{"id":23381,"date":"2015-05-13T21:16:58","date_gmt":"2015-05-13T19:16:58","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=23381"},"modified":"2015-05-13T21:16:58","modified_gmt":"2015-05-13T19:16:58","slug":"insir-te-margarite-valorificarea-dramatica-a-mitului","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/insir-te-margarite-valorificarea-dramatica-a-mitului\/","title":{"rendered":"\u00cen\u015fir-te m\u0103rg\u0103rite, valorificarea dramatic\u0103 a mitului"},"content":{"rendered":"

Teatrul Na\u0163ional Bucure\u015fti \u015fi-a redeschis Sala Mare cu spectacolul \u00cen\u015fir\u2019te m\u0103rg\u0103rite, adaptare dup\u0103 textul lui Victor Eftimiu, \u00een regia lui Dan Puric. O alegere bun\u0103, dat\u0103 fiind amploarea mont\u0103rii cu zeci de interpre\u0163i, mult\u0103 mi\u015fcare scenic\u0103, muzic\u0103, dans \u015fi proiec\u0163ii de mari dimensiuni, \u00een maniera caracteristic\u0103 a lui Dan Puric, preocupat s\u0103 \u00eembine rostirea cu for\u0163a sugestiv\u0103 a corpului \u015fi atmosfera sonor-vizual\u0103. Este o \u00eencercare de teatru total, suficient de singular\u0103 pentru a fi remarcat\u0103 indiferent de gradul realiz\u0103rii, mai ales c\u0103 presupune munc\u0103 sus\u0163inut\u0103 \u015fi neremunerat\u0103 cu actorii tineri, mai pu\u0163in experimenta\u0163i, care trebuie adu\u015fi \u00een c\u00e2teva luni la un nivel de competen\u0163\u0103 sensibil peste ceea ce au dob\u00e2ndit \u00een facult\u0103\u0163ile de specialitate.
\n\u00cen pofida neajunsurilor interpretative inevitabile primelor reprezenta\u0163ii (c\u00e2teva replici \u00eencurcate, nesincroniz\u0103ri coregrafice, tenta\u0163ia de a plusa excesiv), rezult\u0103 un spectacol de real\u0103 plasticitate, cu momente expresive, dintre care cele mai reu\u015fite ni se par scena fermec\u0103rii ca o seduc\u0163ie a fetei de \u00eemp\u0103rat de c\u0103tre vr\u0103jitoare, \u00eent\u00e2lnirea Sorinei cu Zmeul Zmeilor \u015fi dansul s\u0103biilor. Foarte bun jocul lui Dan Puric (Zmeul) \u015fi al lui Carmen Ionescu (Vr\u0103jitoarea), oscil\u00e2nd subtil, cu economie de mijloace, \u00eentre sensibilitatea comunic\u0103rii afective \u015fi pasiunea distrug\u0103toare. Mai pu\u0163in intrat\u0103 \u00een rol Beatrice Rubic\u0103 (Sorina) \u2013 altminteri inteligent pus\u0103 \u00een valoare ca Ifigenie autohton\u0103 \u2013, capabil\u0103 s\u0103 sus\u0163in\u0103 fizionomic tablourile dramatice, rateaz\u0103 \u00eens\u0103 dramatismul unor replici, de pild\u0103 atunci c\u00e2nd accept\u0103 sacrificiul c\u0103s\u0103toriei din ra\u0163iuni politice \u015fi afectiv filiale. O not\u0103 special\u0103 pentru st\u0103p\u00e2nirea de sine a lui Silviu Biri\u015f (Buzdugan), care a reu\u015fit s\u0103 dep\u0103\u015feasc\u0103 momentul penibil provocat (\u00een Teatrul Na\u0163ional Bucure\u015fti!) de mieunatul disperat al unei pisici r\u0103t\u0103cite prin culise \u015fi de r\u00e2sul spectatorilor, chiar \u00eenaintea scenei plec\u0103rii personajului \u00een c\u0103utarea miresei pierdute.
\n\u00cen\u015fir\u2019te m\u0103rg\u0103rite se construie\u015fte narativ pe alternan\u0163a planurilor cotidian \u015fi tainic,\u00a0 proprie basmului, cu unele inser\u0163ii ale sentimentului numinos (frica sacr\u0103) \u00een zona profanului, a\u015fa cum se \u00eent\u00e2mpl\u0103 cu ocazia discu\u0163iei dintre \u0163\u0103ranii preocupa\u0163i de semne \u015fi minuni. Miza este s\u0103 transmit\u0103 publicului o stare interioar\u0103 cu voca\u0163ia misterului, adic\u0103 a existen\u0163ei supratemporale, abstras\u0103 din categoriile cunoa\u015fterii istorice. \u00cent\u00e2lnirea cu sacralitatea este imaginat\u0103 pe calea magiei \u2013 ca spiritualitate de semn negativ \u2013 \u015fi mai ales a mitului, \u00een particular mitul zbur\u0103torului, \u00een jurul c\u0103ruia se elaboreaz\u0103 partea cea mai important\u0103 a simbolisticii piesei.
\nZbur\u0103torul, reprezentat de Zmeul Zmeilor, traduce visul erotic \u00een\u0163eles ca ini\u0163iere, ca transformare identitar-moral\u0103 a tinerei prin intermediul dragostei. \u00cen aceast\u0103 calitate, gestioneaz\u0103 evolu\u0163ia fetei celei mici a \u00eemp\u0103ratului, a c\u0103rei plecare de acas\u0103 corespunde unui parcurs cu valoare formatoare \u00een cadrul fabulos al p\u0103durii, locul privilegiat unde se coboar\u0103 \u201eprietenii zei\u201c, cum spunea Friedrich H\u00f6lderlin. Este maniera \u00een care au conceput cinematografic p\u0103durea Andrei Tarkovski \u00een C\u0103l\u0103uza, apoi Dan Pi\u0163a \u00een Concurs. Zmeul \u00eensu\u015fi este ambivalent. Pe de o parte, apare ca iubitul a\u015fteptat de fete s\u0103 le fure (perspectiva Sbur\u0103torului heliadesc), dar, pe de alt\u0103 parte, ca aspir\u00e2nd el \u00eensu\u015fi la iubirea capabil\u0103 s\u0103-l scoat\u0103 din izolare (mai aproape de ipostaza spectral\u0103 a Luceaf\u0103rului).
\nAl doilea mit susceptibil de valorificare ar fi fost al androginului: fiin\u0163a desp\u0103r\u0163it\u0103 prin c\u0103derea \u00een lume, ale c\u0103rei jum\u0103t\u0103\u0163i se caut\u0103 mereu, recognoscibil eventual \u00een goana ne\u00eencetat\u0103 a lui
\nF\u0103t-Frumos dup\u0103 Ileana Cos\u00e2nzeana care-l completeaz\u0103, \u00een sensul unirii misterice a so\u0163ilor deveni\u0163i un singur trup spiritual. Din p\u0103cate, irelevan\u0163a conven\u0163ional\u0103 a interpret\u0103rii celor dou\u0103 personaje este departe de posibilit\u0103\u0163ile artistice introspectiv-simbolice ale arhetipului psihologic \u00eentrep\u0103truns cu taina nun\u0163ii.
\n\u00cen viziunea regizoral\u0103, condi\u0163ia omului nu se epuizeaz\u0103 \u00eens\u0103 \u00een c\u00e2mpul de referin\u0163\u0103 al miturilor. \u00cemplinirea acesteia, \u00eentrev\u0103zut\u0103 ca eliberare de vraj\u0103 \u015fi izbucnire de vitalitate prin dans, e plasat\u0103 sub semnul cre\u015ftinismului, al \u201ecrucii de via\u0163\u0103 f\u0103c\u0103toare\u201c identificat\u0103 la un moment dat cu fluierul, \u00eentr-o \u00eencercare de suprapunere semnificativ\u0103 a rom\u00e2nit\u0103\u0163ii arhaice cu destinul universal al m\u00e2ntuirii. Recunoa\u015ftem aici ideea lui Dan Puric despre participarea poporului rom\u00e2n la universalitate prin ceea ce are mai specific, anume perspectiva cosmic\u0103 a culturii tradi\u0163ionale.
\nTotu\u015fi, spre deosebire de Suflet rom\u00e2nesc \u015fi Royal fashion, \u00cen\u015fir\u2019te m\u0103rg\u0103rite ni se pare un spectacol mai pu\u0163in \u00eenchegat, ca un colaj de tablouri insuficient asamblate. Unele momente sunt repetitive, de pild\u0103 acela \u00een care Floarea Soarelui caut\u0103 s\u0103 o atrag\u0103 \u00eenc\u0103 o dat\u0103 pe mezina \u00eemp\u0103ratului \u00een lumea fermecat\u0103 a plantelor \u015fi g\u00e2zelor. Prima scen\u0103 din partea a doua \u2013 \u00een care Buzdugan \u00ee\u015fi revine dup\u0103 vraja de la nunt\u0103 \u2013 credem c\u0103 \u015fi-ar fi avut locul mai bine \u00een finalul primei p\u0103r\u0163i, urm\u00e2nd cursiv dup\u0103 episodul nun\u0163ii. Partea a doua s-ar fi deschis apoi cu dialogul \u0163\u0103ranilor \u00eengrijora\u0163i de piaza rea, premerg\u0103tor stepului din castelul \u00eentunecat.
\nAcestea sunt chestiuni care \u0163in de economia secven\u0163elor, a\u015fadar de reprezentare, de fa\u0163eta exterioar\u0103 a dramatiz\u0103rii. Exist\u0103 \u00eens\u0103 \u015fi c\u00e2teva fracturi sau inadecv\u0103ri de con\u0163inut, ce implic\u0103 elaborarea sa ideatic\u0103. Prima se refer\u0103 la identificarea caracterial\u0103 a Sorinei, care sufer\u0103 de o anumit\u0103 incongruen\u0163\u0103. E destul de pu\u0163in credibil ca r\u0103sf\u0103\u0163ata superficial\u0103 de la \u00eenceput s\u0103 ascund\u0103 \u00een sine for\u0163a moral\u0103 de a-\u015fi \u00eenfrunta p\u0103rin\u0163ii \u015fi de a renun\u0163a la via\u0163a privilegiat\u0103 pentru o iubire ipotetic\u0103, a\u015fa \u00eenc\u00e2t transformarea survine oarecum artificial.
\nAcela\u015fi lucru se poate spune \u015fi despre \u00eencheierea cre\u015ftin\u0103 a spectacolului, pe care nu o anticipeaz\u0103 nici intriga, nici tipologia personajelor. Sf\u00e2r\u015fitul are for\u0163\u0103 sugestiv\u0103 \u015fi impact cathartic prin el \u00eensu\u015fi, desprins de rest. Transpune mai cur\u00e2nd op\u0163iunea subiectiv\u0103 \u015fi n\u0103dejdea lui Dan Puric personal dec\u00e2t sensul inerent al povestirii. \u00cen\u015fir\u2019te m\u0103rg\u0103rite se subsumeaz\u0103 imaginarului mitic precre\u015ftin, din fondul mental popular, nu motivului cavaleresc al c\u0103ut\u0103rii Graalului. Cre\u015ftinismul opereaz\u0103 \u00een temporalitate prin prezen\u0163a Dumnezeului \u00eentrupat \u00een istorie, pe c\u00e2nd g\u00e2ndirea mitic\u0103 se desf\u0103\u015foar\u0103 dup\u0103 coordonatele eterne ale matricei culturale ancestrale (cf. Lucian Blaga).
\nCel mai mult contrariaz\u0103 emo\u0163ional evolu\u0163ia \u015fi sf\u00e2r\u015fitul Zmeului, \u00een condi\u0163iile \u00een care concep\u0163ia regizoral\u0103 iese din schema binar\u0103 buni\u2013r\u0103i \u015fi-l prezint\u0103 ca personaj tragic, respins de oameni, reconvertindu-\u015fi frustrarea \u00eensingur\u0103rii \u00een dorin\u0163\u0103 de putere, fa\u0163\u0103 de un F\u0103t-Frumos superficial \u015fi neconving\u0103tor ca erou pozitiv. Lupta dintre Zmeul r\u0103mas singur \u015fi F\u0103t-Frumos ajutat de o trup\u0103 de \u00eengeri \u00eenarma\u0163i ne-a adus \u00een minte \u00eenfruntarea lui Hector \u2013 con\u015ftient c\u0103 avea s\u0103 moar\u0103 \u2013 cu Ahile, protejatul zeilor, a c\u0103rui arogan\u0163\u0103 belicoas\u0103 provenea din convingerea c\u0103 sor\u0163ii \u00eei erau favorabili. \u00cen atare ipostaz\u0103 tipologic\u0103 ajungi s\u0103-l simpatizezi pe Zmeu, ceea ce nu constituie o solu\u0163ie artistic\u0103 ilegitim\u0103, chiar din contr\u0103, presupune un nivel de problematizare superior logicii basmului. Numai c\u0103, \u00een raport cu aceast\u0103 simpatie, izbucnirea de bucurie din final se resimte nelalocul ei, dup\u0103 cum victoria binelui prin mijlocirea unui F\u0103t-Frumos inconsistent apare dubioas\u0103.
\nObserva\u0163iile critice privesc a\u015fadar unele aspecte legate de realizare, dar nu angajeaz\u0103 viabilitatea \u015fi poten\u0163ialul expresiv al experimentului ca atare. Valorificarea mitului readuce teatrul c\u0103tre sursele sale originare, \u00een maniera tragediilor antice, re\u00eenscris\u0103 contextului autohton de reprezent\u0103ri, demers la fel de \u00eendrept\u0103\u0163it \u015fi de ofertant ca o montare clasic\u0103 la Comedia Francez\u0103. Po\u0163i s\u0103 rezonezi cu aceast\u0103 \u00eencercare, s\u0103-\u0163i plac\u0103 ori s\u0103 te intereseze cel pu\u0163in sau po\u0163i s\u0103 te oripilezi precum o doamn\u0103 rafinat\u0103 de o anumit\u0103 v\u00e2rst\u0103, care nu-\u015fi explica punerea \u00een scen\u0103 a unui asemenea proiect dec\u00e2t prin dezordinea din societatea rom\u00e2neasc\u0103 \u015fi corup\u0163ia generalizat\u0103.<\/p>\n

\"teatru\"<\/a><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Teatrul Na\u0163ional Bucure\u015fti \u015fi-a redeschis Sala Mare cu spectacolul \u00cen\u015fir\u2019te m\u0103rg\u0103rite, adaptare dup\u0103 textul lui Victor Eftimiu, \u00een regia lui Dan Puric. O alegere bun\u0103, dat\u0103 fiind amploarea mont\u0103rii cu zeci de interpre\u0163i, mult\u0103 mi\u015fcare scenic\u0103, muzic\u0103, dans \u015fi proiec\u0163ii de mari dimensiuni, \u00een maniera caracteristic\u0103 a lui Dan Puric, preocupat s\u0103 \u00eembine rostirea cu… Cite\u0219te mai mult »\u00cen\u015fir-te m\u0103rg\u0103rite, valorificarea dramatic\u0103 a mitului<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[11318],"tags":[14252,13687],"class_list":["post-23381","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-spectacolului","tag-insir-te-margarite","tag-teatrul-national-bucuresti"],"views":2169,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23381","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=23381"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23381\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=23381"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=23381"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=23381"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}