Este cel din fotografia de pe carta mea actual\u0103 de identitate belgian\u0103 acela\u015fi cu acela fotografiat pe buletinele mele de identitate din Rom\u00e2nia de acum trei, patru, cinci decenii? Sunt c\u00e2teva milioane de rom\u00e2ni din diaspora identici cu rom\u00e2nii din \u0163ar\u0103? Sunt \u201eazi\u201c rom\u00e2nii din \u0163ar\u0103 identici cu cei de \u201eieri\u201c? Cultura rom\u00e2n\u0103 \u015fi chiar limba rom\u00e2n\u0103 \u2013 mai sunt ele identice cu ce au fost? O mul\u0163ime de \u00eentreb\u0103ri de acest gen, referitoare nu doar la noi, ci la oricare alt grup uman, ne pot n\u0103p\u0103di la un moment sau altul. Un r\u0103spuns global la toate este c\u0103 orice e viu \u2013 individ, colectivitate, chiar un organism abstract cum este limba \u2013 se schimb\u0103 mereu, dar at\u00e2t timp c\u00e2t \u00ee\u015fi p\u0103streaz\u0103 caracterele fundamentale r\u0103m\u00e2ne acela\u015fi. Realitatea general\u0103 a transform\u0103rii a fost de mult formulat\u0103 de Heraclit \u00een celebrul panta rhei (totul curge), dar interoga\u0163ia asupra identit\u0103\u0163ii r\u0103m\u00e2ne mereu existen\u0163ial\u0103. C\u0103ci, a\u015fa cum a exprimat limpid Alexandru Zub \u00een dialogul cu Angela Martin\u00a0 (Cultura nr. 503, din 12 februarie 2015).
\nIdentitatea personal\u0103 decurge din faptul c\u0103, dincolo de schimb\u0103rile produse de v\u00e2rst\u0103 \u015fi de circumstan\u0163ele vie\u0163ii, unele caracteristici permanente \u2013 printre care memoria evenimentelor tr\u0103ite \u2013 fac s\u0103 se men\u0163in\u0103 sentimentul unicit\u0103\u0163ii. Exist\u0103 tulbur\u0103ri psihice \u00een care identitatea personal\u0103 este alterat\u0103, semnificativ\u0103 fiind identitatea disociat\u0103, \u00een care suferindul alterneaz\u0103 \u00eentre cel pu\u0163in dou\u0103 identit\u0103\u0163i distincte, tr\u0103ite fiecare drept autentic\u0103, precum personajul din \u201eDr. Jekyll \u015fi Mr. Hyde\u201c de R.L. Stevenson. \u00cens\u0103 nu la aceste patologii individuale, din fericire rare, m\u0103 voi referi \u00een continuare, ci la subiectul de cert\u0103 actualitate al identit\u0103\u0163ii colective. C\u00e2teva volume remarcabile \u2013 printre care L\u2019identit\u00e9 malheureuse (Stock, Paris, 2014) a lui Alain Finkielkraut, recentul ales \u00een Academia Francez\u0103 \u2013 trateaz\u0103 tulbur\u0103rile identitare la al\u0163ii, dar … s\u0103 privim mai \u00eent\u00e2i \u00een oglind\u0103!
\nPsihologia social\u0103 a stabilit c\u0103 tendin\u0163a de apartenen\u0163\u0103 la colectivit\u0103\u0163i cu elemente comune este o tr\u0103s\u0103tur\u0103 fundamental\u0103 a naturii omene\u015fti, p\u0103strat\u0103 de evolu\u0163ia speciei noastre, plec\u00e2nd de la nevoia de asociere \u00een grupuri a str\u0103mo\u015filor no\u015ftri v\u00e2n\u0103tori. Oamenii caut\u0103 s\u0103 se defineasc\u0103 prin raport cu leg\u0103turile pe care le \u00eentre\u0163in cu al\u0163ii \u015fi cu colectivit\u0103\u0163i multiple de naturi diferite: familie, origine etnic\u0103, ocupa\u0163ie, ideologie \u00een sens larg incluz\u00e2nd religia \u015fi politica, pasiuni comune etc. Apartenen\u0163a la astfel de grupuri umane face ca al\u0103turi de identitatea personal\u0103, care ne diferen\u0163iaz\u0103 pe fiecare de to\u0163i ceilal\u0163i, s\u0103 avem \u015fi multiple identit\u0103\u0163i colective, care ne definesc doar ca parte a unui ansamblu de indivizi similari prin raport cu o anumit\u0103 caracteristic\u0103. Orice identitate colectiv\u0103 implic\u0103 o percep\u0163ie de sine nu ca unicat, ci ca exemplar dintr-o categorie, astfel c\u0103 exprim\u0103 o anumit\u0103 depersonalizare, de amploare foarte variabil\u0103. Iar retragerea \u201eeu\u201c-lui \u00een umbra unui \u201enoi\u201c predominant este o tranzi\u0163ie ambivalent\u0103 ce poate s\u0103 duc\u0103 p\u00e2n\u0103 la comportamente extreme, de la altruism umanitar p\u00e2n\u0103 la obedien\u0163\u0103 iresponsabil\u0103, ca \u015fi de la abnega\u0163ie eroic\u0103 la fanatism criminal… \u00eentre care distinc\u0163ia depinde adesea de optica comunitar\u0103.
\nC\u00e2nd \u015fi \u00een cel mai \u00eendep\u0103rtat c\u0103tun al Rom\u00e2niei numero\u015fi sunt b\u0103tr\u00e2nii ai c\u0103ror copii \u00ee\u015fi c\u00e2\u015ftig\u0103 traiul prin alte \u0163\u0103ri, iar banii trimi\u015fi \u00een \u0163ar\u0103 de rom\u00e2nii din str\u0103in\u0103tate dep\u0103\u015fesc considerabil investi\u0163iile str\u0103ine, este absolut firesc s\u0103 ne preocup\u0103m de identitatea colectiv\u0103 a diasporei rom\u00e2ne. Aceast\u0103 identitate se manifest\u0103 \u015fi \u00een paginile Culturii prin colabor\u0103rile din str\u0103in\u0103tate, pagini \u00een care apar frecvent relat\u0103ri din \u015fi despre \u201eRom\u00e2nia de pretutindeni\u201c. Implicarea sentimental\u0103 a diasporei \u00een problematica politicii din \u0163ar\u0103 a fost ilustrat\u0103 pregnant cu ocazia alegerilor prezidentiale, at\u00e2t din noiembrie 2014, c\u00e2t \u015fi din 2009. \u00cens\u0103 o privire obiectiv\u0103 asupra emigr\u0103rii masive din Rom\u00e2nia ne oblig\u0103 s\u0103 recunoa\u015ftem c\u0103 fenomenul este \u00eenc\u0103 prea recent pentru a permite evaluarea cert\u0103 a omogenit\u0103\u0163ii \u015fi a perenit\u0103\u0163ii unei identit\u0103\u0163i colective a diasporei rom\u00e2ne. Orice identitate definindu-se numai prin raportare la \u201eceilal\u0163i\u201c, care sunt \u201ediferi\u0163i de noi\u201c, trebuie s\u0103 vedem privirea reciproc\u0103 \u00eentre cei din \u0163ar\u0103 \u015fi cei din diaspora, ca \u015fi \u00eentre ace\u015ftia \u015fi mediul \u00een care s-au transplantat.
\n\u00cen ciuda secolelor de ocupa\u0163ii str\u0103ine, poporul rom\u00e2n a r\u0103mas aproape \u00een totalitate \u00een spa\u0163iul s\u0103u de etnogenez\u0103, p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd dictatura comunist\u0103 a f\u0103cut ca p\u0103r\u0103sirea \u0163\u0103rii s\u0103 devin\u0103 unica modalitate de ie\u015fire din co\u015fmarul oprim\u0103rii \u015fi al mizeriei… echitabil repartizat\u0103! Dac\u0103 pentru etnicii germani \u015fi evrei \u2013 trata\u0163i de autorit\u0103\u0163ile trecutului regim drept marf\u0103 de export \u2013 a existat \u015fi modalitatea emigr\u0103rii legale, pentru etnicii rom\u00e2ni, cu foarte rare excep\u0163ii, p\u00e2n\u0103 \u00een 1990 nu a r\u0103mas dec\u00e2t \u201efuga\u201c. Riscanta tentativ\u0103 de trecere ilegal\u0103 a frontierei de c\u0103tre cei mai temerari a fost neglijabil\u0103 numeric, majoritatea rom\u00e2nilor emigra\u0163i \u00eenainte de 1990 fiind dintre cei c\u0103rora \u015fansa le ajutase s\u0103 ob\u0163in\u0103 un pa\u015faport cu viz\u0103 pentru o \u0163ar\u0103 necomunist\u0103 \u015fi care nu s-au mai \u00eentors \u00een Rom\u00e2nia, adesea cu pre\u0163ul unei lungi separ\u0103ri de familia ostatic\u0103 \u00een \u0163ar\u0103. Autorit\u0103\u0163ile ceau\u015fiste \u00eei numeau \u00een mod infamant \u201efugi\u0163i\u201c pe to\u0163i cei r\u0103ma\u015fi \u00een Occident, dar umorul popular \u00eei desemna cu termenul voit ambiguu \u201e\u00eenapoia\u0163i\u201c pe aceia care reveneau dintr-o deplasare \u00een Apus. A\u015fa c\u0103, v\u0103zu\u0163i din \u0163ar\u0103, p\u00e2n\u0103 \u00een 1990 rom\u00e2nii din str\u0103in\u0103tate erau \u00een cvasi-totalitate \u201efugi\u0163i\u201c alias \u201ene-\u00eenapoia\u0163i\u201c, termenul diaspor\u0103 fiind de o neutralitate nepotrivit\u0103 cu acele vremuri. De altfel, acest neologism savant (\u00eensemn\u00e2nd \u00een greaca veche \u201e\u00eempr\u0103\u015ftiere\u201c) nici nu apare \u00een edi\u0163ia din 1975 a Dic\u0163ionarului explicativ al limbii rom\u00e2ne. Diaspora rom\u00e2n\u0103 de dinainte de 1990 \u00ee\u015fi definea identitatea \u015fi eventual se organiza prin opozi\u0163ie fa\u0163\u0103 de regimul din \u0163ar\u0103, evita reprezentan\u0163ele oficiale rom\u00e2ne\u015fti \u015fi avea o team\u0103 obsesiv\u0103 de urm\u0103rirea de c\u0103tre agen\u0163ii Securit\u0103\u0163ii, inclusiv de preo\u0163ii trimi\u015fi de Patriarhia Rom\u00e2n\u0103. Team\u0103 perfect justificat\u0103 de virulen\u0163a p\u00e2n\u0103 la criminalitate a activit\u0103\u0163ilor acelui organism de sinistr\u0103 notorietate. \u00cen mod firesc, acea veche emigra\u0163ie rom\u00e2neasc\u0103, relativ pu\u0163in numeroas\u0103 \u015fi const\u00e2nd majoritar din persoane educate \u015fi calificate, a c\u0103utat \u015fi de regul\u0103 a ob\u0163inut integrarea deplin\u0103 \u00een societ\u0103\u0163ile occidentale, cu care nu era nici o nepotrivire cultural\u0103.
\nDup\u0103 1990 implozia comunismului \u00een estul Europei a schimbat radical condi\u0163iile, libertatea de a pleca din \u0163ar\u0103, \u00eencetarea antagonismului ideologic \u015fi \u201emic\u015forarea distan\u0163elor\u201c datorit\u0103 progresului tehnic f\u0103c\u00e2nd posibil\u0103 o emigrare masiv\u0103. Orice emigrare fiind efortul de a dep\u0103\u015fi condi\u0163ii adverse, \u00een primul r\u00e2nd s\u0103r\u0103cia, pauperizarea din \u0163ar\u0103 a fost efectiv cauza major\u0103, dar nu singura a emigr\u0103rii masive din Rom\u00e2nia ultimului sfert de secol. Manifest\u0103rile de neocomunism brutal de la \u00eenceputul anilor \u201990 (mineriadele) au \u00eempins peste grani\u0163e mul\u0163i intelectuali, iar apoi, chiar dup\u0103 ce salariile universitarilor \u015fi ale cercet\u0103torilor au devenit decente, a r\u0103mas lipsa de perspectiv\u0103 \u00een \u0163ar\u0103 pentru tinerii de v\u00e2rf, din cauza bloc\u0103rii de c\u0103tre mediocrit\u0103\u0163ile instalate confortabil \u015fi a favoritismului \u015fi clientelismului care falsific\u0103 ierarhiile de valori. Factorul economic fiind \u00eens\u0103 predominant \u00een ansamblu, numeroasa diaspor\u0103 rom\u00e2n\u0103 actual\u0103 (peste 15% din popula\u0163ia \u0163\u0103rii!) a ajuns s\u0103 fie at\u00e2t de diversificat\u0103, \u00eenc\u00e2t spectrul ei de profesiuni \u015fi de tipologie uman\u0103 este relativ similar celui din \u0163ar\u0103. Cu nuan\u0163a c\u0103, de la muncitorii manuali p\u00e2n\u0103 la informaticieni \u015fi medici, cei care pot s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 \u00een \u0163\u0103ri cu nivel economic superior reprezint\u0103 o parte de v\u00e2rf a capacit\u0103\u0163ii de munc\u0103 rom\u00e2ne\u015fti, fiind capabili s\u0103 r\u0103spund\u0103 exigen\u0163ei din locurile unde se c\u00e2\u015ftig\u0103 mai bine.
\n\u00cen ceea ce prive\u015fte identitatea colectiv\u0103 ca rom\u00e2n \u00een diaspora, ea este evident\u0103 la noii emigran\u0163i, foarte probabil c\u0103 va persista \u015fi la copiii lor n\u0103scu\u0163i \u00een str\u0103in\u0103tate (mai ales dac\u0103 \u00eei cresc bunici rom\u00e2ni), dar mai departe este de presupus c\u0103 se va estompa treptat, dilu\u00e2ndu-se \u00een identit\u0103\u0163i colective mai largi, precum cea european\u0103, american\u0103 etc. C\u0103ci aceia\u015fi factori, \u0163in\u00e2nd de comunitatea de civiliza\u0163ie \u00een sens larg, care \u00eei permit diasporei s\u0103 reu\u015feasc\u0103 integrarea \u00eentr-o alt\u0103 \u0163ar\u0103, lucreaz\u0103 \u00een fond \u015fi la atenuarea treptat\u0103 a identit\u0103\u0163ii na\u0163ionale de origine. Doar elemente culturale \u015fi istorice cu totul particulare au determinat perenitatea emblematic\u0103 a identit\u0103\u0163ii colective \u00een diaspora evreilor \u015fi, par\u0163ial similar, \u00een aceea a armenilor. Identitatea colectiv\u0103 a diasporei rom\u00e2ne probabil c\u0103 se va diminua \u00een timp, \u00eens\u0103 ritmul acestui proces depinde \u00een mare m\u0103sur\u0103 de atitudinea autorit\u0103\u0163ilor Rom\u00e2niei. Atitudine care, cel pu\u0163in uneori, las\u0103 de dorit. \u00cemi amintesc c\u0103 \u00een 1997 adresasem proasp\u0103t-createi Subcomisii pentru Diaspor\u0103 a Camerei Deputa\u0163ilor un scurt memoriu f\u0103r\u0103 vreo cerere personal\u0103, semnal\u00e2nd un anacronism regretabil \u015fi u\u015for remediabil \u00een rela\u0163ia Rom\u00e2niei cu diaspora… f\u0103r\u0103 vreun r\u0103spuns sau urmare. \u00cen 2000 am \u201esupus aten\u0163iei\u201c (!) secretarului de stat al Departamentului pentru Rela\u0163iile cu Rom\u00e2nii de peste Hotare acela\u015fi anacronism \u015fi\u2026 aceea\u015fi t\u0103cere. \u00cen 2009 am semnalat acela\u015fi subiect celor doi demnitari care erau senator \u015fi, respectiv, deputat pentru diaspora \u015fi… aceea\u015fi lips\u0103 total\u0103 de reac\u0163ie! Nu pot deci dec\u00e2t s\u0103 sper c\u0103 actualul Departament pentru Rela\u0163ia cu Rom\u00e2nii de Pretutindeni \u2013 c\u0103ruia nu m-am mai adresat! \u2013 \u00ee\u015fi realizeaz\u0103 cu pasiune atribu\u0163iile.
\nAnaliza identit\u0103\u0163ilor colective \u00een Rom\u00e2nia de azi arat\u0103 c\u0103 exist\u0103 \u00een cadrul popula\u0163iei multiple delimit\u0103ri identitare \u00eentre \u201enoi\u201c \u015fi \u201eei\u201c, a\u015fa cum e firesc. Acestea nu provin \u00eens\u0103 preponderent din diferen\u0163e de ideologie sau de categorie social\u0103, ci se manifest\u0103 cu prec\u0103dere referitor la accesul la diferite resurse. Astfel, diferen\u0163e doctrinare \u00eentre principalele partide politice nici nu sunt evidente, nici nu par s\u0103 determine prioritar op\u0163iunile electoratului, iar clasa politic\u0103 se structureaz\u0103 \u015fi se restructureaz\u0103 pe criterii predominant… conjuncturale (!?), nu ideologice. Subiectul este \u00eens\u0103 mult prea vast fa\u0163\u0103 de spa\u0163iul acestor r\u00e2nduri, iar situarea mea exterioar\u0103 cere o autore\u0163inere, astfel c\u0103 \u00eenchei remarc\u00e2nd cu bucurie c\u0103 \u00een Rom\u00e2nia nu se manifest\u0103 tensiuni identitare civiliza\u0163ionale dintre acelea care \u00eens\u00e2ngereaz\u0103 adesea actualitatea prin at\u00e2tea alte locuri.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Este cel din fotografia de pe carta mea actual\u0103 de identitate belgian\u0103 acela\u015fi cu acela fotografiat pe buletinele mele de identitate din Rom\u00e2nia de acum trei, patru, cinci decenii? Sunt c\u00e2teva milioane de rom\u00e2ni din diaspora identici cu rom\u00e2nii din \u0163ar\u0103? Sunt \u201eazi\u201c rom\u00e2nii din \u0163ar\u0103 identici cu cei de \u201eieri\u201c? Cultura rom\u00e2n\u0103 \u015fi chiar… Cite\u0219te mai mult »Schimb\u0103toarea identitate colectiv\u0103 a rom\u00e2nului<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[17],"tags":[14281,13176,14284,14282,14283],"class_list":["post-23420","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-ideilor","tag-grupuri-umane","tag-identitatea-colectiva","tag-ierarhiile-de-valori","tag-individ-si-colectivitate","tag-termenul-diaspora"],"views":1661,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23420","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=23420"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23420\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":23421,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23420\/revisions\/23421"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=23420"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=23420"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=23420"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}