{"id":23446,"date":"2015-05-21T12:19:04","date_gmt":"2015-05-21T10:19:04","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=23446"},"modified":"2015-05-21T12:19:04","modified_gmt":"2015-05-21T10:19:04","slug":"podul-mogosoaiei-un-personaj-istoric","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/podul-mogosoaiei-un-personaj-istoric\/","title":{"rendered":"Podul Mogo\u015foaiei, un personaj istoric"},"content":{"rendered":"<blockquote><p><strong>Gheorghe Crutzescu, Podul Mogo\u015foaiei. Povestea unei str\u0103zi, Editura Humanitas, Bucure\u015fti, 2014<\/strong><\/p><\/blockquote>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>Cine s-ar putea g\u00e2ndi, azi, c\u00e2nd se plimb\u0103 pe Calea Victoriei din Bucure\u015fti, c\u0103 acum mai bine de patru sute de ani aceast\u0103 axis mundi a Bucure\u015ftiului era un teren ml\u0103\u015ftinos, practic o p\u0103dure, unde, din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd, se z\u0103reau livezi de pomi fructiferi, porumb crescut \u015fi animale la p\u0103scut. Vod\u0103 Br\u00e2ncoveanu croi pe la 1692, pe Uli\u0163a Mare, \u201edrum drept \u015fi mai scurt spre mo\u015fia M\u0103riei Sale\u201c. Mai t\u00e2rziu strada propriu-zis\u0103 a fost pavat\u0103 cu b\u00e2rne de stejar \u015fi a primit numele de Podul Mogo\u015foaiei. Sigur, nimeni nu-\u015fi poate \u00eenchipui, azi, a\u015fa ceva. \u015ei totu\u015fi aceast\u0103 realitate \u015fi lume a existat. M\u0103rturie st\u0103 cartea lui Gheorghe Crutzescu Podul Mogo\u015foaiei. Povestea unei str\u0103zi, reeditat\u0103 de Editura Humanitas la sf\u00e2r\u015fitul anului trecut. Cartea a ap\u0103rut pentru prima oar\u0103 \u00een 1943, la Editura Socec, apoi \u00een 1986 la Meridiane, cu o prefa\u0163\u0103 semnat\u0103 de Eugen Barbu (pentru a avea liber la cenzur\u0103, \u015ftiut\u0103 fiind influen\u0163a lui Barbu \u00een epoc\u0103), iar acum sub \u00eengrijirea lui C\u0103t\u0103lin Strat. Edi\u0163ia de acum o reproduce pe cea din 1943. Dar cine este Gheorghe Crutzescu? Cobor\u00e2tor dintr-o familie de boieri cu rang mai mic, el este fiul lui Gheorghe Crutzescu, militar, \u015fi al Constan\u0163ei, fiica lui Grigore L\u0103custeanu. Se na\u015fte la 12 noiembrie 1890 la Bucure\u015fti, urmeaz\u0103 studii universitare la Paris, lu\u00e2ndu-\u015fi licen\u0163a \u00een 1915 la Bucure\u015fti. Diplomat de carier\u0103 at\u00e2t el, c\u00e2t \u015fi fratele s\u0103u Radu, Gheorghe Crutzescu, dup\u0103 ce a luptat \u00een Primul R\u0103zboi Mondial, a intrat cu examen la Ministerul Afacerilor Str\u0103ine, a func\u0163ionat la reprezenta\u0163iile Rom\u00e2niei de la Berlin, Roma, Geneva (Societatea Na\u0163iunilor), Viena \u015fi Cairo. \u00cen 1943 a fost numit ministru plenipoten\u0163iar clasa I la Copenhaga, \u00eens\u0103 interven\u0163ia germanilor \u00een Danemarca a f\u0103cut ca misiunea diplomatic\u0103 a Rom\u00e2niei de la Haga s\u0103 nu mai aib\u0103 obiect. A fost evacuat la Stockholm, unde l-a \u00eent\u00e2lnit peste un an pe Neagu Djuvara. Am\u00e2ndoi au r\u0103mas \u00een Suedia p\u00e2n\u0103 \u00een toamna lui 1947, c\u00e2nd au fost rechema\u0163i \u00een \u0163ar\u0103. Numai c\u0103 ei \u015ftiau ce s-a \u00eent\u00e2mplat \u00een Rom\u00e2nia (instalarea regimului de tip stalinist) \u015fi au refuzat s\u0103 se \u00eentoarc\u0103. Gheorghe Crutzescu s-a stabilit \u00eempreun\u0103 cu familia la Mougins, \u00een sudul Fran\u0163ei, unde a \u015fi murit \u00een 1952.<br \/>\nCartea Podul Mogo\u015foaiei. Povestea unei str\u0103zi a scris-o \u00een timp ce era \u015fef la Biblioteca Ministerului Afacerilor Externe (\u00eentre vara lui 1941 \u015fi 1943), folosindu-se de o documenta\u0163ie serioas\u0103: scrierile lui Bacalba\u015fa, G.D. Florescu, Domenico Caselli, Fr\u00e9d\u00e9ric Dam\u00e9, Alexandrina Ghica, Ion Ghica, Pantazi Ghica, Nicolae Iorga \u015fi al\u0163ii. Ceea ce uime\u015fte la aceast\u0103 carte este faptul c\u0103 autorul, dincolo de foarte multele referiri istorice, reu\u015fe\u015fte s\u0103 fac\u0103 din Podul Mogo\u015foaiei, sau Uli\u0163a Mare, cum a fost numit la \u00eenceput, un personaj. Acest personaj, care a suferit de-a lungul secolelor at\u00e2tea transform\u0103ri, a fost martorul \u00een\u0103l\u0163\u0103rii \u015fi dec\u0103derii societ\u0103\u0163ii rom\u00e2ne\u015fti. \u00cen fapt, Podul Mogo\u015foaiei prime\u015fte numele de Calea Victoriei abia la 10 mai 1866, c\u00e2nd principele Carol I de Hohenzollern-Sigmaringen vine la Bucure\u015fti \u015fi se a\u015faz\u0103 \u00een Palatul Domnesc, pentru ca \u00een 14 martie 1881 s\u0103 fie proclamat Rege, iar Rom\u00e2nia regat. Pe grinzile de stejar ale Podului Mogo\u015foaiei au trecut armatele ruse\u015fti, turce\u015fti \u015fi austriece. \u00cencep\u00e2nd cu secolul al XIX-lea, Podul Mogo\u015foaiei devine un loc al comer\u0163ului, al petrecerilor, al plimb\u0103rilor pentru \u00eenalta societate. \u00cencetul cu \u00eencetul el \u00ee\u015fi schimb\u0103 \u00eenf\u0103\u0163i\u015farea \u015fi odat\u0103 cu el se schimb\u0103 \u015fi oamenii. De la caftan \u015fi m\u0103t\u0103nii frecate \u00een m\u00e2na dreapt\u0103 la uniform\u0103 militar\u0103 ruseasc\u0103, apoi la cea austriac\u0103 \u015fi \u00een final la elegan\u0163a perioadei interbelice, elita rom\u00e2neasc\u0103 a trecut prin straturi ale schimb\u0103rii. Casele s-au transformat \u015fi ele. De la c\u0103su\u0163ele mici, acoperite cu \u015findril\u0103, cu vi\u0163\u0103 de vie \u00een fa\u0163\u0103, la adev\u0103rate palate, g\u00e2ndite \u015fi construite de arhitec\u0163i cum ar fi G. M. Cantacuzino, la blocuri cum este \u015fi ast\u0103zi Palatul Telefoanelor. O poveste captivant\u0103 trecut\u0103 prin rigori temporale, dar \u015fi \u00eembibat\u0103 de parfumuri vechi, tari, pe care nu le mai po\u0163i uita. Una dintre \u00eent\u00e2mpl\u0103rile emblematice pentru ceea ce au \u00eensemnat responsabilitatea \u015fi comportamentul Domnului \u0162\u0103rii a fost \u00eent\u00e2lnirea dintre Vod\u0103 \u015etirbey \u015fi prin\u0163ul Carol I. \u201e\u00cen 1866, fostul domnitor se \u00eenf\u0103\u0163i\u015f\u0103 lui Carol I, urmat fiind de to\u0163i b\u0103ie\u0163ii lui, \u015fi \u00eei prezent\u0103 cu simplele cuvinte: Des fid\u00e8les serviteurs Votre Altesse. Cur\u00e2nd dup\u0103 aceea, \u00een 1869, \u00ee\u015fi d\u0103du sufletul, departe de \u0163ar\u0103, la Nisa\u201c. A fost un gest de recunoa\u015ftere \u015fi de \u00eenfr\u00e2ngere, totodat\u0103, pe care Vod\u0103 \u015etirbey l-a gestionat cu mult\u0103 demnitate. Aceast\u0103 tr\u0103s\u0103tur\u0103 a caracterului s-a pierdut \u00een negura istoriei la cei care sunt pu\u015fi s\u0103 conduc\u0103 destinele acestei \u0163\u0103ri. De notat c\u0103 Palatul Domnesc a devenit Palatul Regal, iar p\u00e2n\u0103 \u00een 1888 avea aceea\u015fi \u00eenf\u0103\u0163i\u015fare pe care i-o d\u0103duse Dinicu Golescu. Via\u0163a la Palat avea o rigoare impus\u0103 de noul domnitor: \u201eCa \u015fi cu cincizeci de ani \u00een urm\u0103, Regele se scoal\u0103, fie var\u0103, fie iarn\u0103, la \u015fase diminea\u0163a. \u00cenc\u0103 \u00eenainte de a-\u015fi lua primul dejun, a citit rapoartele, a v\u0103zut coresponden\u0163a, a parcurs ziarele. Dup\u0103 cafeaua luat\u0103 la opt, cu Regina, \u00een rotonda deasupra sc\u0103rii, trece \u00een cabinetul de lucru, \u00eempodobit acum cu un Antoniello di Messina, un Lucas Cranach \u015fi doi Greco minuna\u0163i. Aici prime\u015fte raportul mare\u015falului cur\u0163ii, apoi trece \u00een camera de al\u0103turi, unde au loc audien\u0163ele. Dup\u0103 rang \u015fi merit, Regele \u00eentinde celui ce intr\u0103 un deget, sau dou\u0103, m\u00e2na \u00eentreag\u0103 numai mini\u015ftrilor, sau ca semn de mare mul\u0163umire. Numai mini\u015ftrii se a\u015faz\u0103, celelalte audien\u0163e au loc \u00een picioare. Regele st\u0103 drept, aproape nemi\u015fcat, m\u00e2na dreapt\u0103 cu dou\u0103 degete trecute peste ultimul nasture al tunicii; pune \u00eentreb\u0103ri precise, ascult\u0103 cu b\u0103gare de seam\u0103, r\u0103spunde \u00eentr-o rom\u00e2neasc\u0103 aleas\u0103, cu accent german. Spune la to\u0163i Dumneavoastr\u0103, c\u00e2nd spune Dumneata este o favoare, \u015fi n-a tutuit niciodat\u0103 pe nimeni, \u00een afar\u0103 de membrii familiei. La unu fix serve\u015fte pr\u00e2nzul \u00een Rotond\u0103, pe o mas\u0103 cu rotile, adus\u0103 servit\u0103 gata; Regele m\u0103n\u00e2nc\u0103 singur cu Regina, pu\u0163in \u015fi repede; miercurea \u015fi duminica vin \u015fi principii mo\u015ftenitori, cu copiii lor, pe m\u0103sur\u0103 ce sunt mai \u00een v\u00e2rst\u0103. Dup\u0103 mas\u0103 regele face o plimbare prin gr\u0103dina Palatului, apoi \u00eencep iar audien\u0163ele&#8230;\u201c Cam astfel s-a construit Rom\u00e2nia modern\u0103, ce a \u00eensemnat un salt hot\u0103r\u00e2tor de la lampa cu seu la curentul electric.<br \/>\nCartea lui Gheorghe Crutzescu este o cronic\u0103 vie a ceea ce a \u00eensemnat devenirea societ\u0103\u0163ii rom\u00e2ne\u015fti pornind de la supunerea \u00een fa\u0163a turcilor \u015fi p\u00e2n\u0103 la Regatul Rom\u00e2niei. Calea Victorie sau Podul Mogo\u015foaiei r\u0103m\u00e2ne personajul ce a stat al\u0103turi acestei deveniri.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Gheorghe Crutzescu, Podul Mogo\u015foaiei. Povestea unei str\u0103zi, Editura Humanitas, Bucure\u015fti, 2014 &nbsp; Cine s-ar putea g\u00e2ndi, azi, c\u00e2nd se plimb\u0103 pe Calea Victoriei din Bucure\u015fti, c\u0103 acum mai bine de patru sute de ani aceast\u0103 axis mundi a Bucure\u015ftiului era un teren ml\u0103\u015ftinos, practic o p\u0103dure, unde, din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd, se z\u0103reau livezi de&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/podul-mogosoaiei-un-personaj-istoric\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Podul Mogo\u015foaiei, un personaj istoric<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","footnotes":""},"categories":[8],"tags":[14310,14311],"class_list":["post-23446","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-gheorghe-crutzescu","tag-podul-mogosoaiei-povestea-unei-strazi"],"views":1321,"jetpack_featured_media_url":"","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23446","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=23446"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23446\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":23447,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23446\/revisions\/23447"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=23446"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=23446"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=23446"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}