Pe c\u00e2nd eram student, profesoara mea de greac\u0103 veche Stella Petecel (la ale c\u0103rei cursuri nu am perseverat, spre deosebire de colegul de redac\u0163ie Claudiu Sfirschi-L\u0103udat) imagina un proiect foarte personal pentru terenul neglijat \u015fi s\u0103lb\u0103ticit de l\u00e2ng\u0103 Opera bucure\u015ftean\u0103. Regretata elenist\u0103 \u00ee\u015fi dorea nici mai mult, nici mai pu\u0163in dec\u00e2t o agora, ori m\u0103car un parc cu alei pe unde, \u00een genul peripatetic, s\u0103 se poat\u0103 discuta filosofie. Frumos proiect!<\/p>\n
Istoria locului se \u015ftie. Parte mai \u00eent\u00e2i din \u201egr\u0103dina Procopoaiei\u201d, va urma, \u00eentre 1880 \u015fi 1883, prima sistematizare a D\u00e2mbovi\u0163ei care \u00eei va fixa traseul pe aici. \u00cen 1928 se construie\u015fte stadionul echipei de fotbal Venus Bucure\u015fti, pentru ca, dup\u0103 demolarea acestuia \u00een 1953, arealul s\u0103 fie declarat, \u00een spiritul excesiv de rigorist al vremii, zon\u0103 de interes militar. Apoi, p\u00e2n\u0103 prin anii \u201980, l\u00e2ng\u0103 Oper\u0103 vor fi amenajate terenuri de tenis.<\/p>\n
Parcul Venus a luat fiin\u0163\u0103 \u00een 2012, ax\u00e2ndu-se pe evocarea fostului curs al D\u00e2mbovi\u0163ei, sub numele de \u201eMemorialul D\u00e2mbovi\u0163a\u201d. Este, cred, parcul bucure\u015ftean cel mai original al momentului. Un jurnalist a g\u0103sit c\u0103 denumirea de \u201ememorial\u201d ar fi un pic ciudat\u0103. \u00cemi pot \u00eenchipui c\u0103 i-a evocat o traum\u0103, prin analogie poate cu unele titluri de documentare \u015fi monumente de recuperare a memoriei deten\u0163iei politice. Or\u2026 chiar o traum\u0103 \u015fi este.<\/p>\n
O noti\u0163\u0103, doar, de locuitor al urbei \u015fi peripatetician al parcului. Memorialul D\u00e2mbovi\u0163ei aduce mai \u00eent\u00e2i o con\u015ftientizare, aproape concomitent cu esen\u0163iala idee a repara\u0163iei, venind dup\u0103 succesive interven\u0163ii arbitrare \u00een zon\u0103 \u015fi o perioad\u0103 final\u0103 de degradare \u015fi metastaz\u0103. Vorbim despre \u201erepararea\u201d D\u00e2mbovi\u0163ei, dar, implicit \u015fi la o scar\u0103 simbolic\u0103, \u015fi a locuitorilor ora\u015fului, grav afectat \u00een \u0163esutul s\u0103u de masivele reproiect\u0103ri ale lui Ceau\u015fescu.<\/p>\n
L\u0103rgind cadrul, este vorba \u015fi despre o recuperare a c\u00e2mpiei. Pentru decenii, c\u00e2mpia a fost o form\u0103 de relief doar \u00een manualele \u015fcolare \u015fi atlasele de geografie. Dup\u0103 nivel\u0103rile \u015fi defri\u015f\u0103rile agricole, mai ales din B\u0103r\u0103gan (unde mai demult frem\u0103tau nesf\u00e2r\u015fi\u0163ii codri ai Vl\u0103siei), acum doar suprafa\u0163\u0103 m\u0103surabil\u0103 cu rigla, simpl\u0103 orizontal\u0103 pe plan\u015fete, c\u00e2mpia a devenit o abstrac\u0163ie geometric\u0103. Mul\u0163i g\u00e2ndim \u015fi ast\u0103zi asemenea: evident, defri\u015farea e \u015fi mental\u0103.<\/p>\n
Poate c\u0103 revela\u0163ia c\u00e2mpiei ne mai apare uneori c\u00e2nd cobor\u00e2m de la munte, ie\u015find, de pild\u0103, din defileul Jiului c\u0103tre Oltenia. Ori c\u00e2nd trecem \u00een Bulgaria, \u0163ara vecin\u0103 pe care o descoperim dintr-odat\u0103, trec\u00e2nd linia Dun\u0103rii, deluroas\u0103 \u015fi \u00eemp\u0103durit\u0103. Ori chiar \u015fi \u00een Ungaria, unde pusta nu e pust\u0103 f\u0103r\u0103 micile p\u0103duri \u015fi p\u00e2lcuri de copaci, adumbrind pitoresc haltele \u015fi g\u0103rile sau marele lac Balaton. Ori c\u00e2nd evoc\u0103m dropia, \u201esingura pas\u0103re specific\u0103 \u0163\u0103rii noastre\u201d, azi disp\u0103rut\u0103.<\/p>\n
Prin concept, \u201edispozitiv\u201d \u015fi mai ales prin decorativa vegeta\u0163ie hidrofil\u0103, Parcul Venus readuce c\u00e2mpia \u00een Bucure\u015fti. E parcul cel mai original al momentului, pentru c\u0103 e parcul cel mai bucure\u015ftean. \u00cen\u0163elegem astfel mai bine, prin contrast, \u015fi parazitismul amenaj\u0103rilor \u201emontane\u201d cu gr\u0103mezi de roci (care azi sunt la mod\u0103 la noi, plantate mai ales \u00een fa\u0163a hotelurilor \u015fi a cl\u0103dirilor de birouri, dar \u015fi \u00een parcuri) \u015fi expir\u0103m cam t\u00e2rziu prejudecata c\u0103 natura se afl\u0103 toat\u0103 la munte.<\/p>\n
(O idee cu aceea\u015fi eficacitate putea fi, a\u015fa \u00eemi pare, constituirea ca parc-delt\u0103 a gropii V\u0103c\u0103re\u015fti. Dar \u00eencercarea de a aduce, ca s\u0103 zicem a\u015fa, la scara de 1:1 \u00een mentalul bucure\u015ftean, f\u0103r\u0103 o elaborare estetic\u0103, psihic\u0103 \u015fi f\u0103r\u0103 a\u015fezarea \u00eentr-o ordine simbolic\u0103 i-a d\u0103unat, cred, proiectului. De aici, poate, \u015fi exoticul apel al partizanilor la pilda Buenos Airesului, care \u00eens\u0103 nu a f\u0103cut dec\u00e2t s\u0103 sporeasc\u0103 deta\u015farea unor localnici fa\u0163\u0103 de un proiect cu care nu s-au putut identifica.)<\/p>\n
D\u00e2mbovi\u0163a, r\u00e2ul at\u00e2t de hulit \u015fi at\u00e2t de sistematizat, care e totu\u015fi axul ora\u015fului, merit\u00e3 reabilitat. Parcul Venus o face inspirat \u015fi consistent, f\u0103r\u0103 a se contamina de sistematizarea-beton din proximitate a actualului curs al r\u00e2ului. Avem, \u00een mic, o scenografie a catharsisului, sau poate a con\u015ftientiz\u0103rii, \u015fi totodat\u0103 una a repara\u0163iei. O restituire deopotriv\u0103 a istoriei locului, cu racord la vechile ilustr\u0103ri ale malurilor r\u00e2ului, \u015fi o recuperare a c\u00e2mpiei uitate.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Pe c\u00e2nd eram student, profesoara mea de greac\u0103 veche Stella Petecel (la ale c\u0103rei cursuri nu am perseverat, spre deosebire de colegul de redac\u0163ie Claudiu Sfirschi-L\u0103udat) imagina un proiect foarte personal pentru terenul neglijat \u015fi s\u0103lb\u0103ticit de l\u00e2ng\u0103 Opera bucure\u015ftean\u0103. Regretata elenist\u0103 \u00ee\u015fi dorea nici mai mult, nici mai pu\u0163in dec\u00e2t o agora, ori m\u0103car… Cite\u0219te mai mult »Defri\u015f\u0103ri psihice \u015fi repara\u0163ii peisagistice<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","footnotes":""},"categories":[11237],"tags":[14285,14286,14287],"class_list":["post-23422","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-societate","tag-gradina-procopoaiei","tag-memorialul-dambovitei","tag-parcul-venus"],"views":1478,"jetpack_featured_media_url":"","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23422","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=23422"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23422\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":23423,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23422\/revisions\/23423"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=23422"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=23422"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=23422"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}