{"id":23390,"date":"2015-05-13T21:23:50","date_gmt":"2015-05-13T19:23:50","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=23390"},"modified":"2015-05-13T21:23:50","modified_gmt":"2015-05-13T19:23:50","slug":"indielisboa-sau-corbul-iconoclast","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/indielisboa-sau-corbul-iconoclast\/","title":{"rendered":"INDIELISBOA sau corbul iconoclast"},"content":{"rendered":"

Considera\u0163ii generale<\/strong>
\nINDIELISBOA, al doisprezecelea Festival de Film Independent (23 aprilie \u2013 3 mai 2015) de la Lisabona, este un model de organizare a unui eveniment de acest tip. S\u0103 urm\u0103rim c\u00e2teva dintre componentele sale. \u00cen primul r\u00e2nd, Festivalul Indie este structurat pe axa global vs local. Sunt prezentate filme de scurt \u015fi lungmetraj, documentar, experimental \u015fi de fic\u0163iune, din lume \u015fi din Portugalia. Indie este global \u015fi local. Printre obiectivele sale sunt de men\u0163ionat interna\u0163ionalizarea filmului portughez \u015fi stabilirea unei platforme de comunicare cu produc\u0103torii, distribuitorii, criticii \u015fi realizatorii de filme. Totodat\u0103, Indie are de promovat turistic interna\u0163ional un ora\u015f \u015fi o \u0163ar\u0103 \u015fi are de adus publicul \u00een interiorul experien\u0163ei cinema. Spa\u0163iul principal de manifestare, acolo unde se afl\u0103 sala de cinema \u015fi birourile de recep\u0163ie \u015fi de pres\u0103, Culturgest, este g\u0103zduit de interiorul cl\u0103dirii construite \u00eentre 1987 \u015fi 1993 \u015fi semnate de Ars\u00e9nio Raposo Cordeiro ce lucreaz\u0103 \u00een tradi\u0163ia lui Ricardo Bofil, architectul cult portughez. Impresionanta cl\u0103dire ornat\u0103 cu referin\u0163e egiptene, arhaice, dar \u015fi cu sugestii de mausoleum care celebreaz\u0103 cu linii epurate, stilizate, monumentalitatea puterii capitaliste-socialiste (dou\u0103 instan\u0163e prin excelen\u0163\u0103 ale Puterii) se remarc\u0103 prin propor\u0163iile impun\u0103toare. Cl\u0103direa este centrul cultural al Lisabonei \u015fi sediul B\u0103ncii de depozit. Ea instituie o comemorare paradoxal\u0103 \u2013 un doliu celebrativ al puterii finan\u0163elor \u00een contextul administra\u0163iei de stat, puse, ast\u0103zi, \u00een slujba culturii. Repeti\u0163iile, simetriile sparte, perspectivele de lung\u0103 durat\u0103, varia\u0163ia continu\u0103 a unghiurilor de vedere spa\u0163iale, caracterul de templu datorat propor\u0163iilor dau un cadru de prestigiu \u015fi un reper de memorie.
\nPozi\u0163ionarea marketing-cinema <\/strong>
\n\u015fi estetic\u0103<\/strong>
\nSituat \u00een \u201ecompeti\u0163ie\u201c cu marile festivaluri \u2013 Cannes, Vene\u0163ia, Locarno, Oscarul, Berlin \u2013, Indie este orientat c\u0103tre selec\u0163ia filmelor de buget mic, realizate de produc\u0103tori independen\u0163i \u015fi de autori \u201enon-comerciali\u201c, fie deja confirma\u0163i, fie afla\u0163i la primul lor film. Filmul de autor reprezint\u0103 o paradigm\u0103 clar\u0103 \u00een care referin\u0163a la perspectiva teoretic\u0103 de la Cahiers du cin\u00e9ma este de neocolit. De asemenea, cunoa\u015fterea modului \u00een care Andr\u00e9 Bazin concepe cinematograful reprezint\u0103 un reper util pentru \u00een\u0163elegerea filtrului de selec\u0163ie adoptat de festivalul portughez. Dar nu realismul este principala emfaz\u0103 manifestat\u0103 \u00een selec\u0163ia peliculelor, ci semn\u0103tura regizorului, marca sa stilistic\u0103 \u015fi op\u0163iunea sa pentru o viziune a lucrurilor, o filosofie personal\u0103 asupra condi\u0163iei umane. Nu mijloacele cinematografice ale complexului de produc\u0163ie de \u201emare public\u201c sunt c\u0103utate, ci conturarea unui explicit eseu cinematografic \u00een care, deseori, dintr-o desf\u0103\u015furare realist\u0103 a ac\u0163iunilor \u015fi a decorurilor, are loc emergen\u0163a unei metafore sau a unei alegorii, a unei semnifica\u0163ii secunde ce implic\u0103 o reflec\u0163ie sus\u0163inut\u0103 din partea spectatorului. Deseori filmele prezentate, dincolo de aparen\u0163a banalului \u015fi a realismului (generat de minimalismul sintaxei de montaj cinematografic ori de decorul cotidian, de refuzul stereotipiilor de cadrare, lumini \u015fi montaj ale filmului mainstream), prezint\u0103 nara\u0163iuni care las\u0103 impresia unui pronun\u0163at afect \u015fi a unei elipse generatoare de \u00eentreb\u0103ri. Ceva lipse\u015fte: finalul moralizator explicativ sau satisfacerea cinematografic\u0103 a unui afect. De exemplu, r\u0103zbunarea final\u0103 a protagonistului fa\u0163\u0103 de un antagonist care e \u00eenfr\u00e2nt pentru ca eroul s\u0103 c\u00e2\u015ftige at\u00e2t lupta, c\u00e2t \u015fi iubita reprezint\u0103 un asemenea dispozitiv cinematografic \u00een care un afect este explicitat. Acest tip de tram\u0103 \u015fi de afect este evitat la Indie \u00een favoarea structurilor deschise, provocatoare de reflec\u0163ie \u015fi de \u00eentreb\u0103ri. Sigla festivalului este un corb care, citit simbolic, reprezint\u0103 momentul de incitare, de provocare: oaia neagr\u0103 opus\u0103 porumbelului alb al p\u0103cii.
\nTravaliul post-film al spectatorului d\u0103 na\u015ftere sentimentului de \u00eemplinire prin \u00een\u0163elegerea sau formarea unei metafore despre lume \u015fi despre condi\u0163ia uman\u0103. Acest tip de filme deseori pune \u00eentr-o lumin\u0103 particular\u0103 un aspect al lumii f\u0103r\u0103 a insista didactic asupra concluziei ori a explica\u0163iei. Festivalul este, din aceast\u0103 perspectiv\u0103, post-postmodern, \u00een m\u0103sura \u00een care nu mai promoveaz\u0103 o \u201erevolu\u0163ie\u201c cinematografic\u0103 formal\u0103 \u015fi de con\u0163inut, afi\u015fat-demolatoare, ci sus\u0163ine noul val (generic spus), f\u0103r\u0103 uimiri excesive. Genul de film promovat \u0163ine de ceea ce am descris cu ceva vreme \u00een urm\u0103 sub eticheta remodern. Este vorba despre filmul ce nu mai poate fi modern (azi nu mai putem descoperi criza mediei \u00een fa\u0163a realit\u0103\u0163ii) \u015fi nici postmodern (azi nu mai putem descoperi criza mediei fa\u0163\u0103 de media), dar care, p\u0103str\u00e2nd \u00een memorie istoria deja clasic\u0103 a filmului, poate s\u0103 reia afectele, noul val, minimalismul neafi\u015fat, realismul post-Bazin, metafora \u015fi alegoria ca vehicule ale filosofiei \u015fi atitudinii sociale. Filmul de la Indie e liber fa\u0163\u0103 de modelul Bazin (deep focus \u015fi deep staging, planul-secven\u0163\u0103 cu camera fix\u0103 ce se \u201emuleaz\u0103\u201c pe idealul de sacralitate a lumii revelat\u0103 cu ajutorul unei camere de filmat umile \u015fi fidele). E liber fa\u0163\u0103 de ironiile pasti\u015fei postmoderne \u015fi recupereaz\u0103 interesul afectiv pentru studiul de caz cu protagoni\u015fti care poate revela un aspect semnificativ pentru condi\u0163ia uman\u0103. F\u0103r\u0103 efecte speciale \u015fi, mai ales, f\u0103r\u0103 pattern-urile stilistice \u015fi sintactice stereotipe ale filmului narativ classic Hollywood ori ale mainstream-ului european, filmele de la Indie se situeaz\u0103, f\u0103r\u0103 emfaza radicalismului, a experimentului sau a noii revolu\u0163ii cinematografice, \u00een zona filmului de autor. Autorul este acea instan\u0163\u0103 discret\u0103 \u015fi anonim\u0103 aflat\u0103 \u00een spatele camerei de filmat care cadreaz\u0103 un aspect al scenei \u015fi \u00eenl\u0103n\u0163uie o serie de secven\u0163e cu un liant de semnifica\u0163ie, atitudine ori emo\u0163ie. Liantul \u2013 ca \u00eentr-o ghicitoare \u2013 este de produs de c\u0103tre spectator. El poate fi un sentiment, o idee, o atitudine sau o lec\u0163ie uman\u0103.
\nCum e organizat Indie? Tipuri de filme \u015fi categorii de spectatori<\/strong>
\n\u00cen primul r\u00e2nd e de men\u0163ionat atmosfera calm\u0103 \u015fi profesional\u0103 a festivalului datorat\u0103 echilibrului dintre poli. Lipse\u015fte excesul spectacolului Cannes ori isteria starului Oscar. Lipse\u015fte, de asemenea, atmosfera prea sumbr\u0103 a s\u0103lii de cinema \u2013 spa\u0163iu al obscurit\u0103\u0163ii colective \u2013 sau latura academic\u0103 a conferin\u0163elor, reuniunilor \u015fi vorbirii \u00een exces \u00een jurul filmului.
\nResponsabilii acestui tip de alegere aparent simpl\u0103 sunt membrii juriului \u015fi directorul festivalului, Miguel Valverde. Juriul, prin compozi\u0163ie, e simptomatic pentru orientarea interna\u0163ional\u0103 \u015fi pentru latinitate: J\u00e9r\u00f4me Baron (profesor de istorie \u015fi estetic\u0103 de film), Jo\u00e3o M\u00e1rio Grilo (regizor, critic de film \u015fi profesor de film), Kis Kogan (director artistic al unui festival de film brazilian), Carlo Cotta (actor portughez), Dominga Sotomayor (regizor \u015fi produc\u0103tor), Kathleen McInnis (publicist \u015fi apropiat al festivalului de film de la Toronto), Gustavo Beck (regizor \u015fi produc\u0103tor), Jean Perret (critic de film \u015fi fondator al S\u0103pt\u0103m\u00e2nii Criticii de la Locarno) \u015fi Pascale Ramonda (activ\u0103 \u00een industria de film).
\nO prim\u0103 sarcin\u0103 a organizatorilor a fost de a canaliza fluxul publicului \u00een cele trei s\u0103li \u015fi \u00een spa\u0163iul de recep\u0163ie: cum s\u0103-l orientezi \u015fi s\u0103-l ghidezi astfel \u00eenc\u00e2t programul s\u0103-i devin\u0103 recognoscibil \u015fi familiar? Apoi a urmat catalogarea peliculelor \u00een c\u00e2teva categorii: cum s\u0103 organizezi inteligibil un mediu eterogen ca filmul: material (lung \u015fi scurt); de modalitate (documentar \u015fi fic\u0163iune), de gen (realist \u015fi horror), de timp (mai vechi \u015fi mai noi), de spa\u0163iu (na\u0163ional vs interna\u0163ional).
\nFiecare categorie a avut o sec\u0163iune de vizionare separat\u0103 de sal\u0103. Dar, element extrem de util, o sal\u0103 a fost dedicat\u0103 vizion\u0103rii online a bazei de date cinematografice. Dou\u0103sprezece computere cu monitor \u00ee\u0163i permiteau s\u0103 vezi cum doreai filmele. Acest dispozitiv profesionist era dedicat unei audien\u0163e selectate pe criterii profesionale, permi\u0163\u00e2ndu-i s\u0103 vad\u0103, s\u0103 citeasc\u0103 sau s\u0103 r\u0103sfoiasc\u0103, \u00een toat\u0103 libertatea, filmele din colec\u0163ia festivalului. S\u0103lile erau dedicate publicului general. Acest dispozitiv \u00ee\u0163i d\u0103 voie, ca profesionist \u2013 realizator, critic, produc\u0103tor, distribuitor \u2013, s\u0103 lucrezi cu filmele chiar dac\u0103 preferi \u015fi experien\u0163a marelui ecran. Suplimentar, reuniunile pe viu de la petreceri au avut rolul lor. F\u0103r\u0103 a face polemic\u0103, s\u0103 remarc\u0103m absen\u0163a acestui instrument la TIFF, unde s-a p\u0103strat doar exclusivismul (provincial) al petrecerilor cu invita\u0163ie. TIFF are un mic catalog ce prezint\u0103 filmele doar \u00een ordine alfabetic\u0103, din care lipsesc o mul\u0163ime de informa\u0163ii \u015fi indexuri \u00eencruci\u015fate. La TIFF efortul de a califica \u015fi de a ordona informa\u0163ia e minimal.
\nIndie are o important\u0103 component\u0103 de munc\u0103 personal-individual\u0103 (vizionarea cu carnetul de note de lectur\u0103), o component\u0103 de experien\u0163\u0103 a filmului \u015fi o component\u0103 de reuniuni fa\u0163\u0103 \u00een fa\u0163\u0103 cu al\u0163i profesioni\u015fti (mese rotunde \u015fi reuniuni tematice, conferin\u0163e de pres\u0103, dialog cu publicul la finalul filmului \u015fi petreceri-cocktail ori happy hour \u2013, ceea ce \u00een limbajul de azi se define\u015fte ca rela\u0163ii publice). Aten\u0163ia organizatorilor s-a orientat \u00een a \u00een\u0163elege motiva\u0163iile diverse ale publicului pentru film \u015fi \u00een a structura accesul la film \u00een func\u0163ie de interesele \u015fi scopurile particulare. Astfel, publicul a fost segmentat clar \u00eentr-o serie de publicuri, fiecare cu \u201efilmul\u201c s\u0103u \u015fi platforma sa de acces. Diverse interese (profesionale, turistice, de afaceri, de pl\u0103cere) aduc o audien\u0163\u0103, la primul contact, nesegmentat\u0103. Festivalul distinge aceste interese, le localizeaz\u0103 \u015fi le ofer\u0103 platforme de comunicare \u015fi de prezentare. Exclusivismul unor manifest\u0103ri \u0163ine de diferen\u0163a dintre profesionist \u015fi spectatorul normal. Ast\u0103zi a vedea un film \u00een ora\u015f este un efort pe care din ce \u00een ce mai pu\u0163ini \u015fi-l pot oferi. Organizatorii, at\u00e2t din ra\u0163iuni educative, c\u00e2t \u015fi pentru a sus\u0163ine existen\u0163a \u00een continuare a dispozitivului de cinema ca vehicul al reflec\u0163iei sociale \u015fi umaniste, sunt interesa\u0163i s\u0103 aduc\u0103 un num\u0103r c\u00e2t mai mare de spectatori \u00een sala de cinema \u015fi la evenimentele anexe (sponsorii sunt interesa\u0163i, aici Allianz). Pe de o parte, festivalul transform\u0103 o serie de filme disparate \u00eentr-o experien\u0163\u0103 multipl\u0103, continu\u0103, festiv\u0103 \u015fi celebrant\u0103, care imerseaz\u0103 pentru o perioad\u0103 spectatorul \u00eentr-un roller coaster. Filmul exist\u0103 \u00een sal\u0103, dar presupune \u015fi lumea profesioni\u015ftilor, genurile diverse (anima\u0163ie, scurtmetraj, experimental) \u015fi experien\u0163a plin\u0103 24\/ 24 a transpozi\u0163iei \u00een universurile fic\u0163ionale \u015fi \u00een punctele de vedere narative asupra unor realit\u0103\u0163i sau aspecte ale realit\u0103\u0163ii.
\nPe de alt\u0103 parte, festivalul este un hub marketing \u2013 un centru sau un loc de trafic \u2013 pentru viitoarele realiz\u0103ri cinematografice, o pia\u0163\u0103 pentru distribuitori, o scen\u0103 pentru spectatori \u015fi un instrument de lucru pentru cei care se ocup\u0103 de fenomenul cinematografic.
\nGhidul festivalului
\nPentru a ghida spectatorul \u00een acest conglomerat, organizatorii au editat un catalog bilingv (portughez\u0103-englez\u0103) de 220 de pagini \u00een care g\u0103se\u015fti un indice de realizatori, de titluri de film \u015fi de \u0163\u0103ri, asociat unui indice al sec\u0163iunilor tematice. Fiecare film are o minicronic\u0103 de un paragraf, indica\u0163iile tehnice \u015fi specifica\u0163iile biografice ale realizatorului. Minicronica este semnat\u0103 \u015fi reprezint\u0103 un eseu explicativ. Travaliul criticului este aici \u00een slujba realizatorului. \u00cen c\u00e2teva fraze ai prezentat\u0103 povestea, atmosfera, lumea filmului, cinematografia, referin\u0163ele stilistice, intertextele \u015fi atitudinea ori filosofia filmului. Arta microeseului este s\u0103 la\u015fi nespuse lucruri care te provoac\u0103 s\u0103 vezi filmul. Realizat pe metoda veche, dar eficient\u0103 a programului de sal\u0103, ghidul este f\u0103cut cu mult\u0103 munc\u0103, disciplin\u0103, reflec\u0163ie \u015fi seriozitate, fiind revelator \u015fi pentru efortul de organizare din spatele evenimentelor. Spiritul latin se combin\u0103 reu\u015fit cu rigoarea germanic\u0103.
\nSec\u0163iunile festivalului<\/strong>
\nActivit\u0103\u0163i paralele, special screenings, Vienna Short Film Festival, Premiile FIPRESCI prezint\u0103 c\u00e2teva axe de interes lateral. Categoriile majore sunt formulate pe baza unor categorii eclectice, conform intereselor de vizionare ale segmentelor de public. Am p\u0103strat c\u00e2teva din titlurile sec\u0163iunilor pentru gustul latinit\u0103\u0163ii.
\n\u2022 Competi\u00e7\u00e3o internacional
\n\u2022 Competi\u00e7\u00e3o nacional (lung \u015fi scurtmetraj)
\n\u2022 Novissimos (scurtmetraj nou portughez)
\n\u2022 Silvestre (lung \u015fi scurtmetraj, unde se reia o serie de filme mai vechi \u015fi mai noi care au marcat experien\u0163a festivalului menit\u0103 a \u201eelimina grani\u0163ele artificiale dintre genuri de film \u015fi genera\u0163ii de cinea\u015fti\u201c)
\n\u2022 Jan Soldat (portretul unui cineast german \u201eireverent, inconfortabil \u015fi prolific\u201c)
\n\u2022 Indie junior (scurtmetraj anima\u0163ie, nu numai pentru juniori)
\n\u2022 Independent Hero (o selec\u0163ie retrospectiv\u0103 de filme semnate de Mia Hansen-Love \u015fi Whit Stillman)
\n\u2022 Indie music (fic\u0163iune \u015fi documentar pe tema lumii muzicii, de la spectacolul de pe scen\u0103 la biografia interpre\u0163ilor)
\n\u2022 Director\u2019s Cut (care prezint\u0103, a\u015fa cum \u015fi titlul o indic\u0103, o serie de pelicule \u00een versiunea dorit\u0103 de autor)
\n\u2022 Horror (o selec\u0163ie de \u201efilme bizare, extreme sau pur \u015fi simplu nelini\u015ftitoare\u201c)
\nAferim!<\/strong>
\nPrezentarea filmului lui Radu Jude, Aferim! \u2013 un preferat al noului val cinematografic rom\u00e2nesc de mai mult\u0103 vreme la Indie \u2013 este simptomatic\u0103 pentru tipul de eseu practicat \u00een volumul-ghid al festivalului. Citez: \u201eRadu Jude st\u0103p\u00e2ne\u015fte ironia naturalist\u0103, evit\u00e2nd orice detalii \u015fi ornamente inutile \u015fi exploreaz\u0103 cu success noi teritorii. Aferim! este un film de epoc\u0103 (\u2026), filmat atent \u00een alb \u015fi negru (at\u00e2t de reu\u015fit filmat, \u00eenc\u00e2t cinematografia sa aminte\u015fte de magnificul Hard to Be a God al lui Aleksei German). Constadin \u015fi fiul s\u0103u caut\u0103 un \u0163igan sclav care e b\u0103nuit de a fi fost amantul st\u0103p\u00e2nei sale. Dup\u0103 ce-l g\u0103sesc pe Carfin, sclavul, \u00eel vor aduce acas\u0103 unde nici so\u0163ia boierului, nici zapciul nu vor reu\u015fi s\u0103-l scape de furia so\u0163ului \u00een\u015felat. C\u0103utarea este marcat\u0103 de ura stereotip\u0103 a personajelor fa\u0163\u0103 de orice fel de minorit\u0103\u0163i \u015fi fa\u0163\u0103 de orice se define\u015fte ca \u201estr\u0103in\u201c \u015fi se sf\u00e2r\u015fe\u015fte cu o r\u0103zbunare violent\u0103. Este un lucru \u00eembucur\u0103tor s\u0103 \u015ftim c\u0103 Radu Jude r\u0103m\u00e2ne fidel umorului s\u0103u rafinat \u015fi construie\u015fte ironia laturii ur\u00e2te a fiin\u0163elor umane\u201c (M.M.). Textul citat aduce, sintetic, axele de analiz\u0103: un film naturalist \u015fi ironic ce exploreaz\u0103 latura repulsiv\u0103 a naturii umane. Filmul este \u00eenscris \u00eentr-o paradigm\u0103 cinematografic\u0103 de renume, situ\u00e2ndu-se \u00een zona eseului, cu un amestec de umor, ironie \u015fi parabol\u0103.
\nDe\u015fi provoac\u0103 obsesia local\u0103 a latinilor care se iau \u00een serios \u015fi care au complexe de inferioritate, filmul lui Radu Jude nu este doar despre atunci\/ ast\u0103zi \u00een Rom\u00e2nia de acum \u015fi aici, ci vorbe\u015fte despre o atitudine universal\u0103, despre latura ur\u00e2t\u0103 a ignoran\u0163ei, a intoleran\u0163ei \u015fi a puterii lipsite de discern\u0103m\u00e2nt. Desigur, toate acestea \u00een decorul particular de road movie (we)stern al \u0162\u0103rii Rom\u00e2ne\u015fti \u00een secolul al XIX-lea. Cei de la festivalul de la Lisabona au perceput capacitatea lui Jude de a investiga un punct sensibil al mentalit\u0103\u0163ilor \u015fi prejudec\u0103\u0163ilor. Includerea filmului \u00een noul val de istorie rom\u00e2neasc\u0103 axat\u0103 pe reconsiderarea locurilor comune ale propagandei na\u0163ionalist-socialiste este o form\u0103 adecvat\u0103 de a-l \u00eenscrie \u00een tradi\u0163ia cultural\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 \u015fi astfel de a-l valoriza din perspectiva mai larg\u0103 a istoriei culturale (Vintil\u0103 Mih\u0103ilescu, Istoria Rom\u00e2niei: noul val?, \u00een Contributors, 2015). Proiectul poate fi comparat cu cel al asum\u0103rii unei realit\u0103\u0163i ce contrazice utopia mitului fondator pa\u015foptist civilizator \u015fi pe cel al excelen\u0163ei comuniste \u015fi, implicit, cu re-evaluarea unei imagini istorice false \u015fi manipulatorii (Sorin Antohi, De ce nu-\u015fi asum\u0103 Turcia Genocidul armean?, \u00een Observator cultural). Dar s\u0103 nu dramatiz\u0103m \u00een exces actul de valorizare cultural\u0103 (care d\u0103 na\u015ftere acum unui val de scrieri \u015fi reac\u0163ii \u00een pres\u0103), c\u0103ci este un film care prezint\u0103 o nara\u0163iune diferit\u0103 de cea cu care ne-a obi\u015fnuit conformismul de lung\u0103 durat\u0103 al cinematografiei rom\u00e2ne\u015fti. Filmul este, v\u0103zut dintr-o perspectiv\u0103 mai cinematic european\u0103, unul despre umanitate, empatie \u015fi toleran\u0163\u0103 \u015fi trimite \u00een mod explicit la o tradi\u0163ie iconografic\u0103 (pictur\u0103 \u015fi film) \u015fi la una literar\u0103. S\u0103 nu uit\u0103m c\u0103 istoria \u015fi critica literar\u0103 au recitit de multe ori \u00een cheie diferit\u0103 operele clasicilor (vezi valorizarea literaturii licen\u0163ioase la Ion Creang\u0103 ori \u00een suprarealism). Altminteri, nimeni nu mai este \u015focat de filmele ce reprofileaz\u0103 istoriile cu personaje-cult (face parte din fic\u0163iune) de genul Ioanei d\u2019Arc sau al lui Hristos. Filmul nu e discurs istoric, ci este fic\u0163iune. \u00cen acest sens, articolul lui Andrei Gorzo este mai adecvat unei critici cinematografice ce analizeaz\u0103 filmul prin compara\u0163ie, \u00een interiorul istoriei de cinema, cu referin\u0163e la westernul lui John Ford, Tarantino \u015fi canonul Sergiu Nicolaescu (Andrei Gorzo, Aferim! \u015fi westernul, \u00een Dilema veche ). Interpretarea Indie pare mai adecvat\u0103 \u00een m\u0103sura \u00een care \u00eenscrie filmul \u00een contextul mai larg al defini\u0163iei umanit\u0103\u0163ii: solidaritate, utopie, afectivitate \u015fi compasiune, toleran\u0163\u0103 \u015fi umanism, dar \u015fi empatie.
\nDjango Unchained al lui Quentin Tarantino (2012) era somptuos cinematografic, un fel de baroc al procedeelor \u015fi al schemelor sofisticate cinematice. La Radu Jude, prin utilizarea insistent\u0103 a planurilor generale \u015fi a economiei de mijloace cinematografice, ironia sun\u0103 \u00een genul \u201epeisaje ample \u015fi personaje mici\u201c. Micimea uman\u0103 a antieroului format \u00een e\u015fec e m\u0103surat\u0103 \u00een afectele ira\u0163ionale \u015fi puternice asociate lipsei curajului \u015fi a empatiei. R\u0103m\u00e2ne de v\u0103zut dac\u0103 acest diagnostic se poate aplica \u015fi Rom\u00e2niei moderne, dar e de subliniat c\u0103 tipul de personaj este o constant\u0103 stilistic\u0103 a filmelor lui Jude. \u00cen acest context, nu este de mirare c\u0103 filmului i-a fost decernat Premiul Indie \u2013 Feature Film Grand Prize City of Lisbon \u2013 \u015fi Premiul canalului de televiziune Cineseries, TVCine & S\u00e9ries Distribution Award. \u00cen definitiv, Indie este un festival de film interna\u0163ional cu voca\u0163ia latinit\u0103\u0163ii nu tenden\u0163ioase, ci de spirit \u015fi stil.
\nFilmele din competi\u0163ie<\/strong>
\nDintre lungmetrajele din competi\u0163ie c\u00e2teva atrag aten\u0163ia. Detaliile stereotipe ale New York-ului sunt fundalul unei istorii de dragoste \u2013 un moment de emo\u0163ie situat \u00eentr-un context de \u201emelancolie amestecat cu o umbr\u0103 de fericire\u201c \u2013 \u00een Christmas Again (Charles Poekel, USA, 2014). She Comes Back on Thursday (Andr\u00e9 Novais Oliveira, fic\u0163iune-documentar, Brazilia, 2014) aduce \u00een prim-plan \u201emici momente de via\u0163\u0103 \u015fi detalii cotidiene\u201c ce amintesc programatic de modelul cinematografic al lui Robert Bresson, construind portretul unei familii din suburbie. G\u00fceros (Alonso Ruiz Palacios, Mexic, 2014), ce poate fi descris ca un road movie, se transpune \u00een zona fanteziei, a iubirii pierdute, dezv\u0103luind dificultatea de a cre\u015fte \u00eentr-un ora\u015f c\u0103ruia nu-i pas\u0103 de visele noastre. O alegorie a fragilit\u0103\u0163ii \u015fi ambi\u0163iei e prezent\u0103 \u00een Goat (Ivan Ostrochovsky, Slovacia, 2015), istoria unui boxer ce \u00eencearc\u0103 s\u0103 ias\u0103 din s\u0103r\u0103cie continu\u00e2nd s\u0103 lupte \u00een aren\u0103, de\u015fi \u00eei este interzis \u015fi de\u015fi pierde meciurile. Condi\u0163ia uman\u0103 e figurat\u0103 de o manier\u0103 realist \u201esimplificat\u0103\u201c cu ajutorul metaforei \u201evia\u0163a e o c\u0103l\u0103torie\u201c, iar omul este un lupt\u0103tor neobosit \u00een fa\u0163a adversit\u0103\u0163ii. Finalul e deschis pentru a indica orizontul nelini\u015ftitor \u015fi alienant al destinului protagonistului. Un film cu o structur\u0103 similar\u0103 contureaz\u0103 drama genera\u0163iilor \u00eentr-o comunitate de romi din Fran\u0163a Mange tes morts (Jean-Charles Hue, 2014). Un personaj damnat \u015fi r\u0103zvr\u0103tit are o violent\u0103 c\u0103l\u0103torie de o noapte \u00eempreun\u0103 cu apropia\u0163ii s\u0103i din clan pentru a se \u00eendrepta \u00een plin\u0103 vitez\u0103, diminea\u0163a, singur, \u00een ma\u015fin\u0103, c\u0103tre barajul de poli\u0163ie. Filmul reia drama eroului solitar ce caut\u0103 transcenden\u0163a dincolo de leg\u0103turile de genera\u0163ii, de familie, rivalitate, violen\u0163\u0103 \u015fi de fantomele membrilor defunc\u0163i ai comunit\u0103\u0163ii.
\nListen up Philip (Alex Ross Perry, USA, 2014) pune \u00een scen\u0103 un \u201efilm ce portretizeaz\u0103 tineri din mediul urban care se \u00eent\u00e2lnesc \u00een peisajul Americii profunde \u015fi se confrunt\u0103 cu nevrozele, frustr\u0103rile \u015fi dorin\u0163ele, construind \u015fi desf\u0103c\u00e2nd totodat\u0103 regulile de atrac\u0163ie \u015fi rivalitate mutual\u0103\u201c. Melbourne (Nima Javidi, Iran, 2014) se desf\u0103\u015foar\u0103 \u00eentr-un decor teatral minimal, \u00eentre patru pere\u0163i, unde starea rela\u0163iei dintre protagoni\u015fti reflect\u0103 starea societ\u0103\u0163ii \u00een ansamblu, construind un suspense al viitorului unui cuplu \u015fi, alegoric, al unei \u0163\u0103ri. Putem spune c\u0103 uneori teatrul se deplaseaz\u0103 spre film, iar alteori filmul caut\u0103 decorul \u015fi anima\u0163ia scenic teatral\u0103.
\nQuand je ne dors pas (Tommy Weber, Fran\u0163a, 2014) urm\u0103re\u015fte \u00eent\u00e2lnirile de o noapte \u00een Paris ale unui t\u00e2n\u0103r f\u0103r\u0103 identitate definit\u0103, ce aminte\u015fte de filmele Noului Val francez (de la Antoine Doinel din filmele lui Fran\u00e7ois Truffaut la peregrin\u0103rile pariziene din filmele lui Eric Rohmer). Parte din atractivitatea filmului e datorat\u0103 jocului de expresii ce tr\u0103deaz\u0103 emo\u0163iile \u00een permanent\u0103 alunecare. Acest film de nuan\u0163e comic-tragic con\u0163ine \u015fi tehnici de amstecuri de gen \u015fi de artificiu postmoderne, pentru a se \u00eenscrie \u00een ceea ce numeam remodern.
\nUn film ca Sivas (Kaan Mujdeci, Turcia, 2014) \u00ee\u015fi g\u0103se\u015fte rezonan\u0163a cu filmele cu copii ale lui Abbas Kiarostami ori cu atmosfera din filmele lui Nuri Bilge Ceylan. Un copil \u00ee\u015fi g\u0103se\u015fte un companion, un c\u00e2ine de lupt\u0103, \u00eentr-o societatea marcat\u0103 de diferen\u0163ele de gen \u015fi de status, unde \u201eanimale \u015fi oameni coexist\u0103 \u00een acela\u015fi plan al fabulei (sau al metaforei?), imersa\u0163i \u00een violen\u0163a cotidian\u0103 care obstruc\u0163ioneaz\u0103 orice \u015fi pe oricine, care, rar, arat\u0103 semnele afec\u0163iunii\u201c. Metafora asociaz\u0103 condi\u0163ia uman\u0103 cu destinul unui animal aflat \u00eentr-un peisaj dezolant \u015fi populat cu fiin\u0163e primitive lipsite de empatie \u015fi afec\u0163iune.
\nDin sec\u0163iunea Silvestre ies \u00een eviden\u0163\u0103 c\u00e2teva lung metraje de autor. Before We Go (Jorge Leon, Belgia, 2014) propune o punere documentar\u0103 \u00een scen\u0103 a \u00eent\u00e2lnirii unor pacien\u0163i afla\u0163i \u00een faz\u0103 terminal\u0103 cu o o serie de arti\u015fti coregrafi, muzicieni \u015fi dansatori. \u00cempreun\u0103 vor pune \u00een scen\u0103 un spectacol pe care nu-l vor vedea niciodat\u0103. Ei se reinventeaz\u0103 \u00een \u201edurere \u015fi pl\u0103cere\u201c. Proiectul \u0163ine de \u201eafi\u015farea tragediei \u015fi a salv\u0103rii corporale prin transfigurarea artistic\u0103\u201c. Demnitatea uman\u0103 e recuperat\u0103 prin \u00eenfruntarea \u201edansului mor\u0163ii\u201c \u015fi a ororii pe care aceasta o implic\u0103. Fiecare \u00ee\u015fi va interpreta frica \u015fi dorin\u0163a: carpe diem \u015fi memento mori. Prin solidaritate \u015fi c\u0103ldur\u0103 uman\u0103 fiecare \u00ee\u015fi transpune \u015fi \u00ee\u015fi reinventeaz\u0103 pl\u0103cerea \u015fi moartea, c\u0103ci nimeni nu \u201ereu\u015fe\u015fte singur\u201c.
\nFor the Plasma (Bingham Bryant & Kyle Molzan, USA, 2014), filmat \u00een 16 mm, are o istorie simpl\u0103. O t\u00e2n\u0103r\u0103 este angajat\u0103 s\u0103 supravegheze, cu ajutorul unor camere, o p\u0103dure din America de Nord. Ea prime\u015fte vizita unei alte tinere care \u00eei va fi asistent\u0103 \u015fi apoi continuatoare. \u00ce\u015fi ini\u0163iaz\u0103 asistenta \u00een practica lecturii imaginilor p\u0103durii \u00een care descoper\u0103 forme \u015fi figuri ce se \u201epotrivesc\u201c interpret\u0103rii fenomenelor economice \u015fi financiare. C\u0103tre final un enigmatic om de afaceri japonez \u00eei ofer\u0103 tinerei o serie de fotografii ce reprezint\u0103 galaxii pe care le are de interpretat, de citit \u015fi de previzionat, a\u015fa cum o poate face o sibil\u0103 ast\u0103zi. Filmul este articulat pe formula unui intens minimalism (de la dialogurile care par desprinse dintr-o caset\u0103 video de \u00eenv\u0103\u0163at limba englez\u0103 la sintaxa unui montaj de tip gradul zero cinematografic). Filmul, dup\u0103 catalogul festivalului, este o lucrare \u201eexperimental\u0103 despre lumea finan\u0163elor, despre societatea informatic\u0103, despre lumea secret\u0103 a cinefiliei \u015fi despre dorin\u0163a simpl\u0103 de a filma o var\u0103 \u00een natur\u0103\u201c. O fabul\u0103 contemporan\u0103 ce invit\u0103 la diverse contextualiz\u0103ri alegorice \u00een care esen\u0163ial\u0103 este coresponden\u0163a dintre imagine \u015fi realitate. De asemenea, la fel ca \u015fi Blow-up (Michelangelo Antonioni, 1966) ori The Draughtman\u2019s Contract (Peter Greenaway, 1982), pelicula este un discurs despre analiza imaginii \u015fi despre filmul ca mod de lectur\u0103.
\nPrintre scurtmetraje a fost remarcat Cai putere (Horsepower, 2014) al regizorului Daniel Sandu, care face \u015fi el un diagnostic al rela\u0163iilor sociale, pornind de la banalul pretext al transportului cu prietenii al unei motociclete la etajul zece. Suprarealista reuniune de for\u0163e umane provoac\u0103 psihodrama obsesiilor \u015fi a crizelor \u015fi testeaz\u0103 soliditatea rela\u0163iilor de solidaritate, prietenie \u015fi empatie. \u00cen rezumat, comentariul de la Indie subliniaz\u0103 faptul c\u0103 \u00een aceast\u0103 \u201e\u00een\u0103l\u0163are \u00een infern umorul rom\u00e2nesc se combin\u0103 cu o melancolie sobr\u0103\u201c.<\/p>\n

 <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Considera\u0163ii generale INDIELISBOA, al doisprezecelea Festival de Film Independent (23 aprilie \u2013 3 mai 2015) de la Lisabona, este un model de organizare a unui eveniment de acest tip. S\u0103 urm\u0103rim c\u00e2teva dintre componentele sale. \u00cen primul r\u00e2nd, Festivalul Indie este structurat pe axa global vs local. Sunt prezentate filme de scurt \u015fi lungmetraj, documentar,… Cite\u0219te mai mult »INDIELISBOA sau corbul iconoclast<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","footnotes":""},"categories":[11316],"tags":[14256,14257],"class_list":["post-23390","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-cinema-arte-media","tag-festival-de-film-independent","tag-indielisboa"],"views":1172,"jetpack_featured_media_url":"","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23390","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=23390"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23390\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=23390"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=23390"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=23390"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}