Muzeele Rom\u00e2niei vor s\u0103 fie mai cu mo\u0163 dec\u00e2t celelalte muzee ale continentului, cu ocazia celei de a 11-a edi\u0163ii a Nop\u0163ii Europene a Muzeelor din acest an. \u015ei asta, pentru c\u0103 muzeele Rom\u00e2niei sunt singurele care \u015fi-au propus s\u00e3 s\u00e3rb\u00e3toreasc\u00e3 aceast\u0103 Noapte printr-un protest.
\nLa apelul Re\u0163elei Na\u0163ionale a Muzeelor din Rom\u00e2nia a r\u0103spuns favorabil majoritatea cov\u00e2r\u015fitoare a institu\u0163iilor muzeale din \u0163ar\u0103. Vorbim, a\u015fadar, despre muzee din 50 de localit\u0103\u0163i, r\u0103sp\u00e2ndite \u00een 29 de unit\u0103\u0163i administrativ-teritoriale (28 de jude\u0163e \u015fi Municipiul Bucure\u015fti), ceea ce \u00eenseamn\u0103 peste 100 de l\u0103ca\u015fe muzeale; vom putea s\u0103 afl\u0103m num\u0103rul real abia dup\u0103 consumarea evenimentului, deoarece chiar \u015fi acum mai primim \u00eenscrieri la acesta, de la muzee foarte recent \u00eenfiin\u0163ate (a\u015fa cum este cazul, de exemplu, al Muzeului care func\u0163ioneaz\u0103 \u00een localul Universit\u0103\u0163ii de Arhitectur\u0103 \u015fi Urbanism \u201eIon Mincu\u201c). \u00cen Bucure\u015fti, \u00een Gala\u0163i \u015fi \u00een Ia\u015fi, Re\u0163eaua a organizat circuite muzeale (spre deosebire de anul trecut, acest lucru nu a mai fost posibil \u00een Cluj-Napoca, unde sprijinul autorit\u0103\u0163ilor jude\u0163ene s-a diminuat dup\u0103 \u00eencarcerarea fostului pre\u015fedinte al Consiliului, Horia Uiorean). Cele mai multe dintre muzeele care iau parte la eveniment particip\u00e3 \u015fi la protestul amintit. Forma de protest aleas\u0103 este una c\u00e2t mai soft posibil. Fiecare muzeu acoper\u00e3 cu o bucat\u0103 de p\u00e2nz\u0103 neagr\u0103 un obiect, considerat drept unul dintre cele mai pre\u0163ioase din expunerea permanent\u0103. Imaginea obiectului \u00een cauz\u0103 \u015fi informa\u0163ii despre el pot fi aflate de pe pagina de internet a institu\u0163iei, dar, din momentul \u00een care \u00eencepe vizita din cadrul Nop\u0163ii Europene, adic\u0103, de la ora 18, obiectul respectiv este acoperit cu o p\u00e2nz\u0103 neagr\u0103, nepermi\u0163\u00e2nd astfel publicului s\u0103 vad\u0103 tocmai acel bun muzeal at\u00e2t de valoros. P\u00e2nza este ridicat\u0103 la sf\u00e2r\u015fitul vizitelor speciale din timpul Nop\u0163ii, iar via\u0163a revine la… normal. M\u0103 rog, o normalitate cam anormal\u0103.
\nNormal ar fi fost ca societatea rom\u00e2neasc\u0103 s\u0103 \u00een\u0163eleag\u0103 importan\u0163a muzeelor \u015fi s\u0103 aib\u0103 grij\u0103 de ele. Cei care lucreaz\u0103 \u00een muzee nu pot face acest lucru de unii singuri. Am mai abordat acest subiect \u00een urm\u0103 cu doar c\u00e2teva s\u0103pt\u0103m\u00e2ni \u015fi nu vreau s\u0103 reiau, acum, toat\u0103 argumenta\u0163ia. Trebuie s\u0103 remarc doar faptul c\u0103, \u00eentre timp, colega noastr\u0103 din conducerea Re\u0163elei Na\u0163ionale a Muzeelor din Rom\u00e2nia, universitara Alexandra Zbuchea a reu\u015fit s\u0103 adune date din care constat\u0103m c\u0103 sunt cel pu\u0163in 115 sedii de muzee care au fost pierdute sau sunt pe cale s\u0103 fie p\u0103r\u0103site de muzee \u00een ultimele dou\u0103 decenii, \u00een vreme ce num\u0103rul bunurilor mobile restituite dep\u0103\u015fe\u015fte c\u00e2teva zeci de mii de obiecte. \u015ei repet: nu forma de proprietate ne intereseaz\u0103 aici. A\u015f fi fericit s\u0103 \u015ftiu c\u0103 bunurile restituite s-au \u00eentors \u00een m\u00e2inile unor oameni doritori s\u0103 le repun\u0103 la dispozi\u0163ia publicului, dar, din p\u0103cate, nu este a\u015fa. Majoritatea acestora a ie\u015fit definitiv din circuitul public.
\nAr trebui s\u0103 adaug c\u0103 protestul muzeelor rom\u00e2ne\u015fti are sprijinul Re\u0163elei Europene a Muzeelor (NEMO) \u015fi c\u0103 situa\u0163ia noastr\u0103 va fi prezentat\u0103 parlamentarilor europeni. R\u0103m\u00e2ne de v\u0103zut cu ce efect.
\nPentru c\u0103 am adus vorba de \u201eEuropa\u201c \u2013 cea at\u00e2t de invocat\u0103, cu drept \u015fi pe nedrept, ar fi cazul s\u0103 iau \u00een discu\u0163ie \u015fi o dezbatere care a avut loc \u00een urm\u0103 cu o s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 la Milano, Brescia \u015fi Cedegolo: Creative Museums, Smart Citizens. Cum devine creativitatea inova\u0163ie. Am l\u0103sat netradus\u0103 prima parte a titlului, pentru c\u0103 ea a r\u0103mas ca atare \u00een toate limbile \u00een care s-a discutat. De altfel, termenul smart \u00eenseamn\u0103 cu mult mai mult dec\u00e2t inteligent, iar creative nu are un echivalent corect nici \u00een creator, nici \u00een barbarismul creativ.
\nReuniunea a fost organizat\u0103 de Academia European\u0103 a Muzeelor \u00een cooperare cu Funda\u0163ia Luigi Micheletti \u015fi Funda\u0163ia Musil (este funda\u0163ia care administreaz\u0103 Muzeul Industriei \u015fi Muncii organizat \u00een mai multe sedii din Brescia \u015fi din valea Camonica, la nord de ora\u015f), cu ocazia ceremoniei de acordare a Premiului Micheletti (singurul premiu european dedicat muzeelor de \u015ftiin\u0163\u0103, industrie \u015fi istorie contemporan\u0103) \u015fi a Premiului DASA (acesta este acronimul unui muzeu din Dortmund rezervat problemelor de s\u0103n\u0103tate \u015fi siguran\u0163\u0103 la locul de munc\u0103 \u2013 fiind cel mai mare muzeu cu aceast\u0103 tematic\u0103 din lume). Palmaresul este mai pu\u0163in important aici (au fost eviden\u0163iate muzee din Olanda, Italia \u015fi Danemarca, alte muzee din Germania, Slovenia \u015fi Turcia afl\u00e2ndu-se printre finaliste). Mult mai interesante mi s-au p\u0103rut dezbaterile ca atare. Acestea au \u00eenceput la Milano, sub auspiciile Expozi\u0163iei Universale \u015fi s-au axat pe problematica muzeelor dedicate alimenta\u0163iei \u015fi hranei (e greu s\u0103 v\u0103 imagina\u0163i c\u00e2t de multe asemenea muzee exist\u0103 \u00een Europa!) \u2013 \u00een acord cu tema Expozi\u0163iei Universale din acest an: Hr\u0103nind Planeta. Energie pentru via\u0163\u0103. Apoi, dezbaterile au continuat la Brescia, unde Funda\u0163ia Luigi Micheletti a vrut s\u0103 marcheze cea de a 20-a ceremonie de acordare a Premiului. Acesta a fost g\u00e2ndit de fondator, industria\u015ful italian care a devenit un fel de mecena pentru arheologia industrial\u0103 \u015fi pentru muzeele industriale din Italia, \u00eempreun\u0103 cu Kenneth Hudson, cel care a fondat Forumul Muzeului European, \u015fi ai c\u0103rui urma\u015fi spirituali se reg\u0103sesc acum, \u00een cea mai mare parte, \u00een Academia European\u0103 a Muzeelor.
\nEvident, s-au spus multe lucruri, de c\u0103tre foarte mul\u0163i directori de muzee, cronicari specializa\u0163i \u00een expozi\u0163ii muzeale, profesori de muzeologie \u015fi al\u0163i exper\u0163i. Mi-ar fi imposibil s\u0103 redau aici toate aceste discu\u0163ii (\u00eentrerupte de c\u00e2teva vernisaje foarte interesante, at\u00e2t \u00een Brescia, c\u00e2t \u015fi \u00een Cedegolo, dar \u015fi de ceremonia de acordare a premiilor \u201eHeritage in Motion\u201c, acesta fiind un premiu acordat de Asocia\u0163ia \u201eEuropa Nostra\u201c, prezidat\u0103, dup\u0103 cum se \u015ftie, de Placido Domingo, \u015fi de Academia European\u0103 a Muzeelor, cu sprijinul \u201eEuropeana\u201c \u2013 cea mai mare baz\u0103 de date pentru patrimoniul european \u2013, premii acordate pentru aplica\u0163ii realizate pentru diferitele platforme numerice, cum sunt tabletele \u015fi telefoanele mobile, pentru pagini de internet \u015fi con\u0163inut publicat online, jocuri \u015fi alte experimente interactive \u015fi, bine\u00een\u0163eles, filme video \u2013 toate acestea av\u00e2nd drept tematic\u0103 punerea \u00een valoare a patrimoniului cultural).
\nAm fost impresionat mai ales de dou\u0103 dintre numeroasele lu\u0103ri de cuv\u00e2nt, \u00eentreb\u0103ri, r\u0103spunsuri \u015fi argumente. Prima i-a apar\u0163inut unui om c\u0103ruia muzeografia noastr\u0103 \u00eei datoreaz\u0103 recunoa\u015fterea european\u0103: Patrick Greene, actualul pre\u015fedinte al consiliului de administra\u0163ie al Muzeului Victoria din Melbourne, este singurul jurat care a v\u0103zut Muzeul \u0162\u0103ranului Rom\u00e2n, \u00een 1995, \u015fi care a fost at\u00e2t de mi\u015fcat de ceea ce a cunoscut la Bucure\u015fti, \u00eenc\u00e2t a reu\u015fit s\u0103 conving\u0103 \u00eentregul juriu al Forumului Muzeului European s\u0103 acorde Premiul Muzeului European al Anului muzeului nostru. Greene (aproape la fel de t\u00e2n\u0103r ca atunci c\u00e2nd l-am \u00eent\u00e2lnit prima oar\u0103, acum dou\u0103 decenii, prezent\u00e2ndu-i-l lui Horia Bernea) a conferen\u0163iat despre rela\u0163ia dintre muzeograf \u015fi vizitator, ca despre una direct\u0103, uman\u0103, concret\u0103, o rela\u0163ie \u00een care vizitatorul nu este \u015fi nu are cum s\u0103 fie un vas gol pe care \u00eel umple muzeograful cu con\u0163inut (vasul este, deja, plin, de alte experien\u0163e), ci un partener care dialogheaz\u0103 cu specialistul din muzeu. A doua luare de cuv\u00e2nt important\u0103 mi s-a p\u0103rut a fi cea a Gabriellei Battaini-Dragoni (originar\u0103 din Brescia, dar actualmente secretar general adjunct al Consiliului Europei). Fost politician, Battaini-Dragoni a condus mul\u0163i ani direc\u0163iile specializate \u00een cultur\u0103 din organiza\u0163ia pan-euroepan\u0103, fiind, ulterior, promovat\u0103 \u00een func\u0163ia actual\u0103. Tema ei s-a axat pe interculturalitatea muzeelor europene de azi, \u00een care, \u00een tot mai mare m\u0103sur\u0103, muzeografii nu mai \u00eencearc\u0103 s\u0103 afirme un \u201eadev\u0103r\u201c propriu, \u00een dauna, \u00eempotriva \u015fi \u00een contra \u201eadev\u0103rurilor\u201c altora. Desigur, \u00een bun\u0103 m\u0103sur\u0103 acest model cultural este, \u00een foarte multe p\u0103r\u0163i ale Europei, un simplu deziderat. Vizita\u0163i muzeele de istorie ale Rom\u00e2niei \u015fi, apoi, pe cele de istorie din \u0163\u0103rile \u00eenvecinate (din toate \u0163\u0103rile \u00eenvecinate)! Ve\u0163i r\u0103m\u00e2ne uimi\u0163i de c\u00e2t de diferit sunt tratate exact acelea\u015fi evenimente istorice, de parc\u0103 am tr\u0103i pe planete diferite. \u015ei lucrurile nici nu se vor schimba, at\u00e2ta vreme c\u00e2t muzeografii nu vor face schimb de experien\u0163\u0103, nu vor face expozi\u0163ii comune \u015fi nu vor dezbate problemele comune din trecutul nostru comun. Pentru asta e nevoie de voin\u0163\u0103, inteligen\u0163\u0103 politic\u0103, diploma\u0163ie, cultur\u0103 \u015fi bani. Ar mai fi ceva: mai e nevoie de muzee \u015fi de oameni care s\u0103 \u015fi lucreze \u00een aceste muzee.
\nSimt nevoia unui post-scriptum la precedentul articol: Leul de Aur vene\u0163ian a fost acordat Pavilionului Armeniei pentru expozi\u0163ia cu tema Armenitate. \u00cen mod mai mult dec\u00e2t evident, premiul nu a avut nici o leg\u0103tur\u0103 cu valoarea expozi\u0163iei, fiind acordat strict din motive politice, la un secol de la genocidul \u00een care au pierit 1,5 milioane de armeni. Sigur, a fost un eveniment tragic, care a \u00eendoliat nu doar na\u0163iunea armean\u0103, ci \u00eentreaga omenire (chiar dac\u0103 nici p\u00e2n\u0103 acum acest genocid nu este recunoscut de Turcia). Dar de aici \u015fi p\u00e2n\u0103 la a acorda un premiu pentru valoare artistic\u0103 exclusiv din ra\u0163iuni politice este o cale extrem de lung\u0103, pe care juriul interna\u0163ional al Bienalei a parcurs-o cu o rapiditate \u00eentrist\u0103toare. Cu alte cuvinte, nu se repar\u0103 o nedreptate comi\u0163\u00e2nd o alt\u0103 nedreptate!
\n\u015ei despre exact acela\u015fi lucru este vorba \u015fi \u00een protestul muzeelor rom\u00e2ne\u015fti: nu se repar\u0103 o nedreptate comis\u0103 de regimul comunist, fa\u0163\u0103 de diverse persoane fizice \u015fi juridice, printr-o alt\u0103 nedreptate comis\u0103 de regimul democrat, fa\u0163\u0103 de muzee \u015fi de patrimoniul cultural al Rom\u00e2niei!<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Muzeele Rom\u00e2niei vor s\u0103 fie mai cu mo\u0163 dec\u00e2t celelalte muzee ale continentului, cu ocazia celei de a 11-a edi\u0163ii a Nop\u0163ii Europene a Muzeelor din acest an. \u015ei asta, pentru c\u0103 muzeele Rom\u00e2niei sunt singurele care \u015fi-au propus s\u00e3 s\u00e3rb\u00e3toreasc\u00e3 aceast\u0103 Noapte printr-un protest. La apelul Re\u0163elei Na\u0163ionale a Muzeelor din Rom\u00e2nia a r\u0103spuns… Cite\u0219te mai mult »Muzeele Rom\u00e2niei, pe cerul nop\u0163ii europene<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[11237],"tags":[5722],"class_list":["post-23463","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-societate","tag-noaptea-muzeelor"],"views":1260,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23463","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=23463"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23463\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":23464,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23463\/revisions\/23464"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=23463"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=23463"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=23463"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}