schimbat de mult sensul, iar cooperarea \u015fi-a g\u0103sit noi motiva\u0163ii \u00een c\u00e2mpul profesiilor liberale, \u00een cel al afacerilor, \u00een cel financiar-bancar, unde oamenii intr\u0103 \u00eentr-un alt fel de mecanic\u0103 a consensului, av\u00e2nd negre\u015fit unul \u015fi acela\u015fi scop: c\u00e2\u015ftigul. Sunt angrena\u0163i \u00eentr-un sistem care \u00ee\u015fi are legile lui, func\u0163ioneaz\u0103 \u015fi se perfec\u0163ioneaz\u0103 ne\u00eencetat, iar cei ce nu fac fa\u0163\u0103 competi\u0163iei sunt elimina\u0163i. A\u015fa st\u00e2nd lucrurile, c\u00e2t mai poate fi vorba\u00a0 de fraternitate, de egalitatea \u015fanselor, de principii \u015fi de idealuri, c\u00e2nd acestea oblig\u0103, dimpotriv\u0103, la generozitate, la judecat\u0103 moral\u0103, la umanitate, a\u015fa cum \u00eenv\u0103\u0163au copiii odinioar\u0103 la \u015fcoal\u0103? \u015ei ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 cu \u201erebuturile\u201c sistemului, cu marginalii, cu neintegra\u0163ii, neadapta\u0163ii care sunt mult mai numero\u015fi dec\u00e2t cei realiza\u0163i?<br \/>\nS-ar p\u0103rea c\u0103 nu exist\u0103 pentru ei alte solu\u0163ii dec\u00e2t consolarea sau reciclarea; nu degeaba se spune c\u0103 \u201eDumnezeu cu mila!\u201c sau \u201enevoia te \u00eenva\u0163\u0103\u201c, pentru c\u0103 \u015fcoala, din p\u0103cate, \u00eei c\u0103l\u0103uze\u015fte prea pu\u0163in. Motiv pentru care cred c\u0103 a \u015fi fost at\u00e2t de apreciat Proiectul preziden\u0163ial, Rom\u00e2nia lucrului bine f\u0103cut, conceput \u015fi lansat de domnul Klaus Iohannis pentru viitorii zece ani. El se deschide cu capitolul Educa\u0163ia ca resurs\u0103 de performan\u0163\u0103 a Rom\u00e2niei, de\u015fi s-ar zice c\u0103 e de la sine \u00een\u0163eles c\u0103 f\u0103r\u0103 educa\u0163ie nimeni nu se a\u015fteapt\u0103 nici m\u0103car la vreun lucru bine \u00eencropit, dar\u0103mite la performan\u0163a unei \u0163\u0103ri. Mi-a pl\u0103cut, \u00eens\u0103, aser\u0163iunea de la care domnia sa porne\u015fte \u00een abordarea problemei educa\u0163iei, potrivit c\u0103reia \u201eo societate nu poate fi, pe termen mediu sau lung, mai bun\u0103 dec\u00e2t sistemul ei de educa\u0163ie\u201c. Just, \u015fi nimeni nu-l va contrazice, \u015fi nimic, cu excep\u0163ia realit\u0103\u0163ilor. C\u0103ci societatea este, dup\u0103 p\u0103rerea mea, \u00eenc\u0103 prea bun\u0103, dup\u0103 c\u00e2t a fost de bulversat\u0103 \u2013 debusolat\u0103 de politicieni \u015fi intoxicat\u0103 de pres\u0103 \u2013, \u015fi, de bine, de r\u0103u, se \u0163ine pe picioare, pe c\u00e2nd educa\u0163ia \u00eenregistreaz\u0103, de ani buni, e\u015fec dup\u0103 e\u015fec \u015fi este la p\u0103m\u00e2nt.<br \/>\nS\u0103 ne amintim c\u0103 \u015fi fostul pre\u015fedinte, domnul Traian B\u0103sescu, anun\u0163a cu pomp\u0103, de la Cotroceni, o strategie pentru educa\u0163ie, iar dup\u0103 dou\u0103 mandate, \u00eentreaga viziune s-a dezumflat reduc\u00e2ndu-se la memorabila concluzie c\u0103 \u201e\u015ecoala rom\u00e2neasc\u0103 produce t\u00e2mpi\u0163i\u201c. Concluzie, care, evident, este o alt\u0103 exagerare \u2013 ca s\u0103 nu spun jignire la adresa elevilor no\u015ftri, a studen\u0163ilor \u015fi profesorilor \u2013, m\u0103car pentru c\u0103, dac\u0103 aceast\u0103 evaluare ar fi adev\u0103rat\u0103, nici Occidentul nu ar fi at\u00e2t de t\u00e2mpit, \u00eenc\u00e2t s\u0103 recruteze medici \u015fi asistente medicale de la noi, cu zecile de mii, sau al\u0163i profesioni\u015fti bine califica\u0163i, fie \u015fi pl\u0103tindu-i, a\u015fa cum \u00eei pl\u0103te\u015fte, mizerabil.<br \/>\nCum, necum, protipendada noastr\u0103, din care fac parte \u015fi politicienii responsabili inclusiv de soarta educa\u0163iei na\u0163ionale, nu a stat s\u0103 a\u015ftepte spusa pre\u015fedintelui, a \u00eenceput cu mult \u00eenainte s\u0103-\u015fi plaseze odraslele \u00een \u015fcoli private, fiecare dup\u0103 posibilit\u0103\u0163i: unii \u00een \u0163ar\u0103, al\u0163ii \u00een Occident. Astfel, instruc\u0163ia de calitate, la care ar trebui s\u0103 aib\u0103 acces to\u0163i copiii Rom\u00e2niei \u00een \u015fcolile sale publice, a devenit treptat un privilegiu de cast\u0103 al unor potenta\u0163i. O cast\u0103 care va avea cur\u00e2nd \u015fi meritul de a livra Rom\u00e2niei \u2013 ce-i drept, pe spezele ei \u2013, viitoarea \u201enoastr\u0103\u201c elit\u0103, gata format\u0103. Ca urmare, este de a\u015fteptat ca \u015fi ata\u015famentul acestor tineri rom\u00e2ni de elit\u0103 crescu\u0163i \u00een \u015fcoli \u015fi universit\u0103\u0163i din str\u0103in\u0103tate, dezlegat, pe bun\u0103 dreptate, de orice fel de datorie fa\u0163\u0103 de \u0163ar\u0103, cultur\u0103, na\u0163iune, s\u0103 fie tot mai \u015fters. Dup\u0103 cum, la fel de posibil\u0103 este \u015fi ipoteza contrar\u0103: dislocarea din spa\u0163iul familial, educa\u0163ia primit\u0103 \u00een institu\u0163ii str\u0103ine, contactul cu alte culturi \u015fi etnii, experien\u0163a tr\u0103it\u0103 \u00een alte societ\u0103\u0163i \u015fi colectivit\u0103\u0163i guvernate de reguli \u015fi mentalit\u0103\u0163i diferite s\u0103 le schimbe acestor tineri \u00eenc\u0103 o dat\u0103 perspectiva, s\u0103 le trezeasc\u0103 afectele, sim\u0163ul moral \u015fi interesul pentru destinul culturii \u015fi al \u0163\u0103rii \u00een care s-au n\u0103scut. P\u00e2n\u0103 una-alta, \u00eens\u0103, despre aceast\u0103 investi\u0163ie putem spune c\u0103 este, \u00eentr-adev\u0103r, un lucru bine f\u0103cut. Chiar dac\u0103 numai \u00een beneficiul unei restr\u00e2nse minorit\u0103\u0163i \u015fi f\u0103r\u0103 ca sistemul rom\u00e2nesc de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt s\u0103 aib\u0103 o minim\u0103 contribu\u0163ie. Iar aici, presupun c\u0103 \u00eemi va da dreptate orice dasc\u0103l din Rom\u00e2nia, nu numai domnul pre\u015fedinte Iohannis \u2013 dincolo sau dincoace de planul domniei sale de \u201ereconstruc\u0163ie a \u00eentregului sistem\u201c de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt.<br \/>\nPre\u015fedintele Klaus Iohannis a promis, de altfel, c\u0103 \u201eeduca\u0163ia va fi o prioritate\u201c \u00een mandatul domniei sale \u015fi c\u0103 va organiza o dezbatere \u00een vederea acestei reconstruc\u0163ii. E de a\u015fteptat, a\u015fadar, ca ea s\u0103 repun\u0103 \u00een discu\u0163ie \u015fi subiecte de-acum tocite, dar nerezolvate, precum preg\u0103tirea tinerilor no\u015ftri \u00een contextul provoc\u0103rilor impuse de noile realit\u0103\u0163i locale \u015fi globale, educa\u0163ia civic\u0103 \u00een \u015fcoal\u0103, predarea istoriei \u015fi manualele \u015fcolare, armonizarea structurii sistemului educa\u0163ional cu infrastructura etc. Problema este \u00eens\u0103 c\u0103, dac\u0103 domnul pre\u015fedinte va continua s\u0103 se lase \u00een n\u0103dejdea\u00a0 propagandi\u015ftilor culturali preocupa\u0163i de revizuirea istoriei rom\u00e2nilor cu sprijinul anumitor \u201eorgane de pres\u0103\u201c \u015fi la televizor, nu vom avea nicio garan\u0163ie c\u0103 promisa reconstruc\u0163ie, pe care o dore\u015fte temeinic\u0103, va avea un fundament s\u0103n\u0103tos. Dac\u0103 o dezbatere necesar\u0103, precum cea privind predarea religiei \u00een \u015fcoli, se va pierde, ca p\u00e2n\u0103 acum, \u00een polemici sterile sau \u00een spectacole penibile, cu preo\u0163i distribui\u0163i \u00een roluri de sperietori, cu luarea \u00een der\u00e2dere a practicilor religioase, cu inflam\u0103ri inutile \u015fi cu o seam\u0103 de confuzii, care mai de care mai lamentabile, strecurate \u00een discu\u0163iile despre cult, cultur\u0103, credin\u0163\u0103, supersti\u0163ii, prejudec\u0103\u0163i, atunci rezultatul nu va fi altul dec\u00e2t compromiterea (\u00eenc\u0103 a) unui proiect \u015fi a unei discipline care, altminteri, le-ar aduce \u015fcolarilor un spor de sensibilitate, de \u00een\u0163elegere, de cunoa\u015ftere \u015fi autocunoa\u015ftere.<br \/>\nDar cum ar fi, de pild\u0103, s\u0103 le transmitem copiilor \u00eenv\u0103\u0163\u0103minte gre\u015fite? Cum ar fi s\u0103 \u00een\u0163eleag\u0103 ei \u2013 \u015fi poate c\u0103 mul\u0163i au \u015fi \u00een\u0163eles \u2013 c\u0103 religia \u00een \u015fcoli este o disciplin\u0103 discutabil\u0103? Cum ar fi s\u0103 priceap\u0103 c\u0103 religia trebuie desp\u0103r\u0163it\u0103 de educa\u0163ie \u015fi de cultur\u0103? Cum ar fi s\u0103 nu le vorbim, ca p\u0103rin\u0163i \u015fi ca dasc\u0103li, despre importan\u0163a religiei \u00een crea\u0163ia artistic\u0103? Despre rolul artei cre\u015ftine \u00een formarea con\u015ftiin\u0163ei estetice? Despre leg\u0103tura religiei cu antropologia \u015fi cu sociologia? \u015ei cu istoria? \u015ei cu filosofia? Poate fi religia extirpat\u0103 din trecut? Cum s\u0103-i neg\u0103m existen\u0163a? Continuitatea? \u015ei \u00eensemn\u0103tatea \u00een formarea con\u015ftiin\u0163ei morale a fiin\u0163ei umane? A con\u015ftiin\u0163ei morale a rom\u00e2nilor? Nu avem niciun drept s\u0103 m\u0103sluim memoria, s\u0103 facem cur\u0103\u0163enie \u00een c\u0103m\u0103rile ei, s\u0103 facem ordine \u00een credin\u0163e \u015fi religii arunc\u00e2nd la gunoi ce vrem \u015fi ce nu vrem, consider\u00e2ndu-le pe unele valabile, pe altele nu, \u00een numele unor curente a\u015fa-zis novatoare. Dup\u0103 cum, \u00eenainte de orice, nu avem dreptul s\u0103 sufoc\u0103m libertatea de g\u00e2ndire a tinerilor, s\u0103-i manipul\u0103m, s\u0103 le v\u00e2r\u00e2m \u00een minte confuzii de natur\u0103 s\u0103 le produc\u0103 derut\u0103 identitar\u0103. C\u0103ci ar fi aceasta, oare, o pedagogie corect\u0103? O atitudine cultural\u0103? \u015ei moral\u0103?<br \/>\n\u00cemi amintesc \u00eens\u0103 c\u00e2te dezbateri furtunoase, instrumentate politic \u015fi mediatic am urm\u0103rit, care i-au \u00eemp\u0103r\u0163it pe concet\u0103\u0163enii no\u015ftri \u00een dou\u0103 \u015fi mai multe tabere, f\u0103c\u00e2nd din ei cei mai \u00eenfoca\u0163i \u015fi ireconciliabili adversari. Toate, f\u0103r\u0103 niciun rezultat! Prin urmare, cred c\u0103 am ajuns \u00eentr-un punct \u00een care nu ne-ar mai servi la nimic nici vorb\u0103ria, nici adoptarea unui nou sistem de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt, fie el \u015fi dup\u0103 modelul german; nu de alta, dar am avut p\u00e2n\u0103 acum mai multe care au e\u015fuat: c\u00e2nd dup\u0103 model american, c\u00e2nd dup\u0103 model european. Un buget pur \u015fi simplu decent, de mult a\u015fteptat, ar fi, \u00een schimb, folositor. Ar fi chiar vital. Cu un astfel de buget, cu speciali\u015fti capabili s\u0103 elaboreze \u015fi s\u0103 aplice o metodologie adecvat\u0103, cu profesori competen\u0163i \u00een \u015fcoli \u015fi \u00een universit\u0103\u0163i, care s\u0103 \u00een\u0163eleag\u0103 sensul reflec\u0163iei critice \u00een cultivarea unei g\u00e2ndiri generoase \u015fi libere de orice partizanat politic sau ideologic, educa\u0163ia va avea \u015fanse s\u0103 devin\u0103, \u00een fine, pentru to\u0163i copiii no\u015ftri, un suport al performan\u0163ei individuale. \u015ei abia dup\u0103 aceea am putea spera ca ea, educa\u0163ia, s\u0103 fie, cu adev\u0103rat, \u201eo resurs\u0103 pentru performan\u0163a Rom\u00e2niei\u201c.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Arat\u0103 Rom\u00e2nia, v\u0103zut\u0103 din afar\u0103, cum o \u015ftim cu to\u0163ii dinl\u0103untrul ei? Mul\u0163i dintre noi sunt de p\u0103rere c\u0103 da. Eu \u00eens\u0103mi mi-am spus, nu o dat\u0103, la sup\u0103rare, c\u0103 \u015fi \u0163\u0103rile sunt ca oamenii: arat\u0103 ca sufletul lor. Chiar dac\u0103, fire\u015fte, nu e tocmai a\u015fa. Se spune, bun\u0103oar\u0103, c\u0103 omul sfin\u0163e\u015fte locul; \u00eentr-o \u0163ar\u0103,&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/dincolo-si-dincoace-de-vorbe\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Dincolo \u015fi dincoace de vorbe<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[13156],"tags":[14334,4,14331,14332,14335,14333,731,14330],"class_list":["post-23477","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-editorial","tag-abordarea-problemei-educatiei","tag-editorial","tag-generozitate","tag-judecata-morala","tag-propagandisti-culturali","tag-romania-lucrului-bine-facut","tag-solidaritate","tag-sufletul-si-banii"],"views":1583,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23477","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=23477"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23477\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":23478,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23477\/revisions\/23478"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=23477"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=23477"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=23477"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}