{"id":23360,"date":"2015-05-13T20:31:26","date_gmt":"2015-05-13T18:31:26","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=23360"},"modified":"2015-05-13T20:31:26","modified_gmt":"2015-05-13T18:31:26","slug":"anul-lui-dumnezeu-1989","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/anul-lui-dumnezeu-1989\/","title":{"rendered":"Anul lui Dumnezeu 1989"},"content":{"rendered":"

Adrian Buz, 1989,<\/em> Editura Polirom, Ia\u015fi, 2014, 362 p.<\/strong><\/p><\/blockquote>\n

\u201eDac\u0103 acest roman autobiografic mai p\u0103streaz\u0103 vreo leg\u0103tur\u0103 cu realitatea, cu at\u00e2t mai bine, cam asta e ideea. Dac\u0103 nu mai p\u0103streaz\u0103, se cheam\u0103 c\u0103 autorul e un mincinos neru\u015finat \u2013 ceea ce, \u00een cele din urm\u0103, ar putea trece drept un compliment \u2013 \u015fi a comis o fic\u0163iune\u201c. Citatul este unul dintre motto-urile la care Adrian Buz a renun\u0163at, \u00eempreun\u0103 cu o introducere, la publicarea romanului 1989. Totu\u015fi, \u00een ceea ce m\u0103 prive\u015fte, formul\u0103rile au o pondere \u00eensemnat\u0103. Este un fragment al jocului de identit\u0103\u0163i \u015fi voci auctoriale. Tocmai aici are loc negocierea romanului \u00eentre adolescentul Adrian Buz, viitorul narator, aflat \u00een pragul majoratului, \u015fi cvadragenarul Adrian Buz, scriitorul. \u00cent\u00e2lnirea are loc \u00een data de 15 septembrie 1988, \u201eanul de gra\u0163ie\u201c, \u00een curtea \u015fcolii, \u00eenainte de festivitatea, \u00een stil socialist, de \u00eenchidere a cursurilor liceale. Varianta de tipar nu \u00eei reg\u0103se\u015fte \u00eens\u0103 pe cei doi \u00een curtea liceului, ci \u00eel surprinde pe \u201eactualul\u201c Adrian Buz comunic\u00e2ndu-i alter-egoului s\u0103u adolescentin neajunsurile, limit\u0103rile, activit\u0103\u0163ile \u015fi pasiunile Omului Nou. Este un dialog cuprins \u00eentr-o bucl\u0103 atemporal\u0103, dintre un personaj al fotografiei comuniste, motiv al scrierii autobiografice, \u015fi posesorul ei.
\nRepartizat la cazarma din Ha\u0163eg pentru c\u0103 nu d\u0103duse la facultate, t\u00e2n\u0103rul socialist se va confrunta timp de un an \u015fi patru luni cu via\u0163a de r\u0103can dedicat Partidului Comunist, \u00eenfrunt\u00e2nd greut\u0103\u0163ile armatei \u00een numele patriei. Scris dup\u0103 dou\u0103zeci \u015fi cinci de ani de la anul lui Dumnezeu 1989, romanul \u00ee\u015fi permite tratarea subiectului cu o subtil\u0103 ironie, astfel \u00eenc\u00e2t hainele intrate la ap\u0103, executarea antrenamentului \u00een papuci, ocara primit\u0103 de la solda\u0163ii mai vechi devin pure amintiri cu iz comunist. \u00cenjur\u0103turile la adresa lui Ceau\u015fescu \u2013 acum f\u0103r\u0103 nicio temere de a fi ridicat de vreun securist \u2013 sunt secven\u0163e de amuzament. Totu\u015fi, efectul umoristic nu \u00eenl\u0103tur\u0103 nici pe departe realit\u0103\u0163ile tr\u0103ite pe propria-i piele.
\nRomanul vizeaz\u0103 cele dou\u0103 etape \u2013 comunist\u0103 \u015fi postcomunist\u0103 \u2013 cu \u015fi f\u0103r\u0103 gustul libert\u0103\u0163ii. Scindarea lui se petrece \u00een 1989, \u00eens\u0103 Revolu\u0163ia \u00eel g\u0103se\u015fte pe junele narator pe patul de spital, din cauza unui banal accident. Presiunea, lipsa informa\u0163iei, ve\u015ftile c\u0103 Timi\u015foara se revolt\u0103, c\u0103 securi\u015ftii ciuruiesc rom\u00e2ni nevinova\u0163i care \u00ee\u015fi cer drepturile, neputin\u0163a de a fi liber sunt doar c\u00e2teva dintre frustr\u0103rile r\u0103canului blocat timp de un an \u015fi patru luni \u00een hainele prea str\u00e2mte ale armatei.
\nMasca Omului Nou
\nCu un mo\u015f Geril\u0103 comunist, culoarea local\u0103 este semnalat\u0103 din abunden\u0163\u0103: dou\u0103 ore de televiziune \u00een care se manipuleaz\u0103 vizual \u015fi auditiv Omul Nou, interdic\u0163ia de a socializa cu vecinii de peste grani\u0163\u0103, m\u00e2ncare pe cartel\u0103… deci \u201epur \u015fi simplu nu se mai g\u0103se\u015fte nimic de m\u00e2ncare \u00een magazine, sistemul subteran de rela\u0163ii \u015fi pile abia dac\u0103 mai func\u0163ioneaz\u0103\u201c (p. 120). Romanul mizeaz\u0103 pe ironia la adresa regimului socialist \u015fi trebuie privit ca o laudatio adus\u00e3 inventivit\u0103\u0163ii poporului rom\u00e2n de a-\u015fi tr\u0103i pu\u0163ina libertate \u015fi de a \u00eendulci amarul unui prezent urmat de \u201eviitorul\u201c care \u201enu putea s\u0103 fie altceva dec\u00e2t umbra mai obosit\u0103, mai uzat\u0103 \u015fi mai \u00eenfrico\u015fat\u0103 a prezentului\u201c (p.120). Nu de multe ori, naratorul poveste\u015fte despre be\u0163iile din timpul practicii socialiste efectuate \u00een cadrul Fabricii de Bere sau de cele de la umbra vreunui prun, de pachetele de contraband\u0103 Bulgarian Tabacco, bune de ob\u0163inut permisii, sau de lungile concedii prin spitalele armatei pentru a sc\u0103pa de rutina militar\u0103.
\nTotu\u015fi, Cel Mai Iubit Fiu al Poporului are grij\u0103 s\u0103-\u015fi educe turma. Proiectul de concepere a \u201eomului nou\u201c de c\u0103tre Partidul Comunist Rom\u00e2n, un soi de \u201eDumnezeu\u201c terestru, un martir care ascunde \u00een urechea sa o \u015fleaht\u0103 de turn\u0103tori sau, \u00een limbajul postdecembrist, \u201einformatori\u201c, \u201ecolaboratori externi\u201c, trebuie dus spre finalizare. Armele Securit\u0103\u0163ii au fost, p\u00e2n\u0103 \u00een 1989, torturarea psihic\u0103 a turmei obediente, amenin\u0163area \u015fi destabilizarea oric\u0103rei urme de \u00eencredere, a\u015fadar dereglarea aparatului uman. Cantitatea de s\u0103pun alocat\u0103 fiec\u0103rui cet\u0103\u0163ean \u201eper an\u201c nu f\u0103cea fa\u0163\u0103 sudorii lui. Excentricul tovar\u0103\u015f Bicu este un caz aparte. El face haz de necaz, declar\u00e2nd r\u0103zboi Securit\u0103\u0163ii, \u00eens\u0103 ajunge s\u0103 fie amenin\u0163at \u015fi sanc\u0163ionat. Orice elev prost educat este \u201ereeducat\u201c.
\nDestabilizarea \u015fi turn\u0103toria silit\u0103 sunt omniprezente. \u00cen cazarm\u0103, c\u00e2\u0163iva solda\u0163i, printre care \u015fi naratorul, sunt supu\u015fi interogatoriului. Un coleg are un unchi \u00een America. Faptul c\u0103 a primit o pereche de blugi Levi\u2019s dovede\u015fte c\u0103 \u0163ine leg\u0103tura cu el. Interogatoriul ia forma unui discurs despre datorie, o tortur\u0103 minim\u0103 \u00een care se reaminte\u015fte statutul de inferioritate al interogatului. Sudoare, frustrare \u015fi c\u00e2teva co\u015fmaruri produse de neputin\u0163a dest\u0103inuirii \u00een fa\u0163a familiei. De ce toat\u0103 nebunia asta? Pentru c\u0103 \u201eautorit\u0103\u0163ile comuniste NU sunt de acord s\u0103 la\u015fi s\u0103 se \u00een\u0163eleag\u0103 c\u0103 \u00een Rom\u00e2nia se tr\u0103ie\u015fte mai prost ca \u00een alte \u0163\u0103ri, fie ele tot comuniste\u201c (p. 75). Mutat mai aproape de cas\u0103, la Deveselu, cel ce semneaz\u0103 acest volum are parte de acela\u015fi tratament de proasp\u0103t r\u0103can, chinuit cu flot\u0103ri, cu m\u00e2ncare confiscat\u0103 \u015fi injurii. Procesul de transformare \u00een b\u0103rba\u0163i puternici \u015fi demni de a servi partidul se continu\u0103 \u00een du\u015furile pline de igrasie \u015fi de \u0163evi sparte.
\nDecembrie 1989 \u00eel g\u0103se\u015fte pe scriitor \u00een spital. Dincolo de zid, nebunia se declan\u015feaz\u0103. Timi\u015foara face primul pas spre eliberarea de sub jugul comunist, discursul agramatului Ceau\u015fescu st\u00e2rne\u015fte celor peste 10.000 de oameni aduna\u0163i \u00een Pia\u0163a Palatului furie \u015fi dezgust. Tensiunea cre\u015fte. \u00cen seara de 21 decembrie \u00eencepe masacrul condus de generalul Milea sub comanda lui Ceau\u015fescu: \u201e<…> \u00een aceast\u0103 b\u0103t\u0103lie crunt\u0103 moartea prin \u00eempu\u015fcare e cea mai bl\u00e2nd\u0103 \u2013 \u00een sta\u0163iile de metrou au loc scene de tortur\u0103, \u00een c\u00e2teva r\u00e2nduri vehiculele blindate au intrat \u00een mul\u0163ime strivind oameni, se produc \u00eenjunghieri, se fac arest\u0103ri, iar cei ridica\u0163i sunt b\u0103tu\u0163i cu o ferocitate care a \u00eentre\u0163inut faima sinistr\u0103 a aparatului opresiv \u00een to\u0163i ace\u015fti ani de dictatur\u0103\u201c (p. 215). \u00cen schimb, \u201eprostimea\u201c se arat\u0103 \u015fi mai \u00eenvolburat\u0103, se vrea capul lui Ceau\u015fescu. Sinuciderea generalului Milea zguduie mul\u0163imea \u00eensetat\u0103 de libertate, dar nu echivaleaz\u0103 cu masacrul f\u0103cut de securi\u015fti.
\nLibertate!
\nArestarea lui Ceau\u015fescu l\u00e2ng\u0103 T\u00e2rgovi\u015fte \u00eempreun\u0103 cu \u201eCeau\u015feasca, savanta analfabet\u0103\u201c (p. 225) a oferit rom\u00e2nilor dezrobirea nu doar de apelativul \u201etovar\u0103\u015fi\u201c, ci \u015fi accesul la informa\u0163ie \u015fi hran\u0103; \u201ede acum \u00eenainte, televizorul devine lumea noastr\u0103\u201c (p. 224), iar \u201ecomer\u0163ul capitalist \u00eenflore\u015fte cu o vitez\u0103 de bun augur\u201c (p. 283). Via Satelit, Sky Channel, Satelite Hour, emisiunile \u015fi filmele americane devin noile preocup\u0103ri de timp liber, vitrinele magazinelor \u00eencep s\u0103 se umple \u015fi se aduce \u00eembr\u0103c\u0103minte de peste grani\u0163\u0103. Alegerile preziden\u0163iale \u015fi parlamentare din data de 20 mai 1990 st\u00e2rnesc nebunie \u00eentre cet\u0103\u0163enii con\u015ftien\u0163i c\u0103 \u00een m\u00e2na lor se afl\u0103 viitorul. Acum ei decid. Ziua votului \u00eel va surprinde pe narator \u00een armat\u0103, \u00eens\u0103 aceast\u0103 idee este inadmisibil\u0103. Procesul de mituire a caporalului pentru ob\u0163inerea unei permisii \u00eentr-un spital militar din Craiova a r\u0103mas acela\u015fi, iar acum produsele necesare eliber\u0103rii sunt la \u00eendem\u00e2n\u0103. Pe scena mediatiz\u0103rii au intrat actorul Ion Caramitru \u015fi poe\u0163ii Mircea Diaconescu \u015fi Ana Blandiana. Televizorul devine mesagerul c\u0103tre cel mai important actant al pie\u0163ei politice: poporul rom\u00e2n, eliberat de jugul socialist. Se speculeaz\u0103 c\u00e2\u015ftigarea scaunului preziden\u0163ial de c\u0103tre Ion Iliescu. Oamenii poart\u0103 dispute, se contrazic \u015fi \u00ee\u015fi dezbat soarta. Lipsi\u0163i de experien\u0163a libert\u0103\u0163ii, se las\u0103 condu\u015fi de puterea politic\u0103 ce dore\u015fte ispitirea lor cu oferte avantajoase de protec\u0163ie \u015fi asigurare a unui trai decent.
\n\u00cen armat\u0103, r\u0103canii num\u0103r\u0103 lunile p\u00e2n\u0103 la marea libertate. De data aceasta,
\npoarta \u00eei va trece spre o alt\u0103 lume. P\u00e2n\u0103
\natunci, naratorul a avut norocul de a-\u015fi petrece mare parte din armat\u0103 pe patul spitalelor sau la posturi ferite de programul militar. Condi\u0163iile au r\u0103mas acelea\u015fi: patul e o u\u015f\u0103 de toalet\u0103, \u00eenvelit cu p\u0103turi, iar uniformele se compun tot din c\u00e2rpeli, dar exist\u0103 puterea de a visa. Rom\u00e2nii \u015fi-au primit \u00eenapoi libertatea, speran\u0163a \u015fi puterea de a visa spre viitor: \u201eBine c\u0103 nu mai e Ceau\u015fescu. E altceva. \u015ei noi urc\u0103m, c\u0103r\u00e2nd \u00een spinare viitorul. \u015ei trecutul, dar acum mai mult viitorul\u201c (p. 362).
\n1989 e un roman al teoriei \u015fi al practicii, pentru c\u0103 neajunsurile comuniste, azi cli\u015feizate de orice rom\u00e2n nemul\u0163umit de regimul de atunci, sunt aplicate \u015fi descrise cu am\u0103nuntul, cu abaterile de la regul\u0103, necesare to have fun! Anul lui Dumnezeu 1989, an de r\u0103scruce, este momentul de declin psihologic al poporului rom\u00e2n, s\u0103turat s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 \u00een lesa ceau\u015fist\u0103 care \u00eel sugrum\u0103 p\u00e2n\u0103 la epuizare \u015fi \u00eenfometare. Cortina dup\u0103 care cititorul se ascunde iluzion\u00e2ndu-se cu fic\u0163iuni se izbe\u015fte de pardoseala scenei unde se joac\u0103 teatrul ieftin socialist, \u00een regia lui Pingelic\u0103-Cea\u015fc\u0103-Piticul.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Adrian Buz, 1989, Editura Polirom, Ia\u015fi, 2014, 362 p. \u201eDac\u0103 acest roman autobiografic mai p\u0103streaz\u0103 vreo leg\u0103tur\u0103 cu realitatea, cu at\u00e2t mai bine, cam asta e ideea. Dac\u0103 nu mai p\u0103streaz\u0103, se cheam\u0103 c\u0103 autorul e un mincinos neru\u015finat \u2013 ceea ce, \u00een cele din urm\u0103, ar putea trece drept un compliment \u2013 \u015fi a… Cite\u0219te mai mult »Anul lui Dumnezeu 1989<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[14228,14227,3718],"class_list":["post-23360","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-14228","tag-adrian-buz","tag-editura-polirom"],"views":1062,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23360","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=23360"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23360\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=23360"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=23360"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=23360"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}