Dup\u0103 primele zece volume privind anii 1944-1964, ai stalinismului \u015fi ai realismului socialist, au ap\u0103rut sub egida Academiei Rom\u00e2ne, a Funda\u0163iei Na\u0163ionale pentru \u015etiin\u0163\u0103 \u015fi Art\u0103 \u015fi a Institutului de Istorie \u015fi Teorie Literar\u0103 \u201eG. C\u0103linescu\u201c, \u00een coordonarea acad. Eugen Simion, noi\u00a0 volume din lucrarea Cronologia vie\u0163ii literare rom\u00e2ne\u015fi. Perioada postcomunist\u0103, I-III, 1990-1992 (Editura Muzeului Na\u0163ional al Literaturii Rom\u00e2ne, 2014, XVI+1.796 p). Lucrarea a fost elaborat\u0103 de un colectiv: Bianca Bur\u0163a-Cernat (coordonare redac\u0163ional\u0103), Paul Cernat, Lucian Chi\u015fu, Carmina Cojocaru, Teodora Dumitru, Stancu Ilin, Andrei Milca, I. Opri\u015fan. Nota asupra edi\u0163iei e semnat\u0103\u00a0 de Bianca Bur\u0163a-Cernat.
\nDin cele 80 de publica\u0163ii consultate (cotidiane, s\u0103pt\u0103m\u00e2nale, reviste cu apari\u0163ia bilunar\u0103 \u015fi lunar\u0103), alc\u0103tuitorii Cronologiei au re\u0163inut un bogat fond documentar privind discu\u0163iile purtate despre rostul \u015fi rolul culturii, statutul creatorului, autonomia culturii, cenzura economic\u0103, dispre\u0163ul pentru valori, distrugerea mediului natural, distrugerea unor valori arhitecturale din Bucure\u015fti etc. Sunt pagini care pot servi ca documenta\u0163ie pentru un mare num\u0103r de teme abordabile.
\nNe oprim, \u00een aceste \u00eensemn\u0103ri, doar la informa\u0163iile privind o tem\u0103 extrem de interesant\u0103 \u2013 cenzura pe care a exercitat-o regimul totalitar pe toat\u0103 existen\u0163a sa, inclusiv\u00a0 dup\u0103 ce formal a fost interzis\u0103 la 1 martie 1977. Sunt lu\u0103ri de pozi\u0163ie at\u00e2t cu privire la cenzur\u0103 ca institu\u0163ie extrem de nociv\u0103, c\u00e2t \u015fi la unii dintre cenzorii de la v\u00e2rf, \u00een primul r\u00e2nd la Mihai Dulea.
\nSunt articole, sunt opinii exprimate \u015fi publicate dup\u0103 1990. Semnificativ este faptul c\u0103 \u00eempotriva principalului cenzor al ultimilor ani ai regimului totalitar s-au exprimat foarte drastice opinii critice \u00eenc\u0103 \u00eenainte de 1990. Una dintre \u201eoperele\u201c lui Mihai Dulea a fost compromiterea apari\u0163iei Dic\u0163ionarului scriitorilor rom\u00e2ni, coordonat de Mircea Zaciu, Marian Papahagi, Aurel Sasu. Mircea Zaciu, care a protestat ani de-a r\u00e2ndul \u00eempotriva obstacul\u0103rii apari\u0163iei importantului lexicon, a mai f\u0103cut-o, \u00eenc\u0103 o dat\u0103, la data de 26 iulie 1986, \u00een cadrul Consiliului de conducere al Uniunii Scriitorilor, c\u00e2nd\u00a0 s-a adresat direct cenzorului Mihai Dulea, spun\u00e2nd \u00eentre altele:
\n\u201e\u00cen locul respectului, m-am izbit \u00eens\u0103 de un imens dispre\u0163 \u015fi de un act de barbarie anticultural\u0103 \u015fi antipatriotic\u0103: suprimarea colec\u0163iei \u00abRestituiri\u00bb la Dacia, pe care am condus-o din 1972 p\u00e2n\u0103 la nr. 80; suprimarea muncii Dic\u0163ionarului, care ne-a costat al\u0163i zece ani de eforturi, de munc\u0103 dezinteresat\u0103 \u015fi complet neremunerat\u0103. Cui folosesc aceste decizii de o barbarie, repet, intolerabil\u0103 pentru con\u015ftiin\u0163a unui om care timp de peste 30 de ani a muncit \u00een slujba scrisului rom\u00e2nesc, a \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului \u015fi educa\u0163iei rom\u00e2ne\u015fti? Care prin c\u0103r\u0163ile \u015fi edi\u0163iile \u015fi tot ce a f\u0103cut \u00een slujba acestei culturi a demonstrat, sper, credin\u0163a \u015fi probitatea sa! Dvs., tov. Dulea, pute\u0163i s\u0103 m\u0103 distruge\u0163i pe mine ca persoan\u0103, psihic \u015fi chiar fizic. A\u0163i \u00eencercat de altfel, de\u015fi f\u0103r\u0103 succes deocamdat\u0103, s\u0103-mi opri\u0163i dreptul de semn\u0103tur\u0103 (episodul c\u0103r\u0163ii centenare despre Liviu Rebreanu, seria \u00abRestituiri\u00bb \u015f.a. vi le-a\u015f putea reaminti). Fi\u0163i \u00eens\u0103 \u00eencredin\u0163at c\u0103 oric\u00e2te c\u0103r\u0163i a\u0163i opri, oric\u00e2\u0163i scriitori a\u0163i ciunti \u015fi mutila, nu pute\u0163i distruge literatura rom\u00e2n\u0103, toate c\u0103r\u0163ile noastre \u015fi pe to\u0163i cei ce le scriem! Vitalitatea acestei literaturi e inimaginabil\u0103 \u015fi imprevizibil\u0103, spre fericirea acestui neam! Ea s-a ridicat cu capul sus din toate impasurile \u015fi crizele, naturale sau artificial create, din toate capcanele \u015fi nefericirile. Aceast\u0103 vitalitate ea o probeaz\u0103 \u015fi azi \u015fi o va demonstra \u015fi m\u00e2ine!, salv\u00e2nd-o, fi\u0163i convins, de to\u0163i Reznicek, fabrica\u0163i sau inventa\u0163i, care \u015fi-ar fi pus \u00een cap s-o oropseasc\u0103! (Reznicek e numele unui personaj din proza lui Radu Cosa\u015fu, viz\u00e2ndu-l pe I. Chi\u015finevschi \u015fi generic, pe orice satrap literar-politic de dup\u0103 1944, n.m.).\u201c Am dat acest lung citat din textul lui Mircea Zaciu, Un sindrom: Dic\u0163ionarul scriitorilor rom\u00e2ni; ap\u0103rut \u00een Rom\u00e2nia literar\u0103 (1990, nr. 3) \u015fi \u00een DSR (I, 1995, p. LIV\u2013LVII).
\nCa Mircea Zaciu, \u015fi al\u0163i scriitori i-au replicat dur lui Dulea. Ion B\u0103ie\u015fu a evocat o astfel de scen\u0103: \u201eS-a \u00eent\u00e2mplat ca, \u00eentr-o \u015fedin\u0163\u0103 ad-hoc, F\u0103nu\u015f Neagu \u015fi al\u0163i scriitori, sco\u015fi din s\u0103rite, s\u0103 strige: \u00abopri\u0163i pe acest legionar, pe acest distrug\u0103tor al cinematografiei!\u00bb M\u0103 ve\u0163i \u00eentreba cum a reac\u0163ionat, el, Dulea, la aceste acuza\u0163ii? A z\u00e2mbit suav (o suavitate a asasinilor, am v\u0103zut-o \u015fi pe o poz\u0103 a lui R\u00e2maru!), B\u0103bu\u0163a Suzi, care era de fa\u0163\u0103, s-a urcat imediat \u00een ma\u015fin\u0103 \u015fi a plecat spre C.C. A primit-o r\u0103posatul Petru Enache, secretar cu propaganda, care i-a spus: \u00aba\u0163i \u00eent\u00e2rziat cu un minut: Dulea a intrat deja la tovar\u0103\u015fa\u00bb.\u201c (Preciz\u0103m c\u0103 R\u00e2maru a fost un uciga\u015f \u00een serie care, prins, a fost executat.)
\nEu \u00eensumi am notat \u00een jurnalul meu, tip\u0103rit \u00een 2014, la data de 2 iulie 1986: \u201e\u00centr-o \u015fedin\u0163\u0103 care a avut loc sus, ministreasa a spus, dup\u0103 ce principalul ei subaltern, Mihai Dulea, a fost supus unui du\u015f rece de c\u0103tre un scriitor, c\u0103 critica acestuia a fost acustic\u0103, dar \u015fi-o \u00eensu\u015fesc, ea \u015fi subalternul ei. Baba voia s\u0103 spun\u0103 caustic\u0103.\u201c Dar cine a fost Mihai Dulea? Lucrarea lui Gheorghe Cri\u015fan Piramida. Dic\u0163ionar de personalit\u0103\u0163i politice \u015fi de stat, generali \u015fi lideri religio\u015fi 1944\u20132008 (Bucure\u015fti, 2008) d\u0103 \u015fi biografia lui, din care spicuim aspectele care ne intereseaz\u0103. Destinul culturii rom\u00e2ne\u015fti a fost influen\u0163at, timp de mul\u0163i ani, de o profesoar\u0103 de siderurgie, Suzana G\u00e2dea \u015fi de Mihai Dulea, economist, am\u00e2ndoi oameni politici. Acesta din urm\u0103 a avut oarecari leg\u0103turi cu munca de editare a c\u0103r\u0163ii, a celei politice!, c\u00e2nd a fost corector (1949), redactor de carte \u015fi redactor principal (p\u00e2n\u0103 \u00een 1960) \u015fi redactor-\u015fef al Sec\u0163iei de Economie politic\u0103 la Editura Politic\u0103 (1960-1966). A avut importante func\u0163ii politice: \u00een cadrul Comitetului Central al Partidului Comunist Rom\u00e2n: \u015fef de sector (martie 1967-22 ianuarie 1968), adjunct al \u015fefului Sec\u0163iei Propagand\u0103 (1 ianuarie 1968-1971), \u015fef al Sec\u0163iei cu propaganda cu grad de \u015fef de sec\u0163ie la Direc\u0163ia Rela\u0163ii Externe (1971-24 septembrie 1979), adjunct al \u015fefului Sec\u0163iei Propagand\u0103 \u015fi Pres\u0103 (17 august 1983-12 aprilie 1985), membru supleant al Comitetului Central al P.C.R. (22 noiembrie 1984-22 decembrie 1989). La Consiliul Culturii \u015fi Educa\u0163iei Socialiste a f\u0103cut parte din Biroul executiv \u00eentre 13 aprilie 1985 \u015fi 22 decembrie 1989. A f\u0103cut parte din colegiile redac\u0163ionale ale revistelor Lupta de clas\u0103, Era socialist\u0103 \u015fi Tribuna Rom\u00e2niei.
\nConsult\u0103m fi\u015fierul Bibliotecii Academiei Rom\u00e2ne \u015fi not\u0103m ce a publicat economistul Dulea: Structura economic\u0103 \u015fi social\u0103 a R.P.R. (1956, 79 p., cu traduceri \u00een maghiar\u0103 \u00een 1957 \u015fi \u00een german\u0103 \u00een 1958), Rom\u00e2nia, \u0163ar\u0103 socialist\u0103 \u00een curs de dezvoltare (1974, 29 p.), Constan\u0163a, prima regiune colectivizat\u0103, \u00een colaborare cu
\nS. Harti (1960, 540 p.), Structura economic\u0103 \u015fi de clas\u0103 a R.P.R., \u00een colab. cu I. R\u0103dulescu (1960, 96 p.), cu traducere \u00een german\u0103 \u00een acela\u015fi an. At\u00e2t \u015fi nimic mai mult!
\nRevenim acum la cele c\u00e2teva articole semnalate de Cronologia vie\u0163ii literare rom\u00e2ne\u015fti. Gheorghe Grigurcu, \u00een Rentierii f\u0103r\u0103delegii, din Dreptatea (12 aprilie 1990), \u00eei aminte\u015fte pe \u201eautorii masacrelor culturale\u201c Suzana G\u00e2dea, Mihai Dulea, Eugen Florescu \u015fi al\u0163ii, \u201ecare ne-au batjocorit cu vorba mincinoas\u0103 \u015fi agresiv\u0103\u201c, \u201ecu restric\u0163iile de tot felul \u015fi nu \u00een ultimul r\u00e2nd cu m\u0103surile administrative luate \u00eempotriva intelectualilor pentru singura vin\u0103 c\u0103 nu au pupat papucul dictatorului.\u201c Dan Petrescu, \u00eentr-un interviu luat de Mariana Marin \u015fi publicat \u00een Contrapunct (1990, nr. 18), intitulat Cine trebuie admonestat, imput\u0103 r\u0103m\u00e2nerea \u00een libertate a unor \u201ec\u0103l\u0103i ai culturii rom\u00e2ne\u201c precum Eugen Barbu, Mihai Dulea, Eugen Florescu, Tamara Dobrin, C.V. Tudor, Artur Silvestri. Darie Nov\u0103ceanu, \u00een P\u0103duchii lirici ai dictatorului, din Adev\u0103rul (18 aprilie 1990), a pledat pentru pedepsirea moral\u0103 a slugilor fostului dictator: \u201eNe mai r\u0103m\u00e2ne doar s\u0103-i ar\u0103t\u0103m cu degetul \u015fi s\u0103 \u00eenfiin\u0163\u0103m un \u00abtribunal\u00bb unde pedepsele s\u0103 nu fie dec\u00e2t morale, dar publice. Sunte\u0163i de acord, tovar\u0103\u015fe Mihai Dulea? Preg\u0103ti\u0163i-v\u0103 ap\u0103rarea\u201c.
\nN-a fost nevoie de ap\u0103rare din partea acestuia pentru c\u0103 n-a avut loc vreun proces. Gheorghe Grigurcu, \u00een articolul Avem nevoie de un N\u00fcrnberg rom\u00e2nesc!, din Contemporanul \u2013 Ideea european\u0103, a numit \u201epersonajele sumbre\u201c, \u00eentre ele \u015fi Mihai Dulea, care \u201es\u0103 fie, \u00eentr-un fel oarecare, pedepsite, altfel morala poporului rom\u00e2n ar suferi un considerabil prejudiciu\u201c. \u00cen incendiarul articol Amintiri din nop\u0163ile \u00een care nu dorm. Dulea, din Rom\u00e2nia literar\u0103 (1991, nr. 1), Ion B\u0103ie\u015fu a scris \u00een \u00eencheiere: \u201eCa urmare, domnule procuror care ve\u0163i fi acuzator \u00een procesul ignobilei clici ceau\u015fiste, s\u0103 nu-l uita\u0163i pe Dulea! Acuza\u0163i-l de crim\u0103 \u00eempotriva culturii rom\u00e2ne. Dac\u0103 n-o ve\u0163i face, eu \u015fi al\u0163i colegi de-ai mei ne vom adresa Tribunalului interna\u0163ional de la Haga. Cineva trebuie s\u0103 pl\u0103teasc\u0103 umilin\u0163a noastr\u0103 f\u0103r\u0103 seam\u0103n tr\u0103it\u0103 timp de un sfert de secol. Dac\u0103 nici Tribunalul de la Haga nu-l va condamna, v\u0103 anun\u0163, domnule procuror, c\u0103 voi declara greva cernelii. Voi scrie cu stiloul gol, ca \u015fi cum un violonist ar c\u00e2nta la o vioar\u0103 f\u0103r\u0103 strune. Lua\u0163i aminte!\u201c Dramatic\u0103 aten\u0163ionare, care n-a fost luat\u0103 \u00een seam\u0103 de niciun procuror. Nici Ion B\u0103ie\u015fu nu \u015fi-a \u00eemplinit promisiunea fiindc\u0103 avea s\u0103 moar\u0103 peste doi ani de la scrierea articolului. Dac\u0103 Justi\u0163ia rom\u00e2n\u0103 \u015fi-a amintit, dup\u0103 un sfert de secol de la Revolu\u0163ia din decembrie 1989, de tor\u0163ionari precum Alexandru Vi\u015finescu \u015fi Ion Ficior, Mihai Dulea n-a stat \u00een aten\u0163ia procurorilor nici m\u0103car la sf\u00e2r\u015fitul vreunei ipotetice liste.
\nMai mul\u0163i scriitori au denun\u0163at rolul nefast jucat de Mihai Dulea c\u00e2t s-a aflat la Consiliul Culturii \u015fi Educa\u0163iei Socialiste. Ion D. S\u00e2rbu a fost oripilat de analizarea scrierilor sale \u201ela nivel Dulea\u201c, de ajungerea lor \u00een \u201ecataractele dulea\u201c, unde \u201ese taie aripile \u00eengerilor\u201c, unde a fost instituit\u0103 o nou\u0103 lege: \u201eDulea lex, sed lex\u201c. Mircea S\u00e2ntimbreanu a l\u0103sat un portret expresiv al cenzorului Dulea, \u201eacel personaj tragic, de o uria\u015f\u0103 h\u0103rnicie \u015fi sagacitate, devenit Marele Inchizitor al Culturii, Mihai Dulea. Cu aerul lui de c\u0103lug\u0103r franciscan, f\u0103cea s\u0103 c\u00e2nte s\u00e2rma ghimpat\u0103 \u015fi s\u0103 pl\u00e2ng\u0103 ferestr\u0103ul (circular) cu care pref\u0103cea \u00een rumegu\u015f metri cubi de opere \u015fi scenarii.\u201c Pentru Titus Popovici, Mihai Dulea a fost \u201eun avorton intelectual, ros de ambi\u0163ii solitare\u201c. Pentru Marian Popa, amintitul personaj a fost \u201eactivist politic devenit unul din cei mai murdari factori servili ai Elenei Ceau\u015fescu \u00een Consiliul Culturii\u201c. La fel l-a v\u0103zut \u015fi Ioan Gro\u015fan: \u201eera un fel de m\u00e2na dreapt\u0103 a Elenei Ceau\u015fescu \u00een cultur\u0103\u201c. Mircea C\u0103rt\u0103rescu l-a v\u0103zut asociat cu securi\u015ftii de la S\u0103pt\u0103m\u00e2na. Radu G. \u0162eposu, \u00een articolul Umbra lui Dulea. La Parlament, din Cuv\u00e2ntul (1991, nr. 6), a sesizat\u00a0 prelungirea rolului nefast al acestuia asupra parlamentarilor din primii ani de democra\u0163ie: \u201eDomnii senatori sunt vizita\u0163i, \u00een mo\u0163\u0103iala lor parlamentar\u0103, de umbra fostului politruc Mihai Dulea care, de la \u00een\u0103l\u0163imea fostului Consiliu al Culturii \u015fi Educa\u0163iei Socialiste, a maltratat ani de zile tot ce a fost mai bun \u00een cultura rom\u00e2n\u0103. Spiritul lui se re\u00eencarneaz\u0103, iat\u0103, \u00een ace\u015fti fo\u015fti tovar\u0103\u015fi de lupt\u0103, care au despre spirit o viziune l\u0103ut\u0103reasc\u0103. Ei nu vor emancipare, ci organizare pe baz\u0103 de ac\u0163iuni \u015fi procese verbale. Vor s\u0103 organizeze ac\u0163iuni, cum ar fi \u00abLuna c\u0103r\u0163ii la sate\u00bb. Nu cumva, \u00een ad\u00e2ncul sufletului lor, viseaz\u0103 la \u00abLuna c\u0103r\u0163ii sovietice\u00bb? Dac\u0103 tot r\u0103scolim trecutul, m\u0103car s\u0103 \u00eencepem de la instaurarea comunismului\u201c.
\nPentru Mircea Nedelciu, Dulea a fost \u201enum\u0103rul unu al cenzurii\u201c. Din nimicitorul portret pe care i l-a f\u0103cut Ion B\u0103ie\u015fu reproducem c\u00e2teva linii: \u201eDulea a fost trimis la Casa Sc\u00e2nteii, adic\u0103 la defunctul Consiliu al Culturii, cu o sarcin\u0103 special\u0103: sarcina de killer. Sarcina de a lichida cultura rom\u00e2n\u0103. Cine l-a trimis? Ei, bravo! Sunte\u0163i ni\u015fte naivi! Chiar academiciana analfabet\u0103 (…) Dac\u0103 i s-ar fi dat misiunea de a arunca Casa Sc\u00e2nteii \u00een aer ar fi fost mai pu\u0163in grozav. Misiunea lui era, \u00eens\u0103, mult mai ad\u00e2nc\u0103: s\u0103 lichideze din temelii tot ce e g\u00e2nd rom\u00e2nesc \u015fi tot ce e art\u0103\u201c.
\nPu\u0163ini sunt scriitori, scenari\u015ftii, regizorii, arti\u015ftii care nu s-au confruntat cu m\u0103surile politrucului care a r\u0103spuns de uniunile de crea\u0163ie, de publica\u0163iile literare \u015fi artistice, de edituri \u015fi cinematografie. Augustin Buzura a consemnat, \u00een articolul Cum am scris \u201eFe\u0163ele t\u0103cerii\u201c, din Rom\u00e2nia literar\u0103, 1991, nr. 5, c\u0103 Dulea i-a repro\u015fat c\u0103 \u00een cele 800 de pagini ale c\u0103r\u0163ii n-a g\u0103sit \u201enici m\u0103car o vorb\u0103 despre colectivizare\u201c, tem\u0103 obsesiv\u0103 a economistului politruc. Ioan Gro\u015fan, \u00een Nuvela care l-a intrigat pe Mihai Dulea, a evocat repro\u015ful acestuia c\u0103 nuvela Spovedania este cu subiect preo\u0163esc \u015fi i-a propus s\u0103 scrie o poveste despre revolu\u0163ia agrar\u0103. Lui Ion B\u0103ie\u015fu i-a repro\u015fat c\u0103 nu \u015fi-a asociat \u00een scrierea romanului Balan\u0163a un om care s\u0103-l \u00eendrume ideologic, fapt care a condus la prezentarea fals\u0103 a colectiviz\u0103rii agriculturii. Cenzorul a vrut s\u0103 retrag\u0103 romanul \u015fi s\u0103-l ard\u0103, \u00eens\u0103 librarii au fost mai operativi \u015fi au v\u00e2ndut rapid cartea. \u201eAsta nu l-a \u00eempiedicat pe Dulea \u2013 scrie Ion B\u0103ie\u015fu \u2013 s\u0103 aprobe tip\u0103rirea clandestin\u0103 a circa zece mii de exemplare (administra\u0163ia \u00abC\u0103r\u0163ii Rom\u00e2ne\u015fti\u00bb v\u0103 poate dovedi) pentru uz intern. Intern, adic\u0103 pentru Ministerul de Interne.\u201c Premiat, \u00een 1985, de Uniunea Scriitorilor, un roman al lui Mihai Sin a fost respins de la premiere de Mihai Dulea. Tot el a citit ideologic dou\u0103 romane, unul de D.R. Popescu \u015fi altul de Norman Manea, pe care Uniunea Scriitorilor voia s\u0103 le premieze, \u015fi el, cenzorul s-a opus. Florin Iaru, \u00een articolul M\u0103 temeam c\u0103 m\u0103 \u00eempu\u015fc\u0103 pe loc, din Cronica, 1990, nr. 3, \u015fi-a amintit c\u0103 faimosul cenzor i-a respins un roman poli\u0163ist \u015fi c\u0103 pentru a putea p\u0103trunde la el spre\u00a0 a afla motivul respingerii i-au trebuit \u015fapte s\u0103pt\u0103m\u00e2ni.
\nMarele cenzor a fost bine cunoscut \u015fi de comentatorii de peste hotare ai literaturii \u015fi culturii rom\u00e2ne. Monica Lovinescu, \u00een comentariul s\u0103u din 20 februarie 1987 de la postul de radio \u201eEuropa Liber\u0103\u201c, l-a prezentat astfel: \u201eIar\u0103\u015fi tovar\u0103\u015ful Dulea. Omniscient \u015fi omniprezent, nu \u00eei este de ajuns s\u0103 blocheze planurile editoriale, s\u0103 s\u0103r\u0103ceasc\u0103 \u015fi mai mult biata, s\u0103raca noastr\u0103 cinematografie. El combate valoarea \u015fi cultura sub toate formele ei.\u201c
\nA cenzurat, de-a valma, c\u0103r\u0163i ale clasicilor rom\u00e2ni \u015fi ale scriitorilor contemporani, a \u00eempiedicat tip\u0103rirea unor c\u0103r\u0163i de mare importan\u0163\u0103, \u00eentre ele, cum am amintit, dic\u0163ionarul Zaciu-Papahagi-Sasu, a dispus s\u0103 fie topite c\u0103r\u0163i tip\u0103rite (\u00een jurnalul meu, la data de 27 decembrie 1985, mi-am notat c\u0103 o asemenea \u201eisprav\u0103\u201c a f\u0103cut \u015fi cu o carte de la Editura Medical\u0103), a \u00eempiedicat ie\u015firea pe pia\u0163\u0103 a unor numere de reviste (ultimul num\u0103r pe 1986 al revistei Secolul 20), a rescris scenarii de film, a \u00eempiedicat \u00eencheierea de contracte pentru unele c\u0103r\u0163i, a hot\u0103r\u00e2t pe ce h\u00e2rtie s\u0103 fie tip\u0103rite c\u0103r\u0163ile (dup\u0103 1990, s-a organizat o expozi\u0163ie cu cele mai ur\u00e2t tip\u0103rite c\u0103r\u0163i), dac\u0103 trebuie sau nu s\u0103 aib\u0103 material iconografic \u015fi av\u00e2nd grij\u0103 ca h\u00e2rtia cea mai bun\u0103 s\u0103 fie trimis\u0103 la Editura Politic\u0103, a hot\u0103r\u00e2t dac\u0103 trebuie s\u0103 fie retribuite unele edi\u0163ii, a demis directori de edituri, pe Mircea S\u00e2ntimbreanu de la Editura Albatros, \u00een 1985, pentru c\u0103 a dat drumul la tipar c\u0103r\u0163ii Ilenei M\u0103l\u0103ncioiu Urcarea muntelui, directorul d\u00e2nd dovad\u0103 de \u201esuperficialitate, lips\u0103 de fermitate fa\u0163\u0103 de con\u0163inutul politic al c\u0103r\u0163ilor editate\u201c, pe Tiberiu Utan de la conducerea Editurii Ion Creang\u0103, \u00een 1986, \u015fi, tot \u00een acela\u015fi an, pe Aurel Martin de la conducerea Editurii Minerva, care a fost retrogradat \u015fi pensionat; l-a demis, \u00een 1987, pe Ioanichie Olteanu redactor-\u015fef al revistei Via\u0163a Rom\u00e2neasc\u0103, i-a retras poetului Gheorghe Pitu\u0163 r\u0103spunderea Almanahului editat de Uniunea Scriitorilor, pentru ilustra\u0163ii apreciate de cenzor ca \u201elicen\u0163ioase\u201c, \u00een fine, dar nu \u00een ultimul r\u00e2nd, a falsificat, \u00een filmele pe care le-a promovat pe ecrane, istoria \u0163\u0103rii \u201ep\u00e2n\u0103 la pragul de jos al kitsch-ului\u201c, cum a apreciat Ion B\u0103ie\u015fu.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Dup\u0103 primele zece volume privind anii 1944-1964, ai stalinismului \u015fi ai realismului socialist, au ap\u0103rut sub egida Academiei Rom\u00e2ne, a Funda\u0163iei Na\u0163ionale pentru \u015etiin\u0163\u0103 \u015fi Art\u0103 \u015fi a Institutului de Istorie \u015fi Teorie Literar\u0103 \u201eG. C\u0103linescu\u201c, \u00een coordonarea acad. Eugen Simion, noi\u00a0 volume din lucrarea Cronologia vie\u0163ii literare rom\u00e2ne\u015fi. Perioada postcomunist\u0103, I-III, 1990-1992 (Editura Muzeului… Cite\u0219te mai mult »Marele cenzor<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[3292,9464,14246,3823],"class_list":["post-23371","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-aurel-sasu","tag-marian-papahagi","tag-mihai-dulea","tag-mircea-zaciu"],"views":2232,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23371","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=23371"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23371\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=23371"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=23371"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=23371"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}