{"id":23459,"date":"2015-05-21T12:51:03","date_gmt":"2015-05-21T10:51:03","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=23459"},"modified":"2015-05-21T12:51:03","modified_gmt":"2015-05-21T10:51:03","slug":"tobie-nathan-printre-fantome-si-spirite-in-cautarea-maestrului-trisor-georges-devereux","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/tobie-nathan-printre-fantome-si-spirite-in-cautarea-maestrului-trisor-georges-devereux\/","title":{"rendered":"Tobie Nathan, printre fantome  \u015fi spirite, \u00een c\u0103utarea maestrului  tri\u015for Georges Devereux"},"content":{"rendered":"<p>A venit \u00een Rom\u00e2nia \u201epentru a \u00eent\u00e2lni o fantom\u0103\u201c, pe maestrul s\u0103u, pe acela care i-a edificat personalitatea intelectual\u0103, Georges Devereux, celebrul psihanalist \u015fi inventator al etnopsihiatriei, n\u0103scut la Lugoj. \u015ei a tr\u0103it o experien\u0163\u0103 singular\u0103. Crezuse c\u0103 mentorul s\u0103u era complet nebun, \u015fi o afirmase, de altfel, nu o dat\u0103. La Lugoj \u015fi-a dat seama c\u0103 Georges Devereux nu era nebun.<br \/>\nEra din Banat. Atmosfera locului, discu\u0163iile cu oamenii \u015fi o stupefiant\u0103 descoperire l-au convins definitiv asupra faptului.<br \/>\n\u00cen seara de 5 mai 2015 co-\u00eentemeietorul etnopsihiatriei Tobie Nathan a poposit \u00een centrul Bucure\u015ftiului pentru o conferin\u0163\u0103, f\u0103c\u00e2nd o halt\u0103 pe drumul Lugoj-Paris. \u201eTradus\u201c cu uimitoare energie \u015fi exhaustiv\u0103 competen\u0163\u0103 de fidela sa discipol\u0103, Irena Talaban, cunoscuta psihoterapeut\u0103 rom\u00e2nc\u0103 stabilit\u0103 din 1990 \u00een Fran\u0163a, Tobie Nathan a vorbit (bine\u00een\u0163eles!) despre etnopsihiatrie unei audien\u0163e bucure\u015ftene numeroase, formate preponderent din psihoterapeu\u0163i.<br \/>\nS\u0103 ne \u00eentoarcem la mentorul s\u0103u spiritual Georges Devereux, pentru c\u0103 tot astfel \u015fi-a \u00eenceput expunerea \u015fi Tobie Nathan. Esen\u0163ial\u0103 pentru \u00een\u0163elegerea personalit\u0103\u0163ii marelui \u00eentemeietor franco-american al etnopsihiatriei \u2013 a\u015fa cum e prezentat de enciclopedii \u2013, dar totodat\u0103 \u015fi a operei \u015fi a concep\u0163iilor sale ar fi sesizarea realit\u0103\u0163ii nu u\u015for de asimilat c\u0103 Georges Devereux tri\u015fa pe toate planurile. Tri\u015fa incredibil. Tri\u015fa prin voca\u0163ie. Tri\u015fa genial. Ini\u0163ial, Tobie Nathan, unul dintre foarte pu\u0163inii s\u0103i studen\u0163i, credea c\u0103 Georges Devereux o f\u0103cea anume pentru el. Concluzia la care a ajuns Nathan dup\u0103 mai mult\u0103 vreme este c\u0103 acest comportament, la prima vedere labil \u015fi frivol, ascundea, de fapt, un adev\u0103r profund: veritabilele ata\u015famente sunt acelea care trebuie c\u0103utate \u00eend\u0103r\u0103tul aparen\u0163elor. Din ra\u0163iuni at\u00e2t personale, c\u00e2t \u015fi ontologice.<br \/>\n\u015ei iat\u0103 \u015fi descoperirea b\u0103n\u0103\u0163ean\u0103. Se \u015ftie c\u0103 Georges Devereux (sau George Devereux, \u00een versiunea \u015fi pronun\u0163ia american\u0103) nu era adev\u0103ratul nume al maestrului, care plecase din Lugoj \u00een lume la 18 ani, prin 1926. Ci, a\u015fa cum era cunoscut \u00een Banat, Gy\u00f5rgy Dob\u00f3, un nume reie\u015fit prin maghiarizarea patronimului originar, care era Deutsch (ne spun din nou enciclopediile, corect, sper, c\u0103ci nu \u00eemi amintesc s\u0103 o fi spus \u015fi Nathan). La Lugoj, dup\u0103 c\u0103ut\u0103ri \u00een arhivele ora\u015fului, Tobie Nathan descoper\u0103 \u00eens\u0103 c\u0103 nici Gy\u00f5rgy Dob\u00f3, nici Deutsch nu sunt numele reale, ci&#8230; Weissmeier. Lovitur\u0103 de teatru! Dar una \u00een logica perfect\u0103 a Marelui Mistificator George(s) Devereux\/ Gy\u00f5rgy Dob\u00f3\/ Deutsch\/ Weissmeier.<br \/>\nNu se numea cum se numea, nu avea religia pe care o avea (nu \u00ee\u015fi recuno\u015ftea evreitatea) \u015fi a\u015fa mai departe. Ra\u0163iuni personale pentru at\u00e2t de perseverentele ocult\u0103ri exist\u0103, f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, \u015fi nu doar una. S\u0103 amintim numai complicata \u015fi spinoasa \u00eentreprindere a afilierii la Soci\u00e9t\u00e9 Psychanalytique de Paris (SPP), integrare la care Georges Devereux a aspirat \u00eentreaga via\u0163\u0103. Dat fiind c\u0103 Devereux a urmat o prim\u0103 tran\u015f\u0103 de analiz\u0103 cu Marc Schlumberger, unul dintre cei mai vechi psihanali\u015fti din Fran\u0163a, acesta va fi solicitat din Statele Unite, \u00een perioada american\u0103 a lui Devereux, spre a da un aviz favorabil de ata\u015fat la dosarul de aplica\u0163ie la SPP. Procedeu \u00eentru totul reprobabil, mai ales pentru noi, cei de azi. Dar care va avea o urmare chiar cu mult mai greu de \u00eenchipuit, \u00eentruc\u00e2t Marc Schlumberger \u00eel&#8230; avizeaz\u0103, \u00eentr-adev\u0103r, dar \u00eentr-un fel inedit: nu \u00eei \u00eencredin\u0163a\u0163i nici o responsabilitate acestui om, c\u0103ci este complet psihotic. Eforturile lui Georges Devereux de afiliere la SPP nu se vor opri aici, \u00eent\u00e2lnind \u00een continuare obstacole de o dificultate care nou\u0103, ast\u0103zi (dar poate c\u0103 \u015fi contemporanilor), ne-ar putea p\u0103rea stranie. Va izb\u00e2ndi c\u0103tre sf\u00e2r\u015fitul vie\u0163ii. \u015ei va avea deopotriv\u0103 un seminar al s\u0103u la Institutul Psihanalitic din Paris, cu o audien\u0163\u0103 compus\u0103 din doar trei studen\u0163i. Unul dintre ei este Tobie Nathan. (Situa\u0163ie care se va repeta simetric peste decenii, la \u00eenceputul anilor \u201990, c\u00e2nd Irena Talaban va fi unul dintre cei trei-patru studen\u0163i ai lui Tobie Nathan la seminarul de etnopsihiatrie). Mai t\u00e2rziu, Devereux devine \u015fi conduc\u0103torul de doctorat al lui Nathan.<br \/>\nMiza lui Tobie Nathan este, o m\u0103rturise\u015fte public, cea de a restitui m\u0103re\u0163ia \u015fi profunzimea g\u00e2ndirii lui Georges Devereux. A unei g\u00e2ndiri foarte originale \u015fi intense, dar care s-a dovedit, nedezmin\u0163it, o g\u00e2ndire contra, g\u00e2ndirea unui anarhist (\u00eentr-un sens larg), care i-a atras de altfel nu pu\u0163ine excluderi \u015fi repudieri. Da, Georges Devereux g\u00e2ndea mereu \u00eempotriv\u0103. \u015ei ajungem la ra\u0163iunile ontologice ale mistific\u0103rilor sale. \u00cen articolul \u201eLa renonciation \u00e0 l\u2019identit\u00e9: d\u00e9fense contre l\u2019an\u00e9antissement\u201c din Revue Fran\u00e7aise de Psychanalyse, 1956, el \u00ee\u015fi teoretizeaz\u0103 pozi\u0163ia, programatic: a face s\u0103-\u0163i dispar\u0103 identitatea pentru a-\u0163i permite o g\u00e2ndire autonom\u0103. A avea o g\u00e2ndire autonom\u0103 \u00eenseamn\u0103 a avea o identitate, iar asta \u00eei va declan\u015fa interlocutorului dorin\u0163a de a te distruge.<br \/>\n\u00cen fapt, \u00een acest fel Georges Devereux \u00ee\u015fi declara implicit evreitatea, evreii fiind aceia care g\u00e2ndesc de o a\u015fa manier\u0103. Dumnezeu e viu, poporul lui Dumnezeu e viu, mor\u0163ii sunt vii, \u00eens\u0103 nu \u015fi omul. Nu omul are suflul vie\u0163ii, ci Dumnezeu este acela care \u00eel insufl\u0103. Atunci c\u00e2nd Georges Devereux spune: fi\u0163i aten\u0163i atunci c\u00e2nd ave\u0163i o g\u00e2ndire original\u0103, pentru c\u0103 asta v\u0103 duce la distrugere, atunci \u00ee\u015fi recunoa\u015fte, de fapt, propria evreitate.<br \/>\nDe\u015fi \u00een via\u0163\u0103 Devereux procedeaz\u0103, o dat\u0103 mai mult \u2013 \u015fi \u00een aceast\u0103 privin\u0163\u0103, a\u015fadar \u2013, la un truc. Tobie Nathan \u00ee\u015fi aminte\u015fte cum \u015fi-a chestionat odat\u0103 maestrul despre presupusa sa evreitate: Dar, Georges, toat\u0103 lumea spune c\u0103 e\u015fti evreu! R\u0103spunsul lui Devereux a venit prompt: P\u0103i, dac\u0103 a\u015f fi, de ce a\u015f ascunde-o? Min\u0163ea, dar \u00een acela\u015fi timp \u00ee\u015fi sublinia \u015fi \u00ee\u015fi punea \u00een oper\u0103 una dintre ideile cele mai de pre\u0163.<br \/>\nO evocare interesant\u0103 a psihanalistului Georges Devereux ne-a oferit la Bucure\u015fti \u00een seara de 5 mai Tobie Nathan, starul etnopsihiatriei, un adversar cunoscut al psihanalizei (coautor \u015fi al mult-mediatizatei Le Livre noir de la psychanalyse, care a provocat mare scandal \u00een Fran\u0163a acum cu c\u00e2\u0163iva ani), acela\u015fi care afirma provocator, \u00eentr-un interviu recent, c\u0103 prefer\u0103 spiritele incon\u015ftientului. A fost o evocare a lui Georges Devereux cel \u201edin Rom\u00e2nia\u201c, precum s-a exprimat, dar \u015fi a celui pornit pe traseul unei cariere interna\u0163ionale, \u00een mod sigur nu recunoscute cum ar fi trebuit \u00een timpul vie\u0163ii sale (c\u00e2t negate sau ignorate), dar din ce \u00een ce mai mult intr\u00e2nd \u00eentr-o actualitate pasionat\u0103 \u015fi fecund\u0103 c\u0103tre zilele noastre. O oper\u0103, o personalitate \u015fi un personaj deosebit de interesante, a\u015fa cum s-a putut intui, poate, \u015fi din Jimmy P., filmul din 2013 al lui Arnaud Desplechin (cu un excelent Mathieu Amalric \u00een rolul lui Georges Devereux \u015fi un Benicio Del Toro nu mai pu\u0163in eficace \u00een rolul indianului de preerie cu nevroz\u0103 traumatic\u0103). La acest film Tobie Nathan a f\u0103cut o trimitere important\u0103 atunci c\u00e2nd a vorbit despre metoda sa, construit\u0103 pe baza scrierilor clinice (extraordinar de detaliate) ale lui Devereux.<br \/>\nDar despre experien\u0163a analitic\u0103 a lui Georges Devereux cu indianul Jimmy Picard, pe numele s\u0103u de Mohave: \u201eCel-despre-care-se-va-vorbi-mult\u0103-vreme\u201c, \u00een expunerea \u015fi mai ales \u00een interpretarea lui Tobie Nathan, ca \u015fi despre unele aspecte ale metodei etnopsihiatrice aplicate de Tobie Nathan \u00een cabinetul s\u0103u, a\u015fa cum au fost oferite audien\u0163ei de el \u00eensu\u015fi, voi relata poate \u00eentr-un articol viitor.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>A venit \u00een Rom\u00e2nia \u201epentru a \u00eent\u00e2lni o fantom\u0103\u201c, pe maestrul s\u0103u, pe acela care i-a edificat personalitatea intelectual\u0103, Georges Devereux, celebrul psihanalist \u015fi inventator al etnopsihiatriei, n\u0103scut la Lugoj. \u015ei a tr\u0103it o experien\u0163\u0103 singular\u0103. Crezuse c\u0103 mentorul s\u0103u era complet nebun, \u015fi o afirmase, de altfel, nu o dat\u0103. La Lugoj \u015fi-a dat&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/tobie-nathan-printre-fantome-si-spirite-in-cautarea-maestrului-trisor-georges-devereux\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Tobie Nathan, printre fantome  \u015fi spirite, \u00een c\u0103utarea maestrului  tri\u015for Georges Devereux<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[56],"tags":[14317,14316,14318],"class_list":["post-23459","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-antropologica","tag-etnopsihiatrie","tag-georges-devereux","tag-tobie-nathan"],"views":1703,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23459","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=23459"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23459\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":23460,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23459\/revisions\/23460"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=23459"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=23459"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=23459"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}