{"id":23392,"date":"2015-05-13T21:25:32","date_gmt":"2015-05-13T19:25:32","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=23392"},"modified":"2015-05-13T21:25:32","modified_gmt":"2015-05-13T19:25:32","slug":"forme-ale-indezirabilului-despre-maidanezi-vagabonzi-si-ideologiile-drepturilor-animalelor","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/forme-ale-indezirabilului-despre-maidanezi-vagabonzi-si-ideologiile-drepturilor-animalelor\/","title":{"rendered":"Forme ale indezirabilului: despre maidanezi, vagabonzi \u015fi ideologiile drepturilor animalelor"},"content":{"rendered":"

Vintil\u0103 Mih\u0103ilescu, Povestea maidanezului Leu\u0163u. Despre noua ordine domestic\u0103 \u015fi criza omului,<\/em> Editura Cartier, Chi\u015fin\u0103u, 2013<\/strong><\/p><\/blockquote>\n

 <\/p>\n

Ce atrage aten\u0163ia cititorului c\u00e2nd deschide cartea profesorului Vintil\u0103 Mih\u0103ilescu este stilul colocvial, anecdotic, aspect de natur\u0103 s\u0103 creeze impresia unei lecturi u\u015foare, poate chiar superficiale. Dar, odat\u0103 terminat\u0103\u00a0 cartea, acesta se va convinge c\u0103 lucrurile nu stau nici pe departe a\u015fa. Dimpotriv\u0103, Povestea maidanezului Leu\u0163u. Despre noua ordine domestic\u0103 \u015fi criza omului contureaz\u0103 o antropologie social\u0103 \u00eenchegat\u0103, profund\u0103 \u015fi \u00een acela\u015fi timp relaxant\u0103; la sf\u00e2r\u015fit, cititorul va avea impresia c\u0103 a parcurs un roman de calitate c\u00e2nd, de fapt, va fi citit o carte eminamente \u015ftiin\u0163ific\u0103. A\u015fa c\u0103 nu \u00eemi r\u0103m\u00e2ne dec\u00e2t s\u0103-l felicit pe autor at\u00e2t pentru exprimare, c\u00e2t \u015fi pentru con\u0163inut, \u015fi s\u0103 m\u0103 concentrez asupra acestuia din urm\u0103.<\/strong><\/em>
\nNum\u0103rul de c\u00e2ini vagabonzi din Rom\u00e2nia dep\u0103\u015fe\u015fte cu mult media mondial\u0103, european\u0103 sau chiar est-european\u0103. Cauzele acestui fenomen sunt multiple. Pe l\u00e2ng\u0103 o legisla\u0163ie ambigu\u0103 \u015fi incoerent\u0103, agravat\u0103 de\u00a0 iresponsabilitatea popula\u0163iei urbane, care distinge de obicei \u00eentre maidanezii \u201ebuni\u201c, ai locului (sc\u0103rii de bloc, str\u0103zii, cartierului), \u015fi maidanezii \u201er\u0103i\u201c, singurii care \u201emu\u015fc\u0103\u201c, \u015fi nemai\u0163in\u00e2nd cont de faptul c\u0103 peste 80% dintre c\u00e2inii vagabonzi adopta\u0163i de bucure\u015fteni sunt elibera\u0163i la scurt timp pe str\u0103zi \u2013 respectiv de iresponsabilitatea \u015fi\u00a0 de cinismul administra\u0163iilor locale \u015fi\/ sau ale ONG-urilor de profil, care transform\u0103 \u00een afaceri b\u0103noase problema c\u00e2inilor vagabonzi cu complicitatea hingherilor instrui\u0163i s\u0103 se comporte preferen\u0163ial, a veterinarilor \u015fi a farmaci\u015ftilor \u2013 Mih\u0103ilescu sus\u0163ine c\u0103 estomparea postcomunist\u0103 a limitei dintre public \u015fi privat reprezint\u0103 piatra unghiular\u0103 a acestui indezirabil deznod\u0103m\u00e2nt. Nu sistematizarea \u00eentreprins\u0103 \u00een \u201eEpoca de Aur\u201c reprezint\u0103 factorul declan\u015fator al acestui fenomen, chiar dac\u0103, desigur, l-a amplificat, mul\u0163i dintre cei c\u0103rora le fuseser\u0103\u00a0 d\u0103r\u00e2mate casele \u015fi fuseser\u0103\u00a0 for\u0163a\u0163i s\u0103 se mute \u00een blocuri, \u00een sau \u00een afara localit\u0103\u0163ii a c\u0103rei reziden\u0163i erau renun\u0163\u00e2nd la animalele de companie \u2013 ci tocmai atitudinea echivoc\u0103 descris\u0103 mai sus, distinc\u0163ia \u00eentre maidanezii \u201eno\u015ftri\u201c, bl\u00e2nzi \u015fi juc\u0103u\u015fi, \u015fi cei \u201estr\u0103ini\u201c, agresivi \u015fi u\u015for iritabili. \u00centre\u0163inerea acestei dualit\u0103\u0163i disfunc\u0163ionale, la limita dintre spa\u0163iul public \u015fi spa\u0163iul privat (scara blocului, spa\u0163iul verde dintre blocuri, strada \u201enoastr\u0103\u201c \u015f.a.m.d.) a f\u0103cut ca num\u0103rul c\u00e2inilor vagabonzi s\u0103 nu scad\u0103 semnificativ, ba chiar s\u0103 creasc\u0103, \u00een anumi\u0163i ani.
\nExcluderea din ordinea social-simbolic\u0103 nu\u00a0 afecteaz\u0103 \u00eens\u0103 numai c\u00e2inii sau numai animalele; \u00eei afecteaz\u0103 \u00een primul r\u00e2nd pe oameni. Mih\u0103ilescu opereaz\u0103, cu ajutorul lui Michel Foucault \u015fi nu numai, o incursiune \u00een istoria vagabondajului \u015fi a evolu\u0163iei formelor de excluziune social\u0103 de-a lungul epocii moderne. Astfel, dac\u0103 \u00een Evul Mediu timpuriu Biserica Catolic\u0103 impusese caritatea drept unicul comportament permis \u00een raport cu s\u0103racii \u015fi cer\u015fetorii, aceast\u0103 atitudine se va schimba radical la sf\u00e2r\u015fitul Evului Mediu \u015fi \u00een timpul Rena\u015fterii. Vagabondajul masiv, except\u00e2nd bandele de t\u00e2lhari, haiduci \u015fi tot felul de saltimbanci afla\u0163i \u00een afara, dar nu neap\u0103rat certa\u0163i cu legea, a demarat odat\u0103 cu a\u015fa-numita \u201ecium\u0103 neagr\u0103\u201c care a \u00eenjum\u0103t\u0103\u0163it popula\u0163ia Europei \u00eentre 1346 \u015fi 1353: \u00een haosul legislativ \u015fi politic astfel instaurat, cete \u00eentregi de oameni migrau din zonele cele mai afectate de epidemie pentru a g\u0103si hran\u0103, ad\u0103post \u015fi o form\u0103 sau alta de ocupa\u0163ie. Situa\u0163ia era de \u00een\u0163eles \u015fi nimeni nu a condamnat-o \u00eentr-un context \u00een care penuria for\u0163ei de munc\u0103 era acut\u0103. Vagabondajul s-a transformat \u00eens\u0103 \u00eentr-o problem\u0103 social\u0103 de amploare \u00een secolul XVI, c\u00e2nd popula\u0163ia Europei nu numai c\u0103 se ref\u0103cuse dup\u0103 epidemia de cium\u0103, dar \u015fi crescuse semnificativ. Grupurile extinse de oameni afla\u0163i tot timpul \u00een mi\u015fcare \u00eencepuser\u0103 s\u0103 reprezinte, conform autorit\u0103\u0163ilor laice \u015fi religioase, un pericol social. Noua ordine social\u0103, simbolic\u0103 \u015fi politic\u0103 a stigmatizat exclu\u015fii, \u00eensemn\u00e2ndu-i cu litera V (de la vagrant \u2013 r\u0103t\u0103citor, vagabond); apar acum legi \u00eempotriva s\u0103racilor \u015fi case speciale de corec\u0163ie, \u00een care s\u0103r\u0103cia este perceput\u0103 ca o anomalie, o scurtcircuitare nepermis\u0103 a noului tip de societate, fiind asociat\u0103 frecvent cu nebunia. Fenomenul ia amploare \u015fi pe fondul urbaniz\u0103rii Europei \u015fi a surclas\u0103rii agriculturii (sat) de c\u0103tre comer\u0163 (ora\u015f). \u00centocmai ca \u00een problema contemporan\u0103 a maidanezilor, se opereaz\u0103 distinc\u0163ii \u00eentre s\u0103racii \u201ebuni\u201c, locali, \u015fi cei \u201estr\u0103ini\u201c, culpabili exclusiv \u00een baza propriei condi\u0163ii alogene. E drept c\u0103 aceste distinc\u0163ii sunt trasate de c\u0103tre autorit\u0103\u0163i, biserica av\u00e2nd un rol decizional central \u00een acest proces, nu de c\u0103tre popula\u0163ie; dar, \u00eentocmai ca \u00een cazul maidanezilor, o important\u0103 parte a popula\u0163iei aproba \u015fi astfel reproducea noul consens social.
\nIndiferent c\u0103 vorbim de oameni sau de animale, comunit\u0103\u0163ile \u015fi mai t\u00e2rziu societ\u0103\u0163ile \u015fi-au instituit propriile ordini simbolice fundamentate pe limite, prejudec\u0103\u0163i \u015fi excluderi specifice. Pe criterii religioase sau \u0163in\u00e2nd de moravurile burgheze, institu\u0163ionalizate odat\u0103 cu epoca iluminist\u0103, oamenii \u015fi-au ales hrana, vestimenta\u0163ia, \u015fi-au \u00eentemeiat familii, au proiectat \u00een c\u00e2mpul discursiv propria ordine \u00een\u0163eleas\u0103 ca nevoie de sens \u015fi de apartenen\u0163\u0103; propria \u00eenchidere, dac\u0103 vre\u0163i. Lucrurile nu pot sta diferit nici ast\u0103zi, avertizeaz\u0103 Mih\u0103ilescu, oric\u00e2t credit am da ideologiilor militante care afirm\u0103 drepturile animalelor \u015fi egalitatea lor cu oamenii, de exemplu. Da, problema \u00ee\u015fi are originile \u00een antropomorfismul cre\u015ftin, \u00een care natura fusese creat\u0103 pentru bun\u0103starea uman\u0103 \u2013\u00a0 \u015fi a fost perpetuat\u0103 prin intermediul ra\u0163ionalismului european, care interpreta natura ca un uria\u015f mecanism a\u015ftept\u00e2nd s\u0103 fie descoperit \u015fi subordonat de c\u0103tre o umanitate care, de\u015fi diferit\u0103 \u00een multe privin\u0163e esen\u0163iale de cea medieval\u0103, era identic\u0103 cu aceasta relativ la modul \u00een care se raporta la natur\u0103.
\nMih\u0103ilescu subscrie la ideea \u00eenlocuirii antropomorfismelor de tot felul cu forme specifice \u015fi func\u0163ionale de ecocentrism, dar atrage aten\u0163ia asupra absolutiz\u0103rii drepturilor animalelor, omul ajung\u00e2nd astfel s\u0103 aib\u0103 numai responsabilit\u0103\u0163i fa\u0163\u0103 de acestea, \u015fi niciun drept. Or, \u00een condi\u0163iile \u00een care mii de oameni sufer\u0103 \u015fi mor anual din cauza unei raport\u0103ri inadecvate la problema c\u00e2inilor vagabonzi, hr\u0103ni\u0163i de\u00a0 c\u0103tre tot felul de altrui\u015fti care fac astfel de gesturi individuale pentru a-\u015fi\u00a0 lini\u015fti propria con\u015ftiin\u0163\u0103, dar care sunt profund antisociale dac\u0103 sunt puse \u00een context \u2013 poate c\u0103 avem mai degrab\u0103 nevoie de ad\u0103posturi specializate mai multe \u015fi mai \u00eenc\u0103p\u0103toare, de steriliz\u0103ri gratuite nu numai a c\u00e2inilor vagabonzi, dar \u015fi a celor cu st\u0103p\u00e2ni, ace\u015ftia contribuind substan\u0163ial la cre\u015fterea popula\u0163iei de maidanezi \u2013\u00a0 \u015fi, mai ales, poate c\u0103 avem nevoie de o departajare mai ferm\u0103 \u00eentre spa\u0163iul public \u015fi spa\u0163iul privat, una care s\u0103 nu mai perpetueze diferen\u0163a pernicioas\u0103 dintre maidanezii \u201eno\u015ftri\u201c \u015fi cei \u201estr\u0103ini\u201c. Omul reprezint\u0103 o faz\u0103 a evolu\u0163iei naturii, nu o ruptur\u0103 radical\u0103 fa\u0163\u0103 de natur\u0103, iar felul \u00een care include animalele \u00een modalit\u0103\u0163ile sale de \u00een\u0163elegere \u015fi auto\u00een\u0163elegere reprezint\u0103 cheia construirii unei lumi postantropocentrice \u2013 o lume totu\u015fi a oamenilor, singurele animale capabile de a numi \u015fi a clasifica celelalte animale.\u00a0 A \u00een\u0163elege prin asta doar domina\u0163ia arbitrar\u0103 a omului asupra naturii echivaleaz\u0103 cu acela\u015fi tip de ideologie profesat de\u00a0 na\u0163ionalismul etnocultural, care feti\u015fizeaz\u0103 agresiv propriile particularit\u0103\u0163i, submin\u00e2nd astfel, \u00eentr-o prim\u0103 faz\u0103, proiectul unei societ\u0103\u0163i democratice supraetnice, a\u015fa cum sunt toate societ\u0103\u0163ile democratice \u015fi, mai apoi, proiectul unei universalit\u0103\u0163i \u201eslabe\u201c, dialogice, intercomunitare, intersocietale \u015fi, \u00een sf\u00e2r\u015fit, interna\u0163ionale.
\nAvem deci nevoie de noi strategii de incluziune, poate chiar de noi ordini simbolice, acestea fiind, ca orice tip de ordine, caracterizate de dinamism cel pu\u0163in \u00een m\u0103sura \u00een care \u00eenseamn\u0103 \u015fi stabilitate\u00a0 \u2013\u00a0 de un nou tip de \u00een\u0163elegere social\u0103, de altfel de m\u0103suri politice \u00een acest sens, de noi tipuri de disponibilitate, de noi forme de deschidere pe care s\u0103 le altoim pe propriile \u015fi inevitabilele noastre \u00eenchideri, de noi tipuri de responsabilitate \u015fi rezonabilitate. Avem nevoie de toate acestea nu numai \u00een ceea ce prive\u015fte animalele, oricare ar fi acestea, ci \u00een special \u00een ceea ce prive\u015fte oamenii.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Vintil\u0103 Mih\u0103ilescu, Povestea maidanezului Leu\u0163u. Despre noua ordine domestic\u0103 \u015fi criza omului, Editura Cartier, Chi\u015fin\u0103u, 2013   Ce atrage aten\u0163ia cititorului c\u00e2nd deschide cartea profesorului Vintil\u0103 Mih\u0103ilescu este stilul colocvial, anecdotic, aspect de natur\u0103 s\u0103 creeze impresia unei lecturi u\u015foare, poate chiar superficiale. Dar, odat\u0103 terminat\u0103\u00a0 cartea, acesta se va convinge c\u0103 lucrurile nu stau… Cite\u0219te mai mult »Forme ale indezirabilului: despre maidanezi, vagabonzi \u015fi ideologiile drepturilor animalelor<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[56],"tags":[14258,10256],"class_list":["post-23392","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-antropologica","tag-povestea-maidanezului-leutu-despre-noua-ordine-domestica-si-criza-omului","tag-vintila-mihailescu"],"views":1291,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23392","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=23392"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23392\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=23392"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=23392"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=23392"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}