\u00cen septembrie 1955, George Iva\u015fcu mi-a solicitat sprijinul pentru a fi angajat cu jum\u0103tate de norm\u0103 \u00eentr-un institut de cercetare al Academiei. Av\u00e2nd \u00een vedere antecedentele sale \u00een activitatea universitar\u0103, i-am propus un post la Catedra de Literatur\u0103 rom\u00e2n\u0103 a Facult\u0103\u0163ii de Filologie. Decanatul facult\u0103\u0163ii \u015fi Ministerul \u00cenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului au fost de acord cu propunerea f\u0103cut\u0103 fostului asistent universitar de la Ia\u015fi, dar \u015feful catedrei, Ion Vitner, a respins-o.
\nG. Iva\u015fcu a acceptat s\u0103 fie numit pe post de lector, la Catedra de Teoria literaturii, numire agreat\u0103 de profesorii G. Macovescu \u015fi M. Novicov, confirmat\u0103, ulterior, de ministrul Ilie Murgulescu. \u00cen 1958, analiz\u00e2ndu-i activitatea didactic\u0103 \u015fi de cercetare stabilit\u0103 de colectivul catedrei, Decanatul i-a solicitat lista articolelor \u015fi studiilor de critic\u0103 \u015fi istorie literar\u0103 publicate dup\u0103 absolvirea facult\u0103\u0163ii. Profesorii Facult\u0103\u0163ii de Filologie au considerat oportun\u0103 propunerea Direc\u0163iei \u00cenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului Superior din minister (prof. Boris Cazacu) ca lectorul G. Iva\u015fcu s\u0103 ocupe un post de conferen\u0163iar suplinitor la Catedra de Literatur\u0103 rom\u00e2n\u0103, av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 majoritatea lucr\u0103rilor sale publicate sunt de istorie \u015fi critic\u0103 literar\u0103 \u015fi mai pu\u0163ine de estetic\u0103 \u015fi teorie literar\u0103. \u015eeful Catedrei de Literatur\u0103 rom\u00e2n\u0103 a fost constr\u00e2ns de lege s\u0103 accepte transferul lui G. Iva\u015fcu pe noul post. \u00cen aceste \u00eemprejur\u0103ri, G. Iva\u015fcu este numit, \u00eencep\u00e2nd cu 1 octombrie 1958, conferen\u0163iar suplinitor la Catedra de Literatur\u0103 rom\u00e2n\u0103, colectivul de Literatur\u0103 modern\u0103 \u015fi contemporan\u0103. (1)
\n\u00cen anul 1958, \u00een cadrul Sec\u0163iei de \u015etiin\u0163\u0103 \u015fi Cultur\u0103 a fost elaborat un Referat, cu consultarea juri\u015ftilor de la Consiliul de Mini\u015ftri asupra aspectelor de legalitate, ce a fost semnat de \u015feful Direc\u0163iei de Propagand\u0103 \u015fi Cultur\u0103 (L. R\u0103utu), ministrul \u00cenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului \u015fi Culturii (acad. Ath. Joja) \u015fi \u015feful Sec\u0163iei de \u015etiin\u0163\u0103 \u015fi Cultur\u0103 (P. \u0162ugui) \u015fi depus la cabinetul pre\u015fedintelui Consiliului de Mini\u015ftri (Chivu Stoica). \u00cen document ceream reintegrarea acad. G. C\u0103linescu ca profesor titular, \u015fef de catedr\u0103, la Facultatea de Filologie a Universit\u0103\u0163ii Bucure\u015fti. Complementar, propuneam ca George Iva\u015fcu s\u0103 fie adjunct al \u015fefului de catedr\u0103. Pentru ca solicitarea s\u0103 se rezolve mai repede, personal i-am propus lui Ion Vitner s\u0103 depun\u0103 la Consiliul de Mini\u015ftri o scrisoare olograf, prin care s\u0103 cear\u0103 reintegrarea \u00een catedr\u0103 a profesorului titular G. C\u0103linescu. Ion Vitner a refuzat categoric propunerea, dezam\u0103gindu-i pe majoritatea profesorilor din universitate. Refuzul \u00eent\u00e2mpinat m-a determinat s\u0103-i consult pe ministrul acad. Ath. Joja \u015fi pe decanul Facult\u0103\u0163ii de Filologie, dup\u0103 care, \u00een consens, s-a decis \u00eenlocuirea lui Ion Vitner din pozi\u0163ia de \u015fef de catedr\u0103 cu George Iva\u015fcu, licen\u0163iat \u00een Litere, autor de studii de specialitate, fost asistent universitar \u015fi profesor de limba \u015fi literatura rom\u00e2n\u0103 \u00een \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul secundar. Prin ordinul emis de ministrul \u00cenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului \u015fi Culturii, George Iva\u015fcu, conferen\u0163iar suplinitor, cu vechime \u00een \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul secundar \u015fi superior era numit \u015fef al Catedrei de Literatur\u0103 rom\u00e2n\u0103, cu delega\u0163ie. Cum titlul universitar era atestat de Comisia Superioar\u0103 de Diplome ca suplinitor, G. Iva\u015fcu \u015fi-a asumat obliga\u0163ia de a se \u00eenscrie la doctorat, specialitatea Literatur\u0103 rom\u00e2n\u0103. Ministrul Ath. Joja \u015fi adjunctul s\u0103u \u015etefan B\u0103lan \u2013 \u015feful Departamentului \u00cenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului Superior din MIC \u2013 au convocat o \u00eent\u00e2lnire cu reprezentan\u0163i ai Consiliului Facult\u0103\u0163ii de Filologie \u2013 acad. Iorgu Iordan, profesorii Ion Coteanu, Boris Cazacu, N.N. Condeescu, M. Cruceanu \u015fi conf. Ov. S. Crohm\u0103lniceanu (I. Vitner n-a onorat invita\u0163ia!) \u2013 prilej cu care s-a discutat despre sarcinile didactice \u015fi \u015ftiin\u0163ifice ale membrilor Catedrei de Literatur\u0103 rom\u00e2n\u0103, \u00eenscrieri la doctorat, amplificarea cercet\u0103rii \u015ftiin\u0163ifice, \u00eenfiin\u0163area de lectorate de rom\u00e2n\u0103 \u00een universit\u0103\u0163i europene, participarea cadrelor didactice la manifest\u0103ri \u015ftiin\u0163ifice \u00een str\u0103in\u0103tate \u015f.a.
\nUnii cercet\u0103tori \u015fi publici\u015fti s-au \u00eentrebat cum a fost posibil ca \u00een \u201eobsedantul deceniu\u201c un personaj exclus din partid s\u0103 fie numit cadru didactic \u00eentr-o facultate \u015fi chiar \u015fef de catedr\u0103! Aceast\u0103 situa\u0163ie a fost posibil\u0103 datorit\u0103 faptului c\u0103 unii lideri ai PMR au \u00eenceput s\u0103 recunoasc\u0103, \u00een anii 1953-1954, erorile comise anterior fa\u0163\u0103 de personalit\u0103\u0163ile de autentic\u0103 valoare, consacrate \u00een deceniile precedente, \u00een domeniile cultural-artistice \u015fi \u015ftiin\u0163ifice, care au fost eliminate abuziv din institute, de la conducerea acestora, ostracizate, \u00eentemni\u0163ate. \u00cen majoritatea cazurilor culpabilizarea s-a bazat pe dosare politice, unele ca efect al aplic\u0103rii legilor epura\u0163iei din 1944-1946, altele, mai t\u00e2rziu, datorate intrigilor \u015fi calomniilor urzite \u00een medii intelectuale autohtone. Politica de tip proletcultist, anti-intelectual\u0103, dominat\u0103 de suspiciuni \u015fi rezerve de ordin politic privind trecutul oamenilor a generat criza din via\u0163a cultural-\u015ftiin\u0163ific\u0103 manifestat\u0103 \u00eentre anii 1950-1953. M\u0103suri administrative aberante, nejustificate, dezavuate de opinia public\u0103 \u015fi \u00een majoritatea mediilor intelectuale, au fost luate \u00eempotriva unor scriitori precum Tudor Arghezi, Lucian Blaga, Ion Barbu, George Bacovia \u015f.a., compozitori precum Mihail Jora, Tiberiu Brediceanu, Dimitrie Cuclin, dirijorul George Georgescu \u015f.a. Fuseser\u0103 supu\u015fi criticii ideologice rigide, incompetente \u015fi personalit\u0103\u0163i de prim rang ale culturii moderne rom\u00e2ne\u015fti, se luaser\u0103 m\u0103suri administrative \u00eempotriva lui G. C\u0103linescu, Tudor Vianu, Iorgu Iordan, Andrei O\u0163etea, Al. Rosetti, Horia Hulubei \u015f.a., participarea lor activ\u0103 la via\u0163a cultural\u0103 \u015fi \u015ftiin\u0163ific\u0103 fiind limitat\u0103, \u00een unele cazuri cenzurat\u0103, \u00een altele, interzis\u0103. Trec \u00een revist\u0103, succint, c\u00e2teva situa\u0163ii care ar putea, fie s\u0103 accentueze nedumeririle legate de acest aspect din \u201eobsedantul deceniu\u201c, fie s\u0103 le elimine:
\n\u2013 La sugestia lui Mihail Andricu, \u00een 1953 i-am propus lui L. R\u0103utu s\u0103-l primeasc\u0103 \u00een audien\u0163\u0103 pe Mihail Jora. Impresionat de personalitatea \u015fi prestan\u0163a compozitorului, invalid de r\u0103zboi din prima conflagra\u0163ie mondial\u0103, L. R\u0103utu propune \u015fi ob\u0163ine eliberarea din deten\u0163ie a d-nei Jora, sora lui Grigore Gafencu. \u00cen aprilie 1954, Mihail Jora a fost re\u00eencadrat ca profesor la Conservatorul de Muzic\u0103, de unde fusese exclus abuziv \u00een 1948.
\n\u2013 \u00cen 1953, ca urmare a erorilor comise \u00een calitate de pre\u015fedinte al Uniunii Compozitorilor, Matei Socor \u2013 membru PCdR ilegalist \u2013 este demis, iar Comitetul de conducere al Uniunii \u00eel alege secretar al Uniunii Compozitorilor pe Ion Dumitrescu, care nu era membru de partid.
\n\u2013 \u00cen martie 1953, Mihail Sadoveanu \u2013 pre\u015fedintele Uniunii Scriitorilor \u2013 a dispus eliberarea lui N.Moraru, membru PCR ilegalist, din postul de redactor-\u015fef al Vie\u0163ii rom\u00e2ne\u015fti, numindu-l \u00een loc pe prozatorul Petru Dumitriu, tot f\u0103r\u0103 de partid.
\n\u2013 A avut ecou \u00een epoc\u0103 avizul dat de Gheorghiu-Dej ministrului Culturii, \u00een noiembrie 1953, pentru ca muzicianul George Georgescu, epurat \u00een baza legisla\u0163iei din anii 1945-1946, s\u0103 fie numit director general \u015fi dirijor principal al Filarmonicii de Stat din Bucure\u015fti.
\n\u2013 Demersurile de \u00eenl\u0103turare a ostraciz\u0103rii lui Tudor Arghezi s-au \u00eencheiat, cu succes, \u00een iulie 1955.
\n\u2013 O alt\u0103 controvers\u0103 politic\u0103 legat\u0103 de numirea \u00een posturi de conducere a unor personalit\u0103\u0163i cultural-\u015ftiin\u0163ifice f\u0103r\u0103 de partid \u015fi\/sau cu dosar \u201einacceptabil\u201c, am avut-o \u00een toamna anului 1956, la Secretariatul CC, c\u00e2nd am propus \u015fi sus\u0163inut cu argumente, \u00een final acceptate de Biroul Politic, numirea ca director general al Teatrului Na\u0163ional \u201eI.L. Caragiale\u201c din Bucure\u015fti a prozatorului \u015fi omului de teatru Ion Marin Sadoveanu.
\n\u00cencep\u00e2nd din 1955, liderii partidului au acceptat propunerea \u015fi au ridicat interdic\u0163iile impuse de legile epura\u0163iei, precum \u015fi eliberarea din deten\u0163ie a unor intelectuali condamna\u0163i pe nedrept. De asemenea, numirea \u00een posturi de conducere a unor personalit\u0103\u0163i nu a mai fost condi\u0163ionat\u0103 de calitatea de membru de partid. Documentele consemneaz\u0103 ca atare asemenea situa\u0163ii, iar numirea lui George Iva\u015fcu \u2013 exclus din partid \u2013 \u00eentr-un post cu component\u0103 ideologic\u0103, precum cel de redactor-\u015fef al revistei Contemporanul, nu a constituit o excep\u0163ie, din moment ce revistele Gazeta literar\u0103, Via\u0163a rom\u00e2neasc\u0103, Steaua, T\u00e2n\u0103rul scriitor aveau redactori-\u015fefi pe scriitorii Zaharia Stancu, Petru Dumitriu, A.E.Baconsky, Mihu Dragomir, exclu\u015fi sau f\u0103r\u0103 partid. Dintre ace\u015ftia, Z.Stancu \u015fi G. Iva\u015fcu au solicitat Congresului PMR (decembrie 1955) s\u0103 fie reprimi\u0163i \u00een partid, \u00eens\u0103 hot\u0103r\u00e2rea adoptat\u0103 de Congres a am\u00e2nat reprimirea, preciz\u00e2nd c\u0103 fiecare solicitant are dreptul civic, moral \u015fi politic s\u0103 ocupe orice func\u0163ie \u00een institu\u0163ii de stat \u015fi\/sau cultural-\u015ftiin\u0163ifice.
\n\u00cen perioada octombrie 1955 \u2013 octombrie 1960 am colaborat cu George Iva\u015fcu. Ne-am confruntat adesea cu probleme extrem de complicate, dificile, deoarece solu\u0163ionarea lor depindea de voin\u0163a unor lideri de partid \u015fi de stat, uneori de capricii personale \u015fi\/sau obsesii ideolo-gice ale persoanelor c\u0103rora le eram subordona\u0163i politic \u015fi juridic. G. Iva\u015fcu a dovedit loialitate, a evitat orice demers personal colateral, nu a tr\u0103dat ini\u0163iativele pe care i le-am \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fit, sau nu, le-a analizat lucid, sf\u0103tuindu-m\u0103, adesea, s\u0103 v\u0103desc pruden\u0163\u0103, s\u0103 preg\u0103tesc temeinic orice demers ce putea fi perceput ca \u2013 spunea el \u2013 \u201eprovocare a mediului social \u015fi politic\u201c. Am colaborat pentru a perpetua \u201eCronica optimistului\u201c \u00een Contemporanul, nu s-a eschivat s\u0103 mi se al\u0103ture \u00een demersurile de respingere a Referatului negativ al cenzurii asupra manuscrisului Scrinul negru \u015fi st\u0103ruin\u0163elor asidui pe l\u00e2ng\u0103 autor \u015fi editur\u0103 ca romanul s\u0103 se tip\u0103reasc\u0103 (chestiune evocat\u0103 de G.I.).
\nG. Iva\u015fcu s-a distan\u0163at de la \u00eenceput de Sorin Toma, L. R\u0103utu, A. Baranga, I. Vitner \u015f.a. \u00een aprecierea valorii operei argheziene \u015fi a locului ei \u00een istoria literaturii rom\u00e2ne. \u00cenc\u0103 din primele luni ale anului 1956, c\u00e2nd am declan\u015fat preg\u0103tirea deschiderii Expozi\u0163iei Retrospective Constantin Br\u00e2ncu\u015fi, omagiul rom\u00e2nilor adus genialului artist la 80 de ani, G. Iva\u015fcu a \u00een\u0163eles valoarea istoric\u0103 a ini\u0163iativei \u015fi mi s-a al\u0103turat. De-a lungul timpului, publicistul a aderat la ini\u0163iativele \u015fi demersurile noastre \u00een domeniile muzicii, teatrului, monumentelor de cultur\u0103, al rela\u0163iilor cultural-\u015ftiin\u0163ifice cu Occidentul etc. Spirit iscoditor ce intuia faptele culturale de valoare peren\u0103,
\nG. Iva\u015fcu a aderat, \u00een 1956, la ini\u0163iativa Ministerului Culturii (Constan\u0163a Cr\u0103ciun \u015fi Ion Pas) \u015fi Sec\u0163iei de \u015etiin\u0163\u0103 \u015fi Cultur\u0103 (P.\u0162.), sus\u0163inut\u0103 activ de muzicienii din conducerea Uniunii Compozitorilor, de a organiza \u201eFestivalul \u015fi Concursul Interna\u0163ional \u00abGeorge Enescu\u00bb\u201c (prima edi\u0163ie, \u00een septembrie 1958). Redactorul-\u015fef al Contemporanului a contribuit efectiv \u015fi la promovarea tinerelor talente \u00een literatur\u0103 \u015fi arte, \u00een\u0163eleg\u00e2ndu-le aspira\u0163iile \u015fi voin\u0163a de consacrare.
\nDin activitatea extra-publicistic\u0103 a lui George Iva\u015fcu mi-au r\u0103mas \u00een memorie dou\u0103 episoade petrecute dup\u0103 ce am fost demis de la sec\u0163ia CC, \u00een septembrie 1960. Le relatez f\u0103r\u0103 inten\u0163ia de a arunca vreo umbr\u0103 asupra omului, ci ca gest prob de comunicare a adev\u0103rului despre fapte \u015fi realit\u0103\u0163i ireversibile…
\n\u00cen prim\u0103vara lui 1960, dup\u0103 ce Gheorghiu-Dej \u015fi L. R\u0103utu au decis numirea lui ca profesor consultant la Catedra de Istoria literaturii rom\u00e2ne a lui G. C\u0103linescu, ministrul Ilie Murgulescu a acceptat s\u0103-l numeasc\u0103, din nou, pe autorul Bietului Ioanide, \u00eencep\u00e2nd din octombrie 1960, ca \u015fef de catedr\u0103, chestiune discutat\u0103 \u015fi convenit\u0103 \u015fi cu G. Iva\u015fcu \u015fi decanul Facult\u0103\u0163ii de Filologie. Era o ultim\u0103 \u00eencercare a noastr\u0103 de a realiza repara\u0163ia profesional\u0103 \u015fi moral\u0103 datorat\u0103 acad. G. C\u0103linescu. Cum \u00een octombrie nu s-au \u00eenf\u0103ptuit cele stabilite, profesorul Iorgu Iordan mi-a relatat, cu toate c\u0103 nu mai aveam nici o calitate oficial\u0103, c\u0103 G. Iva\u015fcu a avut nefericita ini\u0163iativ\u0103 de a-l consulta pe L. R\u0103utu, care a blocat demersul administrativ al ministrului I. Murgulescu. Peste ani, \u00een 1965, profesorii Al. Piru \u015fi Boris Cazacu \u00eel \u00eenvinov\u0103\u0163eau pe Iva\u015fcu de gestul total neinspirat de a-i prezenta chestiunea \u015fefului Direc\u0163iei de Propagand\u0103 \u015fi Cultur\u0103. Cei doi profesori mi-au \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fit opinia c\u0103 totul trebuia \u00eenf\u0103ptuit de ministru, conform legii, f\u0103r\u0103 nici o \u201eaprobare\u201c sau \u201econsultare\u201c.
\nAl doilea episod este de interes cultural-literar \u015fi se refer\u0103 la reeditarea versurilor lui Lucian Blaga. \u00cen 1954, Ministerul Culturii a inclus \u00een planul editorial al ESPLA, la propunerea lui G. C\u0103linescu,
\nT. Vianu \u015fi a altor scriitori, o culegere de versuri din crea\u0163ia lui Blaga. Culegerea era necesar s\u0103 apar\u0103 \u015fi pentru c\u0103 Ministerul \u00cenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului prev\u0103zuse, \u00een Programa analitic\u0103 de literatur\u0103 rom\u00e2n\u0103 pentru clasa a X-a de liceu, studierea versurilor din volumele Poemele luminii \u015fi Pa\u015fii profetului. \u00cen decembrie 1957 ap\u0103ruse \u015fi manualul de Istoria literaturii rom\u00e2ne pentru clasa a X-a, redactat de prof. univ. N.I. Popa, Al. Piru \u015f.a. Culegerea de versuri de L. Blaga urma s\u0103 apar\u0103 \u00een vara lui 1958, pentru c\u0103 poetul ceruse editurii s\u0103 tip\u0103reasc\u0103, \u00een 1957, volumul Din lirica universal\u0103. \u00cen 1958, L. R\u0103utu a ordonat, abuziv, ca ESPLA s\u0103 scoat\u0103 din plan Culegerea de versuri de Lucian Blaga.
\n\u00cen prim\u0103vara lui 1960, Gheorghiu-Dej l-a mandatat pe G. Iva\u015fcu s\u0103 discute cu Lucian Blaga, la Cluj, despre rescrierea unui articol pentru Contemporanul. <Primul text avea titlul O l\u0103murire, dar liderii de partid au considerat c\u0103 nu-i suficient de \u201ecombativ.\u201c (2)> Dup\u0103 apari\u0163ia articolului \u00een Contemporanul am discutat cu Ion B\u0103nu\u0163\u0103, directorul Editurii pentru literatur\u0103, G. Iva\u015fcu \u015fi P. Niculescu-Mizil, care preluase, din 1958, de la Sec\u0163ia de \u015etiin\u0163\u0103 \u015fi Cultur\u0103, controlul asupra editurilor literare, despre tip\u0103rirea urgent\u0103 a Culegerii de versuri de Lucian Blaga. Ion B\u0103nu\u0163\u0103 ne-a asigurat c\u0103 \u00een octombrie\/ noiembrie culegerea va fi \u00een libr\u0103rii. Din motive obscure, I. B\u0103nu\u0163\u0103 \u015fi G. Iva\u015fcu (care urma s\u0103 perfecteze \u00een\u0163elegerea cu poetul clujean) n-au dus la bun sf\u00e2r\u015fit obliga\u0163ia asumat\u0103 \u015fi nici n-au comunicat motivul…
\nGeorge Iva\u015fcu a f\u0103cut din revista Contemporanul, al c\u0103rei redactor-\u015fef a fost \u00eentre 1955 \u015fi 1971, o oglind\u0103 cuprinz\u0103toare a faptelor artistice, literare, \u015ftiin\u0163ifice din Rom\u00e2nia acelor ani, unele perene, memorabile, altele efemere, pierdute \u00een negura timpului ne\u00eendur\u0103tor, toate \u00eens\u0103 adev\u0103ruri ireversibile ale societ\u0103\u0163ii rom\u00e2ne\u015fti din a doua jum\u0103tate a secolului al XX-lea.<\/p>\n
<\/p>\n
(1) Despre reorganiz\u0103rile Catedrei de Literatur\u0103 rom\u00e2n\u0103 de la Universitatea din Bucure\u015fti (1948-1960) vezi \u00een P. \u0162ugui, Amurgul demiurgilor. Arghezi, Blaga, C\u0103linescu, Editura Floarea Darurilor, 1998, pp. 216-230, cu complet\u0103ri, \u00een
\nP. \u0162ugui, File de istorie cultural\u0103…., Cuv\u00e2nt \u00eenainte de acad. Eugen Simion, FN\u015eA, 2009, pp. 322-331.
\n(2) Vezi P. \u0162ugui, Amurgul demiurgilor…, cap. Lucian Blaga.<\/p><\/blockquote>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"\u00cen septembrie 1955, George Iva\u015fcu mi-a solicitat sprijinul pentru a fi angajat cu jum\u0103tate de norm\u0103 \u00eentr-un institut de cercetare al Academiei. Av\u00e2nd \u00een vedere antecedentele sale \u00een activitatea universitar\u0103, i-am propus un post la Catedra de Literatur\u0103 rom\u00e2n\u0103 a Facult\u0103\u0163ii de Filologie. Decanatul facult\u0103\u0163ii \u015fi Ministerul \u00cenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului au fost de acord cu propunerea f\u0103cut\u0103… Cite\u0219te mai mult »Reintegrarea lui George Iva\u015fcu<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[14304,1623],"class_list":["post-23438","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-biografie-george-ivascu","tag-george-ivascu"],"views":1568,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23438","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=23438"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23438\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":23439,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23438\/revisions\/23439"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=23438"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=23438"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=23438"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}