{"id":23448,"date":"2015-05-21T12:20:08","date_gmt":"2015-05-21T10:20:08","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=23448"},"modified":"2015-05-21T12:20:08","modified_gmt":"2015-05-21T10:20:08","slug":"destinatar-rebreanu","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/destinatar-rebreanu\/","title":{"rendered":"Destinatar: Rebreanu"},"content":{"rendered":"

Scrisori c\u0103tre Rebreanu (A-B), edi\u0163ie de Niculae Gheran, \u00een colaborare cu Emese C\u00eempean, Rodica L\u0103z\u0103rescu, Andrei Moldovan \u015fi Loren\u0163a Popescu, Editura Academiei Rom\u00e2ne, Bucure\u015fti, 2014<\/strong><\/p><\/blockquote>\n

Eminentul editor \u015fi biograf al lui Liviu Rebreanu, Niculae Gheran, el \u00eensu\u015fi un prozator \u015fi memorialist de har, \u00een colaborare, de data aceasta, cu Emese C\u00eempean, Rodica L\u0103z\u0103rescu, Andrei Moldovan \u015fi Loren\u0163a Popescu, ne ofer\u0103 coresponden\u0163a marelui prozator cu contemporanii s\u0103i. Deocamdat\u0103, doar numele care \u00eencep cu literele A \u015fi B.
\nTrebuie s\u0103 spun, de la bun \u00eenceput, c\u0103 parcurg\u00e2nd cele 500 de pagini ale volumului parc\u0103 am citit un veritabil roman istoric, cu personaje \u015fi \u00eent\u00e2mpl\u0103ri memorabile. \u015ei cu at\u00e2t mai atractive \u015fi revelatoare, cu c\u00e2t dimensiunile \u015fi importan\u0163a lor se m\u0103soar\u0103 \u00een raport cu personalitatea pe c\u00e2t de uria\u015f\u0103, pe at\u00e2t de uman\u0103 a creatorului romanului rom\u00e2nesc modern, protagonist de seam\u0103 al vie\u0163ii literare \u015fi teatrale interbelice.
\nEvoc\u00e2nd \u201ezilele fastuoase ale genului epistolar\u201c pe plan universal \u015fi na\u0163ional, gen pus \u00een pericol de actualele mijloace de comunicare, N. Gheran \u00ee\u015fi exprim\u0103 convingerea, bazat\u0103 pe o multitudine de experien\u0163e personale, c\u0103 studierea \u015fi publicarea unor documente cum sunt cele de fa\u0163\u0103 pot prelungi supravie\u0163uirea acestui mod de comunicare, capabil s\u0103 defineasc\u0103 indivizi, colectivit\u0103\u0163i \u015fi chiar na\u0163iuni.
\nDup\u0103 ce luase cuno\u015ftin\u0163\u0103, ajutat de Gabriel \u015etrempel, la Biblioteca Academiei Rom\u00e2ne, de cele vreo 200.000 de scrisori primite sau expediate de Liviu Rebreanu \u00eempreun\u0103 cu prietenul s\u0103u Nicolae Coban, Niculae Gheran \u00ee\u015fi \u00eencepe noua sa aventur\u0103: \u201eRidic\u00e2nd n\u0103vodul nu ne venea s\u0103 credem. \u00cen\u015fir \u00een cele ce urmeaz\u0103 doar o parte dintre confra\u0163ii romancierului afla\u0163i \u00een epistolarul s\u0103u: Ion Ag\u00e2rbiceanu, Tudor Arghezi, George Bacovia, Lucian Blaga, I. Al. Br\u0103tescu-Voine\u015fti, Mateiu Caragiale, Mihail Dragomirescu, Mircea Eliade, Gala Galaction, Emil G\u00e2rleanu, Octavian Goga, G. I. Br\u0103ileanu, Eugen Ionescu, Nicolae Iorga, Emil Isac, Panait Istrati, E. Lovinescu, Alexandru Macedonski, Adrian Maniu, Ion Minulescu, Corneliu Moldovanu, Dimitrie Nanu, Hortensia Papadat-Bengescu, Sextil Pu\u015fcariu, Mihail Sadoveanu, Ion Marin Sadoveanu, Ioan Slavici, C. R\u0103dulescu-Motru, Radu Rosetti; dintre muzicieni: George Enescu, Stan Golestan, Ionel Perlea; dintre oamenii politici: Carol al II-lea, Armand C\u0103linescu, Petru Groza, Iuliu Maniu \u015f.a.\u201c.
\nCum e firesc pentru mine, m-am oprit mai cu seam\u0103 la numele transilv\u0103nenilor care \u00eei scriau \u015fi apelau la Liviu Rebreanu, \u00een cele mai felurite chestiuni.
\nAstfel, primul nume la care am poposit este al lui Ion Ag\u00e2rbiceanu (1882-1963), de care am fost at\u00e2t de apropiat \u015fi c\u0103ruia i-am dedicat volumul evocator Sf\u00e2nt p\u0103rinte al literaturii rom\u00e2ne.
\n\u00cen anul 1922, c\u00e2nd Ag\u00e2rbiceanu conducea ziarul Patria din Cluj (organ al Partidului Na\u0163ional), la 5 septembrie \u00eei scria urm\u0103toarele:
\n\u201eStimate domnule Rebreanu,
\nN-am avut prilejul s\u0103 te mai v\u0103d \u00een trecerea mea prin Bucure\u015fti \u015fi cum nu \u015ftiu nimic de soarta volumului Dezam\u0103giri, ce \u0163i-am l\u0103sat, te rog foarte mult s\u0103-mi dai un r\u0103spuns.
\nSe \u00een\u0163elege, pentru mine cel mai bun r\u0103spuns ar fi un avans de 3.000-4.000 de la \u00abAncora\u00bb sau alt\u0103 editur\u0103 \u00een baza unui contract pentru edi\u0163ie \u00een 5.000 ex<emplare>, din care s\u0103 mi se fixeze 20-25% din pre\u0163ul de v\u00e2nzare.
\nAm nevoie de lemne pentru iarn\u0103 etc. D-ta \u015ftii greut\u0103\u0163ile unui om cu familie. Dac\u0103 po\u0163i plasa volumul, te rog f\u0103 s\u0103 cap\u0103t onorarul c\u00e2t mai \u00een grab\u0103. Se scumpesc toate proviziile de iarn\u0103 cu fiecare zi ce trece. Adresa mea e cea de mai sus.
\nCu mul\u0163umiri \u015fi deosebit\u0103 stim\u0103,
\nI. Ag\u00e2rbiceanu\u201c<\/p>\n

Dintre celelalte \u015fapte scrisori, multe privind chestiuni de colaborare literar\u0103, m\u0103 voi opri mai \u00eent\u00e2i la cea expediat\u0103 de la Cluj, \u00een 10 octombrie 1936, c\u00e2nd Liviu Rebreanu era vicepre\u015fedintele Consiliului de Administra\u0163ie al Societ\u0103\u0163ii de Radiodifuziune:
\n\u201eIubite domnule Rebreanu,
\n\u00cemi iau libertatea s\u0103-\u0163i mai scriu o dat\u0103 \u00een chestiunea fiului meu Nicolae. De la \u00eent\u00e2lnirea ce mi-ai acordat-o, am mai fost la Bucure\u015fti mar\u0163i 29 sept. La 30 sept. a fost consiliu la Radio. La sfatul d-lui Mugur, am fost s\u0103 mai vorbesc o dat\u0103 cu dl. \u015eeicaru. D-sa mi-a dat o \u00eent\u00e2lnire la care a venit \u015fi dl. \u015fef al contenciosului mi se pare, \u015fi-au fost de p\u0103rere c\u0103 p\u00e2n\u0103 la 1 ian. s\u0103-i dea b\u0103iatului 4 piese muzicale de orchestrat, pl\u0103tite cu 5.000 lei bucata. Nu \u015ftiu dac\u0103 au propus ceva \u00een Consiliu sau ba.
\nFiul meu, \u00eentre timp, a fost numit profesor de teorie \u015fi solfegii la Conservatorul particular \u00abPro-Arte\u00bb, unde s-a \u015fi prezentat. Cum \u00eens\u0103 salariul de acolo va fi foarte modest, te rog din nou s\u0103-i face\u0163i un angajament \u015fi la Radio, cu un salar \u015fi mai mic, d\u00e2ndu-i-se atribu\u0163ia de-a armoniza pentru orchestr\u0103 muzic\u0103 poporal\u0103. Eventual s\u0103 fac\u0103 \u015fi alte lucr\u0103ri.
\nFelul de-a-l angaja numai cu bucata ar fi mai nefavorabil, \u00eentruc\u00e2t n-ar putea conta pe ceva fix, c\u00e2nd, eventual, nu ar reu\u015fi s\u0103 fac\u0103 o armonizare \u00een fiecare lun\u0103. Cererea lui am l\u0103sat-o de c\u00e2nd am fost la D-ta, Dlui Mugur s\u0103 \u0163i-o predea. Dl \u015eeicaru zicea c\u0103 va lua-o s-o rezolve D-sa, dar \u00een felul angaj\u0103rii cu bucata, ceea ce cred c-ar fi mai pu\u0163in potrivit.
\nAzi am scris \u015fi Domnului General Condeescu, cu aceea\u015fi rug\u0103minte.
\nCu toat\u0103 dragostea \u015fi cu multe mul\u0163umiri
\nIon Ag\u00e2rbiceanu\u201c<\/p>\n

N-a\u015f fi reprodus aceast\u0103 scrisoare dac\u0103 n-ar fi fost vorba despre cel de-al doilea fiu al lui Ion Ag\u00e2rbiceanu, plecat, \u00een 1946, tot de la Radio, cu o burs\u0103 \u00een Fran\u0163a, de unde nu s-a mai \u00eentors niciodat\u0103. Acolo s-a manifestat mai ales ca sculptor, dar \u00eentreaga sa oper\u0103 a fost d\u0103ruit\u0103 unei m\u0103n\u0103stiri, \u00een care s-a ad\u0103postit. Morm\u00e2ntul s\u0103u a fost vizitat \u015fi evocat de Mircea Zaciu \u015fi Vasile Igna. Drama acestui fiu \u015fi a familiei sale r\u0103mas\u0103 la Bucure\u015fti era o chestiune dureroas\u0103 pentru Ion Ag\u00e2rbiceanu, despre care, \u00eens\u0103, nu mi-a vorbit niciodat\u0103.
\nUltima sa scrisoare era expediat\u0103 de la Sibiu, la 9 VIII 1941, unde Ion Ag\u00e2rbiceanu \u015fi familia se aflau \u00een refugiu:<\/p>\n

\u201eStimate Domnule Rebreanu,
\nAm fost rugat, cu mult\u0103 insisten\u0163\u0103, din partea conducerii ziarului Unirea s\u0103 le colaborez permanent. Din martie am \u00eenceput s\u0103 le scriu. Acum m-au avizat c\u0103 de la 1 sept. sunt sili\u0163i s\u0103 renun\u0163e la colaborarea mea pentru motive de greut\u0103\u0163i materiale.
\nAveam un onorar de cinci mii lunar.
\nDup\u0103 cum \u015ftii, eu sunt dintre cei expulza\u0163i din Cluj. Am salariu modest de consilier, dar \u00eentre \u00eemprejur\u0103rile de azi nu pot exista cu familia numai din el. M-am g\u00e2ndit s\u0103 te rog s\u0103 faci colaborarea permanent\u0103 la Via\u0163a, fie cu articole la ordinea zilei, fie literare, sociale etc. A\u015f putea s\u0103 trimit chiar zilnic material.
\nTe rog s\u0103-mi faci aceast\u0103 \u00eenlesnire p\u00e2n\u0103 mai \u0163in vremile grele de acum \u015fi s\u0103 m\u0103 avizezi.
\nCu toat\u0103 dragostea,
\nIon Ag\u00e2rbiceanu\u201c<\/p>\n

Mult mai multe scrisori (\u015faisprezece) avea s\u0103-i adreseze lui Liviu Rebreanu marele poet, filosof, dramaturg \u015fi diplomat Lucian Blaga (1895-1961).
\nPrima era trimis\u0103 de la Cluj, \u00een 1924:<\/p>\n

\u201eDrag\u0103 Rebreanu,
\nZilele acestea a ap\u0103rut Nr. 1 al revistei Cultura, sub conducerea dlui Sextil Pu\u015fcariu. E o revist\u0103 \u00een patru limbi, rom\u00e2ne\u015fte, ungure\u015fte, nem\u0163e\u015fte \u015fi fran\u0163uze\u015fte. Se public\u0103 articole \u015fi traduceri dintr-o literatur\u0103 \u00een alta. Dac\u0103 e\u015fti a\u015fa de bun \u2013 s\u0103 ne colaborezi \u015fi tu ne-am bucura foarte mult. Traducerile le pl\u0103tim cu 150 lei pagina (formatul Cugetului rom\u00e2nesc). Nu ne-ai da traduceri din autori sa\u015fi sau maghiari ai Ardealului? A\u015ftept r\u0103spunsul t\u0103u, totodat\u0103 s\u0103-mi scrii care din schi\u0163ele Tale dore\u015fti s\u0103 \u0163i \u015fse\u0163 traduc\u0103 \u00een nem\u0163e\u015fte sau ungure\u015fte.
\nCu toat\u0103 dragostea,
\nLucian Blaga\u201c<\/p>\n

Aproape toate celelalte, expediate de la Berna, se refereau la colaborarea sa cu Teatrul Na\u0163ional din Bucure\u015fti, condus de Liviu Rebreanu, unde i s-a pus \u00een scen\u0103 mai \u00eent\u00e2i Me\u015fterul Manole. Din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd nemul\u0163umit, precum \u00een 15 mai 1929 \u00eei scria:<\/p>\n

\u201eScumpe Rebreanu,
\nDe la Bucure\u015fti nu-mi mai scrie nimenea, a\u015fa c\u0103 nu \u015ftiu cum mai merge Me\u015fterul. Citesc numai \u00een ziare despre reprezenta\u0163ii \u2013 \u015fi-mi dau de g\u00e2ndit \u00abmatineele\u00bb. Sunt foarte am\u0103r\u00e2t c\u0103 tot timpul c\u00e2t \u0163in serb\u0103rile Unirei, Me\u015fterul nu e luat deloc \u00een program, nici seara \u015fi nici \u00een matineu. \u00abLes absents\u2026\u00bb De\u015fi cunosc eu \u00eensumi o mul\u0163ime de lume care venit\u0103 din provincie ar fi dorit s\u0103 vad\u0103 piesa.
\nSperam s\u0103 scoatem cel pu\u0163in 15 reprezenta\u0163ii, dar a\u015fa\u2026
\nO fi ea dificil\u0103 piesa, dar tocmai de aceea ar trebui pus\u0103 \u00een seri c\u00e2nd vine lumea la teatru (joia \u2013 vinerea \u2013 s\u00e2mb\u0103ta). N\u0103d\u0103jduiesc ca cel pu\u0163in de \u00eencheiere s\u0103 i se acorde vreo dou\u0103 seri mai bune.
\nAh Doamne \u2013 scumpe Rebreanu \u2013 ne omoar\u0103 papagalii!
\nTe \u00eembr\u0103\u0163i\u015fez cu toat\u0103 prietenia,
\nL. Blaga\u201c<\/p>\n

Dintre to\u0163i ceilal\u0163i ardeleni, cele mai multe \u015fi mai lungi (15) erau expediate de la Or\u0103\u015ftie de c\u0103tre profesorul, poetul \u015fi gazetarul Valeriu Bora. Dac\u0103 prima, din 10 aprilie 1925, \u00eencepea cu \u201eScumpe domnule Rebreanu\u201c, \u00een cea din 6 mai 1925 se adresa cu \u201eMult iubite Na\u015fule, Scump\u0103 Na\u015f\u0103\u201c. \u00cen acel an, cei doi Rebreni acceptaser\u0103 s\u0103-i boteze fiica pe nume Tatiana-Minodora.
\nToate cuvintele de laud\u0103 \u015fi mul\u0163umirile se cuvin lui Niculae Gheran, dar \u015fi colaboratorilor s\u0103i din Bistri\u0163a, pentru aceast\u0103 prim\u0103 \u015fi important\u0103 culegere de scrisori c\u0103tre Liviu Rebreanu, care se constituie \u00eentr-un veritabil eveniment editorial.<\/p>\n

 <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Scrisori c\u0103tre Rebreanu (A-B), edi\u0163ie de Niculae Gheran, \u00een colaborare cu Emese C\u00eempean, Rodica L\u0103z\u0103rescu, Andrei Moldovan \u015fi Loren\u0163a Popescu, Editura Academiei Rom\u00e2ne, Bucure\u015fti, 2014 Eminentul editor \u015fi biograf al lui Liviu Rebreanu, Niculae Gheran, el \u00eensu\u015fi un prozator \u015fi memorialist de har, \u00een colaborare, de data aceasta, cu Emese C\u00eempean, Rodica L\u0103z\u0103rescu, Andrei Moldovan… Cite\u0219te mai mult »Destinatar: Rebreanu<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[13518],"class_list":["post-23448","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-scrisori-catre-rebreanu"],"views":1033,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23448","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=23448"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23448\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":23449,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23448\/revisions\/23449"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=23448"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=23448"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=23448"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}