{"id":23428,"date":"2015-05-21T12:04:13","date_gmt":"2015-05-21T10:04:13","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=23428"},"modified":"2015-05-21T12:04:13","modified_gmt":"2015-05-21T10:04:13","slug":"jiddu-krishnamurti-sau-revolutia-gandirii","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/jiddu-krishnamurti-sau-revolutia-gandirii\/","title":{"rendered":"Jiddu Krishnamurti sau revolu\u0163ia g\u00e2ndirii"},"content":{"rendered":"

Jiddu Krishnamurti, Eliberarea de cunoscut,<\/em> Editura Herald, Bucure\u015fti, 2015<\/strong><\/p><\/blockquote>\n

 <\/p>\n

Dac\u0103 m\u0103re\u0163ia unui g\u00e2nditor rezid\u0103 \u00een revolu\u0163ionarea unui mod de g\u00e2ndire, atunci Jiddu Krishnamurti poate fi considerat, pe drept cuv\u00e2nt, unul dintre cei mai revolu\u0163ionari g\u00e2nditori ai secolului al XX-lea. Dalai Lama nu s-a sfiit s\u0103-l numeasc\u0103 astfel, iar revista Time, \u201eunul dintre cei cinci sfin\u0163i ai secolului al XX-lea\u201d.
\nN\u0103scut \u00een India, \u00een ora\u015ful Madanapalle din districtul Madras, la 11 mai 1895, Jiddu Krishnamurti s-a stins din via\u0163\u0103 \u00een 1986, la v\u00e2rsta de 91 de ani. Etichetat filosof, maestru spiritual sau mistic, Krishnamurti a atras aten\u0163ia, \u00eenainte de orice, prin luciditatea neobi\u015fnuit\u0103 cu care a respins toate etichetele, titlurile \u015fi onorurile. \u00cenc\u0103 de t\u00e2n\u0103r a negat calitatea de Mesia \u015fi pe cea de fondator al unei noi religii atribuit\u00e3 de Societatea Teosofic\u0103, care a \u00eenfiin\u0163at special pentru el organiza\u0163ia \u201eOrdinul Stelei Orientului\u201d.
\nSus\u0163in\u00e2nd \u00eens\u0103 c\u0103 orice organiza\u0163ie cu scop spiritual devine, inevitabil, o barier\u0103 \u00een calea adev\u0103rului \u015fi creeaz\u0103 distinc\u0163ii care \u00een cele din urm\u0103 duc la dominare spiritual\u0103 \u015fi exclusivism, Krishnamurti se r\u0103zvr\u0103te\u015fte \u00eempotriva organiza\u0163iei teosofice \u015fi desfiin\u0163eaz\u0103 Ordinul Stelei, \u00een anul 1929, la v\u00e2rsta de 34 de ani. De atunci \u015fi p\u00e2n\u0103 la moartea sa, el va refuza sistematic orice idee de a fi guru, de a avea discipoli sau o doctrin\u0103 anume, r\u0103m\u00e2n\u00e2nd \u00een afara oric\u0103rui curent de g\u00e2ndire, a oric\u0103rui sistem filosofic academic \u015fi a oric\u0103rei mistici tradi\u0163ionale. Cu toate acestea, mesajul s\u0103u profund revolu\u0163ionar, exprimat \u00een nenum\u0103ratele conferin\u0163e \u00eentreprinse pe \u00eentreg mapamondul, a fost extrem de bine receptat mai ales de elitele culturale \u015fi \u015ftiin\u0163ifice occidentale \u015fi orientale.
\n\u00centreaga sa oper\u0103, de fapt o transcriere a cuv\u00e2nt\u0103rilor sale, c\u0103ci Krishnamurti, ca \u015fi Socrate, cu care a fost mereu asem\u0103nat, nu a scris nimic, \u00eensumeaz\u0103 peste patruzeci de volume, traduse \u00een patruzeci \u015fi \u015fapte de limbi. \u00cei revine Editurii Herald din Bucure\u015fti meritul de a traduce, de a edita \u015fi reedita \u00een limba rom\u00e2n\u0103 o parte \u00eensemnat\u0103 a operei lui Krishnamurti, cea mai recent\u0103 reeditare fiind Eliberarea de cunoscut, ap\u0103rut\u0103 \u00een 2015, \u00een traducerea lui Remus Silvianu, carte considerat\u0103 chintesen\u0163a \u00eentregului mesaj \u015fi discurs krishnamurtian.
\nDe altfel, prima mea (mare) \u00eent\u00e2lnire cu opera lui Krishnamurti s-a produs \u00een 1999, prin intermediul acestei extrem de revelatoare c\u0103r\u0163i. Ceea ce m-a fascinat de la bun \u00eenceput a fost maniera simpl\u0103, direct\u0103, vizionar\u0103 \u015fi nonintelectual\u0103 cu care Krishnamurti aborda problemele fundamentale ale omenirii: problema suferin\u0163ei, a egoismului, a fricii, a violen\u0163ei, a competi\u0163iei, a dorin\u0163ei, a l\u0103comiei, a timpului, a mor\u0163ii, a iubirii, a frumuse\u0163ii, a libert\u0103\u0163ii, a condi\u0163ion\u0103rii, a con\u015ftiin\u0163ei, a credin\u0163ei, a revolu\u0163iei interioare, a aten\u0163iei, a t\u0103cerii, a medita\u0163iei, a semnifica\u0163iei vie\u0163ii. Analizele lui extrem de pertinente \u015fi de lucide cu privire la aceste aspecte mi-au l\u0103sat \u00eentotdeauna impresia unor adev\u0103ruri prime, a unor adev\u0103ruri vii, a unor adev\u0103ruri tr\u0103ite, a unor adev\u0103ruri asumate.
\nEul \u015fi fragmentarea con\u015ftiin\u0163ei umane
\nNodul gordian al tuturor problemelor \u015fi conflictelor vie\u0163ii este, dup\u0103 Krishnamurti, Eul, aceast\u0103 structur\u0103 separatist-conflictual\u0103 profund condi\u0163ionat\u0103\/ \u201eprogramat\u0103\u201d de ras\u0103, sex, na\u0163iune, familie, ideologie, religie, tradi\u0163ie, mediu, aceste condi\u0163ion\u0103ri st\u00e2nd la baza urm\u0103toarelor diviziuni: \u201e\u0163ara mea\u201d, \u201ereligia mea\u201d, \u201ezeul meu\u201d, \u201eeu sunt american\u201d, \u201eeu sunt musulman\u201d, \u201eeu sunt cre\u015ftin\u201d, \u201eeu sunt hindus\u201d, \u201eeu sunt democrat\u201d, \u201eeu sunt na\u0163ionalist\u201d, fiecare \u201eeu sunt\u201d confrunt\u00e2ndu-se violent cu cel\u0103lalt \u201eeu sunt\u201d, toate acestea d\u00e2nd na\u015ftere la o societate divizat\u0103, fragmentat\u0103, bazat\u0103 pe violen\u0163\u0103, competi\u0163ie \u015fi conflict.
\nEsen\u0163a Eului este procesul de identificare a min\u0163ii cu ceva din exterior (rasa, na\u0163iunea, familia, casa, ideologia, profesia, religia etc.) care se mut\u0103 \u00een interior \u015fi creeaz\u0103 Eul. Apoi, de \u00eendat\u0103 ce am stabilit no\u0163iunea a ceva interior (al meu), devine necesar s\u0103-l ap\u0103r\u0103m, s\u0103-l protej\u0103m. \u015ei astfel apare separa\u0163ia, conflictul, competi\u0163ia. Mintea noastr\u0103 func\u0163ioneaz\u0103, a\u015fadar, pe baza acestui etern tipar sau \u201eprogram\u201d conflictual.
\nExist\u0103, oare, o alt\u0103 abordare care s\u0103 \u201efisureze\u201d acest tipar, acest \u201eprogram\u201d mental? Krishnamurti lanseaz\u0103 \u00een acest sens o uria\u015f\u0103 provocare: Este posibil ca fiin\u0163a uman\u0103 s\u0103 sufere o profund\u0103 revolu\u0163ie psihologic\u0103, adic\u0103 o revolu\u0163ie a g\u00e2ndirii, care s\u0103 pun\u0103 cap\u0103t fragment\u0103rii \u015fi conflictului?
\nEu sunt Lumea\/ Lumea este
\nEu (nonseparabilitate)
\nDac\u0103 suntem de acord c\u0103 treapta cea mai \u00eenalt\u0103 a cunoa\u015fterii este iubirea, atunci \u00eentreaga provocare a \u00eentreb\u0103rii lui Krishnamurti poate fi citit\u0103 \u00een aceast\u0103 cheie a iubirii, deoarece doar ea dizolv\u0103 aparentele dualit\u0103\u0163i, contrarii \u015fi opozi\u0163ii (generic, opozi\u0163ia subiect-obiect). Singur\u0103 iubirea poate provoca o \u201erevolu\u0163ie\u201d la nivelul g\u00e2ndirii, o revolu\u0163ie psihologic\u0103, revolu\u0163ia (orientat\u0103 spre interior) fiind opusul evolu\u0163iei (orientat\u0103 spre exterior) \u015fi al devenirii egocentriste, separatiste \u015fi individualiste, at\u00e2t de iluzorii \u015fi de arbitrare.
\nPun\u00e2nd la \u00eendoial\u0103 existen\u0163a unei con\u015ftiin\u0163e individuale separate de con\u015ftiin\u0163a lumii, Krishnamurti arat\u0103 c\u0103 structurile sociale exterioare nu sunt dec\u00e2t \u201eoglinda\u201d structurilor psihologice interioare. Societatea nu e ceva abstract, ci este \u201eceea ce tu \u015fi cu mine am creat prin rela\u0163ia noastr\u0103; este proiec\u0163ia exterioar\u0103 a tuturor st\u0103rilor noastre psihice. Dac\u0103 aceast\u0103 rela\u0163ie e fragmentar\u0103, societatea nu poate fi dec\u00e2t replica exterioar\u0103 a ceea ce suntem noi\u201d (J. Krishnamurti, Eliberarea de cunoscut). A\u015fadar, ceea ce suntem noi, ceea ce g\u00e2ndim, ceea ce sim\u0163im, ceea ce facem zi de zi se proiecteaz\u0103 \u00een exterior \u015fi formeaz\u0103 lumea, ceea ce \u00eenseamn\u0103 c\u0103, \u00een fond, noi suntem \u00een totalitate r\u0103spunz\u0103tori de structura \u00eentregii lumi. \u201eNoi suntem r\u0103spunz\u0103tori pentru orice r\u0103zboi, din cauza agresivit\u0103\u0163ii din propria noastr\u0103 via\u0163\u0103, din cauza na\u0163ionalismului nostru, a egoismului nostru, a zeilor no\u015ftri, a prejudec\u0103\u0163ilor noastre, a idealurilor noastre, a tuturor acelor motive care ne dezbin\u0103\u201d(J. Krishnamurti, op. cit., p. 16).
\n\u00cen\u0163eleg\u00e2nd acest lucru nu intelectual, nu ca pe o idee, ci c\u00e2t se poate de real, putem con\u015ftientiza uimitorul fapt c\u0103 \u201eEu sunt lumea \u015fi lumea este Eu\u201d (nonseparabilitate), ceea ce \u00eenseamn\u0103 c\u0103 nu ne mai putem concepe ca pe ni\u015fte con\u015ftiin\u0163e individuale (con\u015ftiin\u0163a mea \u015fi con\u015ftii\u0163a ta) separate de con\u015ftiin\u0163a lumii.
\nSemnifica\u0163ia \u00een\u0163elegerii c\u0103 nu noi, \u00een calitate de con\u015ftiin\u0163e individuale, ne zbatem \u015fi suferim, ci \u00eentreaga con\u015ftiin\u0163\u0103 a lumii se zbate, sufer\u0103 \u015fi tr\u0103ie\u015fte \u00een noi, cer\u00e2ndu-\u015fi rezolvarea, ar putea zdruncina credin\u0163a \u00een iluzia separativit\u0103\u0163ii, marc\u00e2nd un moment de cotitur\u0103, de salt, de revolu\u0163ie psihologic\u0103.
\nDe altfel, aceast\u0103 structur\u0103 a nonseparabilit\u0103\u0163ii lumii, intuit\u0103 de Krishnamurti, este pe deplin validat\u0103 de noua paradigm\u0103 a mecanicii cuantice, care afirm\u0103 c\u0103 lumea nu e alc\u0103tuit\u0103 din entit\u0103\u0163i separate, ci e o \u0163es\u0103tur\u0103 de evenimente \u00een care partea sufer\u0103 influen\u0163a tuturor evenimentelor ce se petrec la nivel de \u00eentreg. Acest lucru impune revalorificarea tuturor raporturilor: om-om, om-natur\u0103, om-societate, om-univers, precum \u015fi \u00een\u0163elegerea faptului c\u0103 individul reprezint\u0103 \u00eentreaga omenire, fiind r\u0103spunz\u0103tor pentru destinul ei.
\nMedita\u0163ia \u2013 abolirea limitelor con\u015ftiin\u0163ei individuale (Eul)
\nSensul pe care Krishnamurti \u00eel confer\u0103 medita\u0163iei este diferit. A medita nu \u00eenseamn\u0103 a urm\u0103ri o tehnic\u0103 anume, nu \u00eenseamn\u0103 a urm\u0103ri un scop sau un anumit rezultat psihologic. A medita nu \u00eenseamn\u0103 a ne disciplina g\u00e2ndurile, emo\u0163iile \u015fi sentimentele. Toate acestea sunt tehnici de control bazate pe interven\u0163ia g\u00e2ndirii, memoriei, dorin\u0163ei, voin\u0163ei, alegerii care condi\u0163ioneaz\u0103 \u015fi deformeaz\u0103 rezultatul psihologic. Dimpotriv\u0103, medita\u0163ia este aten\u0163ie pur\u0103, \u00een\u0163elegere \u015fi act spontan de con\u015ftientizare a ceea ce exist\u0103, f\u0103r\u0103 interven\u0163ia \u201ecunoscutului\u201d \u2013 g\u00e2ndirii, memoriei, dorin\u0163ei, voin\u0163ei. Este arta de a fi \u00eentr-o stare de receptivitate nediscriminatorie care permite lucrurilor s\u0103 vorbeasc\u0103 din ele \u00eensele.
\nA medita \u00eenseamn\u0103 a cerceta \u00een fiecare clip\u0103 la ceea ce se petrece \u00een noi, a fi con\u015ftient de fiecare g\u00e2nd, de fiecare sentiment, f\u0103r\u0103 a condamna, ci doar a observa acel fenomen l\u0103untric, l\u0103s\u00e2ndu-l astfel s\u0103 \u201e\u00eenfloreasc\u0103\u201d \u015fi s\u0103-\u015fi dezv\u0103luie din sine \u00eensu\u015fi con\u0163inutul, f\u0103r\u0103 nicio deformare a g\u00e2ndirii, memoriei, dorin\u0163ei \u015fi voin\u0163ei. Acesta e sensul pe care Krishnamurti \u00eel d\u0103 medita\u0163iei, consider\u00e2nd c\u0103 doar ea poate aduce ordine \u00een procesul g\u00e2ndirii, c\u0103 doar prin ea exist\u0103 \u201ecosmos\u201d \u015fi armonie.
\n\u00cen sf\u00e2r\u015fit, medita\u0163ia are mare leg\u0103tur\u0103 cu \u00een\u0163elegerea naturii \u015fi structurii g\u00e2ndirii, a faptului c\u0103 nicio g\u00e2ndire nu este liber\u0103, nou\u0103, ci \u00eentotdeauna condi\u0163ionat\u0103, veche. Con\u015ftientizarea care r\u0103sare \u00een urma acestei \u00een\u0163elegeri face ca mintea s\u0103 se goleasc\u0103 de tot trecutul, s\u0103 se elibereze de tot cunoscutul. Aceast\u0103 \u00een\u0163elegere e medita\u0163ia \u015fi ea p\u0103trunde semnifica\u0163ia mor\u0163ii, a sf\u00e2r\u015fitului psihologic, a sf\u00e2r\u015fitului a tot ceea ce reprezint\u0103 Eul \u2013 numele, familia, tradi\u0163ia, mo\u015ftenirea rasial\u0103 \u015fi cultural\u0103 \u2013, adic\u0103 sf\u00e2r\u015fitul tuturor ata\u015famentelor. Astfel, moartea psihologic\u0103, spune Krishnamurti, are mare leg\u0103tur\u0103 cu iubirea, deoarece acolo unde orice ata\u015fament dispare, iubirea r\u0103sare.
\nMedita\u0163ia duce astfel la eliberarea de limitele con\u015ftiin\u0163ei individuale \u00een sensul tr\u0103irii unei vie\u0163i care nu este doar a mea, ci a \u00eentregii umanit\u0103\u0163i. Ea pune cap\u0103t dualit\u0103\u0163ii \u015fi conflictului generate de \u201eEu\u201d \u015fi \u201eTu\u201d, ca rezultate ale egoismului, ceea ce face posibil\u0103 con\u015ftientizarea faptului c\u0103 \u201eEu sunt lumea \u015fi lumea este Eu\u201d.
\nDin percep\u0163ia profund\u0103 a acestui fapt se nasc compasiunea, iubirea, iar aceast\u0103 compasiune afecteaz\u0103 straturile ad\u00e2nci ale con\u015ftiin\u0163ei umane. Acest lucru provoac\u0103 o profund\u0103 revolu\u0163ie interioar\u0103, o profund\u0103 muta\u0163ie psihologic\u0103 a con\u015ftiin\u0163ei umane.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Jiddu Krishnamurti, Eliberarea de cunoscut, Editura Herald, Bucure\u015fti, 2015   Dac\u0103 m\u0103re\u0163ia unui g\u00e2nditor rezid\u0103 \u00een revolu\u0163ionarea unui mod de g\u00e2ndire, atunci Jiddu Krishnamurti poate fi considerat, pe drept cuv\u00e2nt, unul dintre cei mai revolu\u0163ionari g\u00e2nditori ai secolului al XX-lea. Dalai Lama nu s-a sfiit s\u0103-l numeasc\u0103 astfel, iar revista Time, \u201eunul dintre cei cinci… Cite\u0219te mai mult »Jiddu Krishnamurti sau revolu\u0163ia g\u00e2ndirii<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[17],"tags":[14292,14291],"class_list":["post-23428","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-ideilor","tag-eliberarea-de-cunoscut","tag-jiddu-krishnamurti"],"views":1979,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23428","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=23428"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23428\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":23429,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23428\/revisions\/23429"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=23428"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=23428"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=23428"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}