{"id":23416,"date":"2015-05-21T11:53:30","date_gmt":"2015-05-21T09:53:30","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=23416"},"modified":"2015-05-21T11:53:41","modified_gmt":"2015-05-21T09:53:41","slug":"descrestinarea-sexualitatii","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/descrestinarea-sexualitatii\/","title":{"rendered":"Descre\u015ftinarea sexualit\u0103\u0163ii"},"content":{"rendered":"<blockquote><p><strong>Michel Onfray, <em>Prigoana pl\u0103cerilor. Edificarea unei erotici solare,<\/em> traducere de Emanoil Marcu, Editura Humanitas, Bucure\u015fti, 2012<\/strong><\/p><\/blockquote>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>Michel Onfray este unul dintre demolatorii de idoli, unul care \u015fi-a f\u0103cut din demitizare o adev\u0103rat\u0103 profesiune (de credin\u0163\u0103). Michel Onfray este un fel de Lucian Boia francez, f\u0103r\u0103 catedr\u0103 universitar\u0103 \u015fi (de aceea?) mult mai radical dec\u00e2t istoricul rom\u00e2n. Onfray \u00ee\u015fi propune s\u0103 arunce \u00een aer toate statuile pe care mintea noastr\u0103, \u00een fragilitatea \u015fi nesiguran\u0163a ei, le-a construit. Oric\u00e2t de poleite, masive \u015fi definitive ar fi pe dinafar\u0103, ele sunt fie goale pe din\u0103untru, fie pline de carne resentimentar\u0103, de nervi idiosincrasici, de s\u00e2nge umoral. Ne amintim cu to\u0163ii sunetul divin al frumoasei Epistole c\u0103tre Corinteni: \u201edac\u0103 dragoste nu am, nimic nu sunt?\u201c Puritatea sentimentului de iubire ce r\u0103zbate din versetele ce-i sunt \u00eenchinate are ca fundament impoten\u0163a sexual\u0103 a autorului lor \u2013 nimeni altul dec\u00e2t Sf\u00e2ntul Apostol Pavel. Apostol care, probabil din acelea\u015fi motive pentru care l-a prigonit pe Iisus, a prigonit carnea, pl\u0103cerea \u015fi bucuria vie\u0163ii dup\u0103 ce Iisus i s-a ar\u0103tat pe drumul Damascului. Impoten\u0163a lui sexual\u0103 ar putea justifica, dup\u0103 teoria lui Onfray, \u00eentregul s\u0103u parcurs existen\u0163ial, de la participarea la lapidarea primului martir cre\u015ftin, Sf\u00e2ntul \u015etefan, p\u00e2n\u0103 la propriul s\u0103u martiraj produs prin decapitare.(1)<br \/>\nPrigoana pl\u0103cerilor. Edificarea unei erotici solare, scris\u0103 cu talent \u015fi spumozitate, ca mai toate c\u0103r\u0163ile lui Michel Onfray, supune unei deconstruc\u0163ii sistematice cre\u015ftinismul \u00een dimensiunea sa erotic\u0103, \u00een amorologia sa. Cre\u015ftinismul emite \u015fi propag\u0103 o \u201eerotic\u0103 nocturn\u0103\u201c \u00een care trupul este diabolizat, \u00een care sexul este considerat \u201eru\u015fine\u201c, iar femeia este dispre\u0163uit\u0103 p\u00e2n\u0103 la anihilare. \u00cen locul acestei erotici nocturne, cre\u015ftine, Onfray propune edificarea unei erotici solare, de provenien\u0163\u0103 indian\u0103 (termen at\u00e2t de vag \u015fi de maleabil \u00eenc\u00e2t poate \u00eenc\u0103pea exact con\u0163inutul dorit de autor), o erotic\u0103 ce consider\u0103 normal\u0103 orice tip de rela\u0163ie c\u00e2t\u0103 vreme este bazat\u0103 pe compatibilitatea dintre parteneri (doi, trei sau mai mul\u0163i) \u015fi pe liberul consim\u0163\u0103m\u00e2nt. \u00cen aceast\u0103 logic\u0103, Onfray nu are nicio re\u0163inere s\u0103 afirme c\u0103 actul de canibalism fundamentat pe acordul victimei de a fi m\u00e2ncat\u0103 (cu sau f\u0103r\u0103 participarea acesteia la festin) este mai normal dec\u00e2t violarea (termenul \u00eei apar\u0163ine lui Onfray) so\u0163iei de c\u0103tre so\u0163ul ei \u00een patul conjugal. (De\u015fi foarte precaut \u00een definirea \u015fi circumscrierea semnifica\u0163iei termenilor, Onfray las\u0103 sensul cuv\u00e2ntului viol s\u0103 fie derivat din context \u00eenc\u00e2t putem \u00een\u0163elege c\u0103 orice act sexual consumat \u00eentr-un cuplu, c\u0103s\u0103torit, heterosexual, este neap\u0103rat un viol. So\u0163ul \u00ee\u015fi violeaz\u0103, nocturn, so\u0163ia \u00een patul conjugal; dincolo, \u00een afara zidului de prejudec\u0103\u0163i cre\u015ftine, un grup de pedera\u015fti orgiastici celebreaz\u0103, solar, bucuria de a tr\u0103i, libertatea \u015fi iubirea&#8230; Chiar dac\u0103 amorezii danseaz\u0103 debord\u00e2nd de dragoste \u00een jurul unui cazan \u00een care a fiert un om ce a consim\u0163it s\u0103 fie canibalizat).<br \/>\nMetoda biografic\u0103 la care Onfray \u0163ine foarte mult \u00eei poate fi aplicat\u0103 \u2013 cu \u015fi mai mare \u00eendrept\u0103\u0163ire \u2013 lui \u00eensu\u015fi. Or, dup\u0103 propriile m\u0103rturisiri, Onfray a urmat o \u015fcoal\u0103 cu specific cre\u015ftin \u201edur\u201c de pe urma c\u0103reia a r\u0103mas cu anumite traume serioase. \u015ei cu un anticre\u015ftinism resentimentar \u015fi ambivalent.<br \/>\nResentimentul. Resentimentul \u00eel face s\u0103 vad\u0103 c\u00e3 r\u0103ul pe care l-a suferit este \u00eensu\u015fi R\u0103ul, r\u0103ul universal. Pentru omul resentimentului orice \u00eent\u00e2mplare nefast\u0103 provine din existen\u0163a celui pe care-l ur\u0103\u015fte fiind \u00eencredin\u0163at c\u0103 dac\u0103 acesta ar disp\u0103rea lumea ar deveni, \u00een mod obiectiv, bun\u0103 \u015fi frumoas\u0103; dac\u0103 ur\u0103\u015fti un singur om \u2013 nu mai vorbesc de o etnie, o ras\u0103, o religie \u2013 acel singur om devine Vinovatul Suprem: Diavolul, Satana, \u00eensu\u015fi Principiul R\u0103ului \u00een lume. Cre\u015ftinismul este, \u00een cazul de fa\u0163\u0103, r\u0103ul care explic\u0103 toate relele din lume. Dar mitul p\u0103catului originar nu a fost creat de cre\u015ftinism, oric\u00e2t ar dori Onfray s\u0103 ne fac\u0103 s\u0103 \u00eenghi\u0163im acest lucru pe neb\u0103gate de seam\u0103! Dac\u0103 ar fi acceptat aceast\u0103 foarte plauzibil\u0103 ipotez\u0103, ca mitul lui Adam \u015fi al Evei s\u0103 fi fost creat de evrei \u015fi ca misoginismul, dispre\u0163uirea bucuriilor c\u0103rnii, rigurosul control al impulsurilor sexuale s\u0103 fi existat \u00eenc\u0103 dinaintea cre\u015ftinismului (ex: pedepsirea prin lapidare a adulterului), Onfray ar fi trebuit s\u0103 constate fie invalidarea teoriei (potrivit\u0103 c\u0103reia odat\u0103 cu cre\u015ftinismul intr\u0103 \u00een lume toate p\u0103catele lumii, \u00eencep\u00e2nd cu cel mai mare: mitul p\u0103catului originar), fie necesitatea extinderii sale (religia, orice religie introduce \u201ep\u0103catul \u00eempotriva c\u0103rnii\u201c \u00een lume, gustul pentru moarte \u015fi refuzul vie\u0163ii). Furia oarb\u0103 fa\u0163\u0103 de cre\u015ftinism combinat\u0103 cu o corectitudine politic\u0103 la fel de febril\u0103 \u00eel face s\u0103 \u201euite\u201c complet originile veterotestamentare, iudaice, ale cre\u015ftinismului. Dac\u0103 le-ar fi invocat, ar fi putut fi considerat antisemit, la fel cum \u2013 dac\u0103 \u015fi-ar fi extins teoria \u015fi la alte religii \u2013 ar fi putut p\u0103rea xenofob, intolerant etc. etc. \u2013 p\u0103cate capitale \u00een epoca modern\u0103. Singura religie pe care-\u015fi poate permite s\u0103 o deconspire \u015fi demitizeze este religia sa, cre\u015ftinismul, c\u0103ci a\u015fa nu mai poate fi b\u0103nuit de rele inten\u0163ii. Paradoxal, Onfray se \u00eent\u00e2lne\u015fte aici cu cei mai \u00eenfoca\u0163i catolici: \u015fi pentru el, chiar dac\u0103 \u00een sens negativ, Cre\u015ftinismul este singura Religie. Cre\u015ftinismul adun\u0103 \u00een el tr\u0103s\u0103turile tuturor religiilor din lume, este vinovat pentru tot ceea ce de altfel orice mare religie vehiculeaz\u0103, pentru el istoria religiilor este una \u015fi aceea\u015fi cu istoria cre\u015ftinismului.<br \/>\nPentru Onfray lumea dinaintea \u015fi din afara lui Christos este pur\u0103, bun\u0103, nevinovat\u0103, adic\u0103 erotic\u0103, sexual\u0103, hedonist\u0103, adev\u0103rat\u0103, carnal\u0103. Cine nu e cu \u015fi ca Hristos e binecuv\u00e2ntat, chiar dac\u0103 ar fi vorba de profe\u0163ii din Vechiul Testament. Judec\u00e2nd cre\u015ftinismul, religia, Onfray judec\u0103 \u00eentr-un mod c\u00e2t se poate de \u201ecre\u015ftin\u201c, religios: \u00eenainte \u015fi dup\u0103, \u00een\u0103untru \u015fi \u00een afar\u0103, \u201ecine nu e cu Mine, e \u00eempotriva Mea\u201c etc. etc. E drept c\u0103, spre deosebire de paradigma \u201eparadisului pierdut\u201c c\u0103reia Onfray \u00eei pl\u0103te\u015fte un greu tribut, paradisul anticre\u015ftin are \u015fi o dimensiune spa\u0163ial\u0103 nu doar temporal\u0103; drept pentru care el poate fi reg\u0103sit, redescoperit. Nu e nevoie dec\u00e2t s\u0103 faci un singur pas \u00een afara Bisericii, \u00een afara lui Hristos: Paradisul e oriunde altundeva \u2013 \u00een iudaism, \u00een hinduism, \u00een hedonism, \u00een \u015ftiin\u0163\u0103, \u00een materialism.<br \/>\nOnfray are dreptate cam \u00een tot ce spune privitor la erotica nocturn\u0103 a cre\u015ftinismului. Cu o singur\u0103 mare precizare \u2013 aceast\u0103 erotic\u0103 nu-i apar\u0163ine doar cre\u015ftinismului \u015fi nu este inven\u0163ia cre\u015ftinismului. Dispre\u0163uirea c\u0103rnii \u015fi a femeii sunt mult mai vechi \u015fi mult mai r\u0103sp\u00e2ndite \u2013 cre\u015ftinismul le preia \u015fi le duce, \u00een felul lui, mai departe. S\u0103 amintim doar teoriile lui Aristotel privitoare la femeia-receptacul, la femeia-verig\u0103 intermediar\u0103 \u00eentre animal \u015fi om, aflat\u0103 doar cu o singur\u0103 treapt\u0103 deasupra sclavului \u2013 f\u0103r\u0103 ra\u0163iune, simpl\u0103 unealt\u0103 \u00eensufle\u0163it\u0103. S\u0103 ne g\u00e2ndim la viziunea deloc m\u0103gulitoare la adresa iubirii heterosexuale articulat\u0103 \u00eentr-unul dintre cele mai celebre texte despre iubire, Banchetul. Iubirea hetereosexual\u0103, ne spune Platon, este inferioar\u0103 iubirii homosexuale pentru c\u0103 urm\u0103re\u015fte scopul naturii \u2013 perpetuarea, un punct de vedere incredibil de asem\u0103n\u0103tor cu cel al lui Sade, pentru care p\u00e2ntecele femeii este o \u201epubel\u0103 \u00een care se fabric\u0103 via\u0163a\u201c. Mai adaug aici cele trei motive de a fi fericit invocate de Thales din Milet: de a fi om \u015fi nu animal, b\u0103rbat \u015fi nu femeie, grec \u015fi nu barbar.<br \/>\nAmbivalen\u0163a. Ambivalen\u0163a sentimentelor fa\u0163\u0103 de cre\u015ftinism \u00eel determin\u0103 s\u0103 disjung\u0103 \u201ecauza\u201c Iisus Hristos. Pentru Onfray, ca \u015fi pentru teologi, M\u00e2ntuitorul este \u201ecompus\u201c \u2013 f\u0103r\u0103 amestec \u2013 din dou\u0103 substan\u0163e sau dimensiuni pe care le nume\u015fte folosind separat cele dou\u0103 nume ale sale. Lui Iisus nu i se poate imputa dec\u00e2t cel mult faptul de a nu fi existat \u015fi drept urmare de a fi originea \u201eprimei teologii a erosului cre\u015ftin\u201c care exalt\u0103 anti-corpul, adic\u0103 un corp \u201edezincarnat\u201c, o \u201ematerie imaterial\u0103\u201c (p.46), simbolic, f\u0103r\u0103 dorin\u0163e \u015fi f\u0103r\u0103 necesit\u0103\u0163i fiziologice. Hristos \u00eens\u0103, \u00eentemeietorul celei de-a doua teologii a erosului cre\u015ftin, este crea\u0163ia apostolilor \u015fi a p\u0103rin\u0163ilor Bisericii, din care Onfray nume\u015fte trei: Apostolul Pavel, impotent, Sf. Augustin, b\u00e2ntuit de o rela\u0163ie tulbure-incestuoas\u0103 cu mama sa, Origen \u2013 castratul de bun\u0103 voie. Abia acest Hristos poart\u0103 \u00een spate crucea pe care ne r\u0103stigne\u015fte de mii de ani trupul, propun\u00e2ndu-\u015fi cadavrul drept model de urmat \u00een via\u0163\u0103, zv\u00e2rcolirea agonic\u0103 drept imperativ categoric, durerea, nepl\u0103cerea, vinov\u0103\u0163ia \u2013 drept norme de conduit\u0103. Acestui Hristos \u00eei dator\u0103m voluptatea suferin\u0163ei \u015fi, iat\u0103 un lucru nou!, acestui Hristos \u00eei datoreaz\u0103 Sade \u00eentreaga sa oper\u0103, o adev\u0103rat\u0103 enciclopedie ilustrat\u0103 a perversiunii. Gustul pentru s\u00eenge, schingiuire, crim\u0103, umilire, moarte \u2013 a altora \u015fi a noastr\u0103 \u2013 ni l-a inoculat prin exemplul s\u0103u personal R\u0103stignitul-R\u0103stignitor. Iar de acest gust nu putem sc\u0103pa dec\u00e2t dup\u0103 un \u00eendelungat proces de descre\u015ftinare la cap\u0103tul c\u0103ruia vom putea dob\u00e2ndi un sex al eului, dup\u0103 ce timp de milenii nu am avut beneficiat dec\u00e2t de un sex al supraeului (constr\u00e2ng\u0103tor) r\u0103sturnat de un sex al sinelui (fals eliberator).<br \/>\nOnfray sesizeaz\u0103, pe bun\u0103 dreptate, natura agresiv\u0103 a religiei cre\u015ftine. De altfel, este imposibil s\u0103 nu deduci existen\u0163a unui fond agresiv \u00eentr-o religie \u00een numele c\u0103reia s-au comis at\u00e2tea \u015fi at\u00e2tea abominabile violen\u0163e, de la cruciade p\u00e2n\u0103 la continentocidul american. Dar Onfray nu g\u0103se\u015fte totu\u015fi o justificare doctrinar\u0103 a agresivit\u0103\u0163ii cre\u015ftinismului. Cuvintele lui Iisus sunt \u015fi pentru el \u2013 ca pentru orice bun cre\u015ftin \u2013 cuvinte bl\u00e2nde \u015fi tolerante, \u00een\u0163eleg\u0103toare, bune, blajine \u015fi pline de iubire. Iisus este Mielul bl\u00e2nd, bun \u015fi supus, iar derapajul cre\u015ftin este explicat \u2013 o, inepuizabil\u0103 putere a prejudec\u0103\u0163ii ce supui \u015fi min\u0163ile cele mai libere! \u2013 prin deform\u0103ri sau abateri de la litera \u015fi spiritul Cuv\u00e2ntului \u00centrupat.(2) Onfray nu \u00eendr\u0103zne\u015fte s\u0103 mearg\u0103 mai departe, Iisus r\u0103m\u00e2ne aproape neatins, \u00een orice caz f\u0103r\u0103 contuziuni grave. Autorul \u00eel atac\u0103 \u201ecu pumnii \u015fi cu picioarele\u201c pe Hristos, \u00een timp ce Iisus este menajat, \u00eenf\u0103\u015fat fie \u00een t\u0103cere, fie \u00een descrierea, u\u015for mustr\u0103toare, a sublimit\u0103\u0163ii sale. Iisus \u00een via\u0163\u0103 \u2013 imaginar\u0103 ori real\u0103 \u2013 nu ar putea \u00eentemeia o religie a violen\u0163ei. Nu cred c\u0103 ambivalen\u0163a sentimentelor anticre\u015ftine a cunoscut o mai bun\u0103 ilustrare p\u00e2n\u00e3 la textul lui Onfray.<br \/>\nNu Iisus, ci Pavel (cel care l-a inventat pe Hristos) este vinovat de turnura sado-masochist\u0103 a cre\u015ftinismului.(3) Onfray ascult\u0103 interdic\u0163ia formulat\u0103 de M\u00e2ntuitorul \u00eensu\u015fi (Noli me tangere!), drept pentru care impreca\u0163iile sale \u00eel ocolesc, viz\u00e2ndu-l pe Pavel din Tars, Augustin, Origene sau&#8230; Sade. Oric\u00e2t de interesant\u0103 \u015fi de adev\u0103rat\u0103 ar fi punerea \u00een leg\u0103tur\u0103 a voca\u0163iei pentru suferin\u0163\u0103, a pl\u0103cerii durerii ce caracterizeaz\u0103 sadismul, corelarea scrierilor lui Sade cu cre\u015ftinismul, ideea de a aloca at\u00e2ta aten\u0163ie uneia dintre consecin\u0163ele infinitezimale ale internaliz\u0103rii paradigmei hristice ascunde aceea\u015fi \u00eencercare subtil\u0103 de protejare a figurii centrale a cre\u015ftinismului care este, orice s-ar spune, \u00eensu\u015fi Fiul Omului. Cu Iisus, Onfray procedeaz\u0103 cu menajamente, atac\u00e2ndu-i \u00een schimb locotenen\u0163ii (Pavel, Augustin \u2013 care, \u00een plus, au \u015fi fost, am\u00e2ndoi, adversarii S\u0103i \u00eenainte s\u0103 I se dedice). Sade \u015fi Bataille sunt cita\u0163i mai des dec\u00e2t apostolii, iar textul de referin\u0163\u0103 nu este cel al Evangheliilor ci Cele o sut\u0103 de zile ale Sodomei&#8230;<br \/>\nMituri vs. gogom\u0103nii<br \/>\nReligia cre\u015ftin\u0103 provine, crede Onfray urm\u00e2nd dihotomia Eros-Thanatos a metapsihologiei lui Freud, din spaima de moarte, de nefiin\u0163\u0103 \u015fi din anxietatea de a fi. Dar rela\u0163ia dintre cele dou\u0103 categorii de instincte este dinamic\u0103, dialectic\u0103: Eros i se opune \u00een mod activ lui Thanatos, \u015fi \u00een mare parte se construie\u015fte \u015fi se manifest\u0103 ca reac\u0163ie fa\u0163\u0103 de instinctul mor\u0163ii. Nici o erotic\u0103, oric\u00e2t de solar\u0103 \u015fi indian\u0103 ar fi, nu este str\u0103in\u0103 de pulsiunea \u015fi con\u015ftiin\u0163a mor\u0163ii. De b\u0103tr\u00e2ne\u0163e, durere, suferin\u0163\u0103 te po\u0163i refugia \u015fi \u00een juisare, nu doar \u00een cre\u015ftinism, hipersexualitatea \u015fi ascetismul sunt ni\u015fte vecin\u0103t\u0103\u0163i \u00eentre care piatra de hotar nici nu se mai distinge uneori. Nu cre\u015ftinismul a legat iubirea de moarte sau moartea de iubire. Cele dou\u0103 for\u0163e ale psihicului nostru au ac\u0163ionat dintotdeauna \u00eempreun\u0103, opun\u00e2ndu-se, chem\u00e2ndu-se, \u00eenso\u0163indu-se.<br \/>\nC\u0103ut\u00e2nd \u00een \u201eerosul solar indian\u201c \u00eent\u00e2lnim tehnici de am\u00e2nare, prelungire a dorin\u0163ei \u015fi a pl\u0103cerii, orgasmul f\u0103r\u0103 ejaculare; nu sunt acestea tot at\u00e2tea \u201eviolent\u0103ri\u201c ale corpului natural, unite prin ideea c\u0103 unui act sexual normal \u00eei urmeaz\u0103 repulsia, dezinteresul, \u201emoartea\u201c \u2013 cel pu\u0163in a dorin\u0163ei, de\u015fi una din spaimele erosului \u201eindian\u201c este risipirea vitalit\u0103\u0163ii din cauza emisiilor seminale&#8230; De ce atunci doar cre\u015ftinismul ar fi vinovat pentru urm\u0103toarele asocieri: \u201edorin\u0163a func\u0163ioneaz\u0103 \u00eempreun\u0103 cu spaima, pl\u0103cerea intens\u0103 cu angoasa, iubirea cu moartea, ejacularea cu angoasa mortal\u0103, voluptatea cu r\u0103ul, bucuria cu groaza, erotismul cu p\u00e2ng\u0103rirea, sexul cu singur\u0103tatea, pl\u0103cerea cu durerea, dorin\u0163a cu repulsia, femeia cu violul\u201c (p.144)<br \/>\nC\u00e2t prive\u015fte egalitarismul indian, ba chiar liberalismul s\u0103u prosl\u0103vit de Onfray \u00een cartea sa, am serioase dubii. Oare nu \u00een India se practic\u0103 de milenii c\u0103s\u0103toriile \u00een orb, aranjate de p\u0103rin\u0163ii \u00eensur\u0103\u0163eilor \u00eenc\u0103 de c\u00e2nd ace\u015ftia sunt copii de \u0163\u00e2\u0163\u0103? Nu este India \u0163ara \u00een care cea mai mare calamitate a unui cuplu c\u0103s\u0103torit este aceea de a da na\u015ftere unei fete?! Unde este aici respectul deosebit fa\u0163\u0103 de femeie, egalitatea cu b\u0103rbatul pe care Onfray o postuleaz\u0103 pentru erotismul solar indian? Nu oare \u00een India trebuie, chiar \u015fi \u00een zilele noastre, s\u0103 munce\u015fti p\u00e2n\u0103 cazi pe br\u00e2nci dac\u0103 \u0163i se \u00eent\u00e2mpl\u0103 nenoricirea s\u0103 ai o fat\u0103 pentru a-i asigura o zestre substan\u0163ial\u0103, \u00een caz contrar risc\u00e2nd s\u0103 p\u0103\u0163e\u015fti o \u015fi mai mare nenorocire: aceea de a nu o lua nimeni de nevast\u0103, indiferent de c\u00e2t de frumoas\u0103 \u015fi de atr\u0103g\u0103toare ar fi?! Nu \u00een India trebuie s\u0103 pl\u0103te\u015fti nenorocirea de a fi femeie pentru a fi luat\u0103 de so\u0163ie? Europa \u2013 retrograd\u0103?! Europa \u2013 \u00eenapoiat\u0103 fa\u0163\u0103 de luminosul subcontinent indian? Europa \u2013 nocturn\u0103 \u015fi mortifer\u0103, iar India \u2013 solar\u0103 \u015fi vital\u0103?! S\u0103 fim serio\u015fi! Iar ascetismul indian \u2013 despre care Onfray nu sufl\u0103 o vorbuli\u0163\u0103 vr\u00e2nd s\u0103 ne fac\u0103 s\u0103 credem c\u0103 numai cre\u015ftinii au pus trupul \u015fi instinctul sexual la popreal\u0103 \u2013 nici nu-l mai aduc \u00een discu\u0163ie.<br \/>\nDemitizarea propus\u0103 de Onfray sf\u00e2r\u015fe\u015fte, ca \u015fi \u00een alte \u00eencerc\u0103ri ale sale, cu propunerea unor gogom\u0103nii inacceptabile, ceea ce-l oblig\u0103 pe cititor \u2013 chiar \u015fi pe acela bucuros de orice demolare a miturilor \u2013 s\u0103 stea mereu \u00een stare de vigilen\u0163\u0103, ceea ce \u00eengreuneaz\u0103 o lectur\u0103 altfel \u2013 gra\u0163ie talentului indiscutabil al autorului \u2013 extrem de agreabil\u0103. Din p\u0103cate pentru Onfray, primul lucru pe care \u00eel are de f\u0103cut citiorul s\u0103u este acela de a-i demitiza demitiz\u0103rile.<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>1 \u201eMajoritatea textelor fondatoare ale cre\u015ftinismului european sunt de la Pavel: cre\u015ftinismul provine din paulinismul marcat de nevroza cunoscut\u00e3. \u00cen consecin\u0163\u00e3, imita\u0163ia propus\u00e3 amatorilor de via\u0163\u00e3 filosofic\u00e3 cre\u015ftin\u00e3 trimite mai pu\u0163in la un poten\u0163ial Iisus neobudist, pacifist, nonviolent, tolerant pentru c\u00e3 nu se pronun\u0163\u00e3 \u00een leg\u00e3tur\u00e3 cu normele morale, bl\u00e2nd, afectuos, \u015fi mai mult la un Cristos crucificat, figur\u00e3 \u00een perfect\u00e3 rezonan\u0163\u00e3 cu psihismul sado-masochist al lui Pavel din Tars\u201c (97).<br \/>\n2 \u201eSub auspiciile nevrozei lui Pavel, cre\u015ftinismul oficial trece de la bl\u00e2nde\u0163ea lui Isus preafericitul la violen\u0163a lui Cristos cel plin de s\u00e2nge de pe Golgota\u201c (p.97).<br \/>\n3 \u201eEros tr\u00e3it sub semnul exclusiv al lui Thanatos, iat\u00e3 semn\u00e3tura nihilismului cre\u015ftin al c\u00e3rnii. Istoria st\u00e3 m\u00e3rturie: pariul delirant de a transforma nevroza unui om, Pavel, \u00een boal\u00e3 a unei civiliza\u0163ii \u00eentregi a fost c\u00e2\u015ftigat. Cultul mortifer pe care insul din Tars \u00eel consacr\u00e3 trupului s\u00e3u va fi impus de cre\u015ftinism \u00eentregii comunit\u00e3\u0163i: aba\u0163iile \u015fi castelele, bisericile \u015fi m\u00e3n\u00e3stirile, pu\u015fc\u00e3riile \u015fi universit\u00e3\u0163ile Europei medievale sunt construite pe cimitire\u201c (p.102).<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Michel Onfray, Prigoana pl\u0103cerilor. Edificarea unei erotici solare, traducere de Emanoil Marcu, Editura Humanitas, Bucure\u015fti, 2012 &nbsp; Michel Onfray este unul dintre demolatorii de idoli, unul care \u015fi-a f\u0103cut din demitizare o adev\u0103rat\u0103 profesiune (de credin\u0163\u0103). Michel Onfray este un fel de Lucian Boia francez, f\u0103r\u0103 catedr\u0103 universitar\u0103 \u015fi (de aceea?) mult mai radical dec\u00e2t&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/descrestinarea-sexualitatii\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Descre\u015ftinarea sexualit\u0103\u0163ii<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[17],"tags":[6078,14279],"class_list":["post-23416","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-ideilor","tag-michel-onfray","tag-prigoana-placerilor-edificarea-unei-erotici-solare"],"views":1218,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23416","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=23416"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23416\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":23417,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23416\/revisions\/23417"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=23416"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=23416"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=23416"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}