{"id":23367,"date":"2015-05-13T20:36:36","date_gmt":"2015-05-13T18:36:36","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=23367"},"modified":"2015-05-13T20:36:36","modified_gmt":"2015-05-13T18:36:36","slug":"panica-resort-al-creativitatii","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/panica-resort-al-creativitatii\/","title":{"rendered":"Panica, resort al creativit\u0103\u0163ii"},"content":{"rendered":"

Diana B\u0103dica, En\u015fpe mii de dimine\u0163i,<\/em> Editura Casa de Pariuri Literare, Bucure\u015fti, 2014, 74 p.<\/strong><\/p><\/blockquote>\n

 <\/p>\n

Economicoase sub aspectul grafic, textele Dianei B\u0103dica sunt \u00eemplinite. Versurile din En\u015fpe mii de dimine\u0163i denot\u0103 comoditate \u015fi lejeritate \u00een expresie. Cele dou\u0103 tr\u0103s\u0103turi stilistice nu se confund\u0103. Prima \u0163ine de un minimalism educat, exprimat prin variante de SMS-uri, comment-uri \u015fi tag-uri. Poezia seam\u0103n\u0103 cu o \u00een\u015firuire de vorbe \u00eentrerupte sau incomplete. Comunicarea \u2013 niciodat\u0103 eficient\u0103 \u2013 se \u00eencheie din lenea internaut\u0103 de a scrie p\u00e2n\u0103 la cap\u0103t mesajul. R\u0103m\u00e2n astfel numeroase spa\u0163ii goale, pe care cititorul arhivei virtuale nu le va umple, deoarece asupra lui apas\u0103 chintalele cuvintelor goale primite \u00een copil\u0103rie. A doua tr\u0103s\u0103tur\u0103 \u2013 lejeritatea \u2013 prive\u015fte dezinvoltura vocii poetice. Exist\u0103 o distan\u0163are ironic\u0103 \u00eentre cine scrie \u015fi cine a rostit sau a f\u0103cut. Cele En\u015fpe mii de dimine\u0163i constituie o expresie a vie\u0163uirii \u00een cerc, f\u0103r\u0103 asumarea falsei resemn\u0103ri. Se \u00eentrez\u0103re\u015fte dorin\u0163a de a sc\u0103pa din mi\u015fcarea rotativ\u0103. Versurile Dianei B\u0103dica \u00eentre\u0163in iluzia autonomiei limbajului \u015fi a lumii pe care acesta o define\u015fte. Procedeul predominant e analogia, respectiv tentativa de a g\u0103si un spa\u0163iu obiectiv. Forma \u015fi con\u0163inutul sunt, \u00een En\u015fpe mii de dimine\u0163i, ni\u015fte fic\u0163iuni de serviciu, ni\u015fte abstrac\u0163iuni vehiculate pentru a stabili reguli (dogme). Exist\u0103 forme necesare unor opera\u0163ii incompatibile (elementul neutru \u00een adunarea numerelor naturale), forme restaurate prin readucerea naturii \u00een pragul de idee pur\u0103 \u015fi forme umplute prin identificarea genului proxim: \u201ecopilul spune\/ 0 plus 0 \u00eenseamn\u0103\/ doi de 0\/ dou\u0103 baloane\/ dou\u0103 cercuri goale\/ dou\u0103 eclipse,\/ dou\u0103 nimicuri\u201c (1., p. 7). Rostirea nu e o incanta\u0163ie, o \u00eenseninare st\u00e2rnit\u0103 de naivitate, ci o for\u0163\u0103 de coerci\u0163ie. Nu re\u00eentemeiaz\u0103 universul, pe urmele Vechiului Testament, ci demarc\u0103 feuda micului tiran, a poetului infantilizat.
\nReversul medaliei
\nCartea ascunde nevoia de a cre\u015fte, de a acumula lucruri fire\u015fti, nu balast. Familia nu asigur\u0103 mediul favorabil dezvolt\u0103rii personale, p\u0103r\u00e2nd, mai degrab\u0103, celula de baz\u0103 a societ\u0103\u0163ii \u00een care st\u0103m, \u015fi aduc\u00e2nd aminte, \u00eentr-o m\u0103sur\u0103 suficient\u0103, de versurile lui Ion Stratan din Pentameronul: \u201eSuntem \u00eenconjura\u0163i. Cu prietenie, dragoste, c\u0103ldur\u0103\/ \u015ei cu sentimente de alt\u0103 natur\u0103\u201c, Con\u015ftiin\u0163a de clan nu echivaleaz\u0103 cu o presupus\u0103 \u015fi adormit\u0103 con\u015ftiin\u0163\u0103 a clanului. Diana B\u0103dica propune un tablou de valori, un control panel de semne \u015fi de repere, \u00een care func\u0163ioneaz\u0103 decodarea \u00een dubl\u0103 ipostaz\u0103. \u00cembr\u0103\u0163i\u015farea \u00eenseamn\u0103 at\u00e2t afec\u0163iune, c\u00e2t \u015fi sufocare. Protec\u0163ia denot\u0103 grij\u0103 pentru cre\u015fterea armonioas\u0103, dar \u015fi \u00eentre\u0163inerea traumelor. Binele devine imperativ categoric, adic\u0103 argument al tragerii la r\u0103spundere, \u00een loc s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 un \u00eendemn c\u0103tre perfec\u0163ionare. Poeta \u00ee\u015fi concentreaz\u0103 aten\u0163ia asupra domolirii pornirilor tragice din noi. A\u015fa s-ar explica \u00eenclina\u0163ia de a folosi limbajul colocvial, moderat, deposedat de inflexiunile solemnit\u0103\u0163ii \u015fi ale disper\u0103rii. Volumul scoate \u00een eviden\u0163\u0103 cli\u015feele extremismului cultural: \u201ecineva a pus un pom \u00een mijlocul str\u0103zii,\/ ma\u015finile tr\u0103iesc de-a dreapta \u015fi de-a st\u00e2nga pomului.\/ \u00een cap am o gaur\u0103 care se \u00eenchide \u00een mijlocul zilei,\/ cerul e o moned\u0103 de 50 de bani.\/ casa bunicii are dou\u0103 u\u015fi cu ferestre murdare,\/ una d\u0103 spre lume, alta spre animale.\/\/ c\u00e2\u0163iva b\u0103rba\u0163i s-au adunat \u00eentr-o sear\u0103\/ \u015fi au \u00eemp\u0103r\u0163it lumea \u00eenainte \u015fi dup\u0103 era lor\u201c (13., p. 23). Dihotomiile, binomurile \u015fi maniheismul sunt manifest\u0103ri bipolare.
\nDiana B\u0103dica domestice\u015fte mistagogia exemplului. \u00cenvinov\u0103\u0163itul nu este tratat ca o fiin\u0163\u0103 demn\u0103, cu frustr\u0103ri hr\u0103nite \u00een s\u00e2nul familiei, ci e devalorizat fiindc\u0103 nu \u00eenva\u0163\u0103 de \u201evorb\u0103 bun\u0103\u201c \u015fi nu se comport\u0103 civilizat ca al\u0163i copii: \u201etu nu m\u0103 cer\u0163i niciodat\u0103 la subiect,\/ pe limb\u0103 \u00ee\u0163i stau alte lucruri\/ pe care le fac al\u0163i copii.\/ ceilal\u0163i sunt mereu mai buni dec\u00e2t mine,\/ au note mai mari\/ \u015fi prieteni mai mul\u0163i.\/ eu le dau maidanezilor din fa\u0163a blocului\/ de m\u00e2ncare\/ \u015fi ajut furnicile s\u0103 se preg\u0103teasc\u0103 de iarn\u0103.\/ \u2013 diana, urc\u0103 sus! strig\u0103 de la balcon,\/ iar vocea ta sub\u0163ire \u00eemi zg\u00e2rie timpanul\/ ca atunci c\u00e2nd frec spuma de mare pe pere\u0163ii blocului.\/ \u00eenger, \u00eengera\u015ful meu\/ dureaz\u0103 2 minute\/ adic\u0103 16 sc\u0103ri\/ de la etajul 1\u201c (9., p. 17). Rezult\u0103 c\u0103, paradoxal, nu despre micu\u0163\u0103 este vorba \u00een propozi\u0163ii. Acuza\u0163iile nu i se adreseaz\u0103 ei. Blamarea nu dep\u0103\u015fe\u015fte nivelul unei desc\u0103rc\u0103ri emo\u0163ionale f\u0103r\u0103 obiect. Condamnarea repet\u0103 aceea\u015fi poezie. \u00cens\u0103 s-ar ad\u0103uga o not\u0103, p\u0103strat\u0103 sub cheie, anume c\u0103 adev\u0103rata destinatar\u0103 a os\u00e2ndei este mama narcisist\u0103, care, a\u015fa cum am v\u0103zut, se erijase \u00een agent al drept\u0103\u0163ii.
\nNumai c\u0103, provenind de la o pretins\u0103 autoritate, duritatea se transform\u0103 \u00een atribut al m\u00e2ng\u00e2ierii \u015fi al sprijinirii bolnavului identificat. Prin urmare, copila \u00ee\u015fi asum\u0103 perspectiva matern\u0103, mul\u0163umindu-se s\u0103 tr\u0103iasc\u0103, \u00een permanen\u0163\u0103, cu musca pe c\u0103ciul\u0103, b\u0103nuindu-se va comite, oric\u00e2nd, gesturi reprobabile. E o nou\u0103 ocazie s\u0103 constat\u0103m abilitatea poetei de a construi parabole din situa\u0163ii pre\u015fcolare curente. \u00cen acest tenis la perete cu propria con\u015ftiin\u0163\u0103 terfelit\u0103 pacientul cere ajutor de la gardienii primi\u0163i, ca pe ni\u015fte daruri otr\u0103vite, odat\u0103 cu \u00eensu\u015firea axiomei c\u0103 nu face nimic bun. Pentru a-\u015fi asigura confortul, victima accept\u0103 statutul de oaie neagr\u0103 \u00een comunitate \u015fi, ca s\u0103 nu aib\u0103 remu\u015fc\u0103ri, se blindeaz\u0103 pe din\u0103untru, a\u015ftept\u00e2nd totu\u015fi sosirea eriniilor, ne\u015ftiind c\u0103 la poarta cazarmei \u00eel p\u0103zeau tocmai temutele agresoare. Descurajeaz\u0103 degajarea Dianei B\u0103dica \u00een a \u00eentrebuin\u0163a jocul la dou\u0103 capete. Se deduce \u201eprotec\u0163ie\u201c \u015fi se insinueaz\u0103 \u201epanic\u0103\u201c. Versurile sunt reu\u015fite datorit\u0103 tranzac\u0163iei derulate \u00eentre atitudini exagerate. \u00cen poezie n-ar interesa, de pild\u0103, abandonarea \u00een bra\u0163ele unei for\u0163e supranaturale, care s\u0103 garanteze integritatea personal\u0103, pentru c\u0103 un asemenea gest s-ar subordona gratuit\u0103\u0163ii. \u00cen pofida comer\u0163ului \u00eentre emisarul rug\u0103ciunii \u015fi destinatarul divin, \u00eenchin\u0103torul recurge la un reflex, la o form\u0103 neautentificat\u0103 de con\u015ftiin\u0163\u0103, iar adresantul nu este obligat s\u0103 acorde o confirmare de primire. Schimbul se produce numai \u00eentre entit\u0103\u0163i \u015fi structuri aflate \u00een simbioz\u0103, care supravie\u0163uiesc prin parazitare reciproc\u0103.
\nIe\u015fire din fire
\nDiana B\u0103dica porne\u015fte de la prezum\u0163ia c\u0103 fiecare text reprezint\u0103 un proces de cunoa\u015ftere a lumii. Accentul cade asupra exerci\u0163iului intelectual \u015fi a practic\u0103rii unui model de \u00een\u0163elegere a realului. Discut\u0103m despre o activitate lipsit\u0103 de inten\u0163ia de a ob\u0163ine rezultate palpabile. Conteaz\u0103, a\u015fa cum am precizat, integrarea pe o tabl\u0103 de \u015fah, unde o pies\u0103 se mut\u0103 \u00een limita variantelor disponibile, av\u00e2nd chiar \u015fi permisiunea de a l\u0103sa regele f\u0103r\u0103 escort\u0103, de a-l abandona \u00een bra\u0163ele inamicului. Ocrotirea intr\u0103 \u00een rela\u0163ie de congruen\u0163\u0103 cu deten\u0163ia. Aten\u0163ionarea ascunde amenin\u0163area. Iar amenin\u0163area preveste\u015fte sanc\u0163ionarea. Menajarea denot\u0103 am\u00e2nare. Aparenta cur\u0103\u0163are atrage o inhibare. E at\u00e2ta durere dup\u0103 dojeni, \u00eenc\u00e2t singura modalitate a copilului de a fi ascultat e aceea de a atrage aten\u0163ia asupra sa. Dar, dup\u0103 o fapt\u0103 reprobabil\u0103, culpabilului i se neag\u0103 dreptul la cuv\u00e2nt. Nu e ascultat, deoarece lucrurile sunt clare \u015fi nu suport\u0103 iertare. Discu\u0163ia se poart\u0103 asupra a altceva dec\u00e2t a sinelui. \u00cen numele dorin\u0163ei de a eradica un defect \u2013 \u015fi nu al atenu\u0103rii efectelor nocive ale acestuia \u2013 se aplic\u0103 sanc\u0163iunea cea mai ridicat\u0103, interdic\u0163ia, perceput\u0103 ca preven\u0163ie. Lipsa de ponderare \u00een analiza urm\u0103rilor unei ac\u0163iuni conduce la decizii drastice \u00eempotriva f\u0103pta\u015fului, nu a faptei. Nici m\u0103car aplicarea unei prohibi\u0163ii nu va compensa\/ anula fapta.
\nVa deschide \u00eens\u0103 teritoriul poeziei, care anticipeaz\u0103 \u00eent\u00e2mpl\u0103ri verosimile (\u00een chip aristotelic), posibile, nu neap\u0103rat probabile. Realizarea realit\u0103\u0163ii st\u0103 sub semnul verbului la conjunctiv, al tablelor legii mozaice: \u201es\u0103 spargi toate vasele, paharele \u015fi vazele,\/ s\u0103 rupi toate c\u0103r\u0163ile la care ajungi,\/ s\u0103 la\u015fi robinetul deschis\/ \u015fi s\u0103-\u0163i inunzi vecinii pleca\u0163i \u00een concediu.\/ s\u0103 arunci cu ceap\u0103 de la geam\/ \u00een elevii de la nr. 3,\/ s\u0103 r\u0103storni gunoiul \u00een cas\u0103\/ \u015fi s\u0103 \u00eei tai hainele mamei.\/ s\u0103 scuipi, s\u0103 \u00eenjuri, s\u0103 \u00eei ba\u0163i pe cei mici\/ s\u0103 \u00eei s\u00e2c\u00e2i pe cei mari.\/ s\u0103 iei fa\u0163a de copil ascult\u0103tor\/ c\u00e2nd pui toat\u0103 sarea \u00een solni\u0163\u0103 \u00een m\u00e2ncare\/ \u015fi faci pipi la trandafirul japonez.\/ s\u0103-\u0163i tai degetele s\u0103 le egalezi\/ \u015fi o ureche ca s\u0103 dai vina pe un prieten.\/ s\u0103 ai mai pu\u0163in de 6 ani,\/ c\u00e2t s\u0103 nu fii gardian la Dachau\u201c (8. p. 16). Penalizarea nu va \u00eempiedica derularea, la nivelul sensibilit\u0103\u0163ii, a \u015firului de evenimente realizabile, ce decurg din \u00eenc\u0103lcarea unei norme. Poezia devine act incon\u015ftient de autosabotare. Poezia cap\u0103t\u0103 consisten\u0163a unei avalan\u015fe \u00een imagina\u0163ia dresat\u0103 s\u0103 anticipeze pericolele. Poezia e o form\u0103 \u00een c\u0103utarea \u00eendeplinirii poten\u0163ialit\u0103\u0163ii (negative) inseminate. Astfel, lan\u0163ul intercondi\u0163ion\u0103rilor nu se sf\u00e2r\u015fe\u015fte. Stigmatizarea nu va \u00eempiedica manifestarea sufletului \u00een ac\u0163iune. Adultul \u015fi copilul, adic\u0103 persecutorul \u015fi persecutatul, vor intra \u00eentr-un cerc vicios. Temerile predicatorului se vor adeveri \u00een conduita ucenicului, devenit, f\u0103r\u0103 s\u0103-\u015fi dea seama, \u0163apul isp\u0103\u015fitor care, neput\u00e2nd s\u0103 se ierte pe sine, \u00ee\u015fi va descoperi un discipol.
\n\u00cen En\u015fpe mii de dimine\u0163i, Diana B\u0103dica transform\u0103 panica \u00een resort al creativit\u0103\u0163ii. Totul se petrece doar \u00eentr-o minte. Dar starea de realitate e at\u00e2t de angoasant\u0103, c\u0103 uit\u0103m s\u0103 punem degetul \u00een r\u0103ni.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Diana B\u0103dica, En\u015fpe mii de dimine\u0163i, Editura Casa de Pariuri Literare, Bucure\u015fti, 2014, 74 p.   Economicoase sub aspectul grafic, textele Dianei B\u0103dica sunt \u00eemplinite. Versurile din En\u015fpe mii de dimine\u0163i denot\u0103 comoditate \u015fi lejeritate \u00een expresie. Cele dou\u0103 tr\u0103s\u0103turi stilistice nu se confund\u0103. Prima \u0163ine de un minimalism educat, exprimat prin variante de SMS-uri,… Cite\u0219te mai mult »Panica, resort al creativit\u0103\u0163ii<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","footnotes":""},"categories":[8],"tags":[14240,14241],"class_list":["post-23367","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-diana-badica","tag-enspe-mii-de-dimineti"],"views":949,"jetpack_featured_media_url":"","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23367","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=23367"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23367\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=23367"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=23367"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=23367"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}