Ac\u0163iunea dintr-o nuvel\u0103 a lui Cehov se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00eentr-o perioad\u0103 de secet\u0103 \u015fi \u00eenfometare. Mo\u015fierii din regiune deschid hambarele, doamnele lor fac ac\u0163iuni umanitare pe la sediile de refugia\u0163i \u015fi fl\u0103m\u00e2nzi. To\u0163i apar\u0163in intelighen\u0163iei.
\nTo\u0163i sunt numai milostenie.
\nTo\u0163i vor o lume mai bun\u0103. Doar c\u0103 seceta nu d\u0103 semne c\u0103 s-ar istovi. Iar refugia\u0163ii din satele n\u0103p\u0103stuite sunt din ce \u00een ce mai mul\u0163i. Intelighen\u0163ia dezbate problemele umanit\u0103\u0163ii. Partea lor moral\u0103. Ei, intelectualii sub\u0163iri, vor s\u0103 schimbe lumea, de\u015fi se pare c\u0103 nu sunt \u00een stare s\u0103-\u015fi \u00eennoade singuri \u015fireturile de la pantofi (observa\u0163ia am g\u0103sit-o \u00eentr-o carte a lui Amos Oz \u015fi mi-a pl\u0103cut). Dar m\u0103 \u00eentorc la Cehov.
\nMunca voluntar\u0103 prin taberele de refugia\u0163i \u00eencepe s\u0103 plictiseasc\u0103. \u201eM-am s\u0103turat \u015fi de \u00eenfometa\u0163ii \u0103\u015ftia\u201d, spune, la un moment dat, una dintre doamnele inimoase. Suferitoare din principiu de spleen.
\n\u015ei cu aceast\u0103 replic\u0103 suntem \u00een plin Cehov. Replica mineaz\u0103. Un anumit umanism. O situa\u0163ie f\u0103r\u0103 ie\u015fire. \u015ei o tragedie care prin repetare se autoanuleaz\u0103. \u00centr-adev\u0103r, \u00eenfometa\u0163ii sunt prea mul\u0163i. \u015ei, \u00eentr-adev\u0103r, pentru tragedia lor nu exist\u0103 solu\u0163ii.
\nMi-am adus aminte de aceast\u0103 replic\u0103 privind zi de zi naufragia\u0163ii de pe Mediterana. Num\u0103rul lor dep\u0103\u015fe\u015fte orice imagina\u0163ie. C\u00e2te chipuri \u00eencr\u00e2ncenate scoase din valuri, c\u00e2\u0163i mor\u0163i, c\u00e2te femei care nasc \u00een barc\u0103 vom vedea sear\u0103 de sear\u0103 la buletinele de \u015ftiri? Azi, m\u00e2ine, tragedia lor va ajunge rutin\u0103. Azi, m\u00e2ine ne vom obi\u015fnui cu intolerabilul. Nici pentru ei nu se g\u0103se\u015fte nici o solu\u0163ie.
\nCeea ce m\u0103 nedumere\u015fte, \u00eens\u0103, este lipsa de preocupare \u00een a-i g\u0103si pe f\u0103pta\u015fii care se \u00eembog\u0103\u0163esc din tragedia lor. C\u00e2nd vorbe\u015fti despre o barc\u0103, po\u0163i s\u0103 dai vina pe barcagiu. Dar aici, unde vorbim de zeci de mii? Ce management serios st\u0103 \u00een spatele acestei ac\u0163iuni a mor\u0163ii! Ce organizare, c\u00e2\u0163i implica\u0163i! La un moment dat, ni s-a ar\u0103tat la televizor un b\u0103iet sperios, un c\u0103pitan, chipurile, al unei atari ambarca\u0163iuni damnate. Pl\u0103tit, desigur, pentru a-\u015fi pune serviciile la dispozi\u0163ia cuiva. Un slujba\u015f, pe un pre\u0163 oarecare. El adic\u0103, un c\u0103pitan de vas,\u00a0 s\u0103 poarte vina zecilor de mii de n\u0103p\u0103stui\u0163i care-\u015fi iau lumea \u00een cap \u00eenfrunt\u00e2nd moartea?
\nPentru a pune la cale tragedia lor cred c\u0103 lucreaz\u0103 armate. Unii care scriu anun\u0163uri. Unii care iau bani pentru publicarea lor. Unii care fac \u00eenscrierile. Unii care \u00eencaseaz\u0103 banii. Unii care pun la \u00eendem\u00e2n\u0103 vasele. Unii care fac angajarea personalului. Unii care supravegheaz\u0103 urcarea pe vas. Unii care organizeaz\u0103 spa\u0163iile. \u015ei am numit doar c\u00e2teva dintre serviciile acestui management fabulos. Cum de nu se poate ajunge la unul, m\u0103car la unul dintre to\u0163i ace\u015fti beneficiari ai unei catastrofe umanitare? Cum de nu este interogat unul, m\u0103car unul, din acest sistem managerial, pentru ca el, la r\u00e2ndul lui, s\u0103-i numeasc\u0103 pe ceilal\u0163i \u015fi astfel s\u0103 \u015ftim \u015fi noi cui \u00eei apar\u0163ine \u00eenscenarea aceasta macabr\u0103 \u015fi cine profit\u0103 de moartea de pe Mediterana?
\n\u00centregul sistem mediatic \u00een acest caz este orientat \u00een a face dezv\u0103luiri despre victim\u0103, nu despre criminal. \u00cen general, stilul nu e nou. Suntem obi\u015fnui\u0163i, spre exemplu, ca atunci c\u00e2nd este vorba despre turismul sexual s\u0103 fie ar\u0103tate micu\u0163ele malaieziene care, pentru a aduce un ban fra\u0163ilor mai mici, se prostitueaz\u0103 de la zece ani. Niciodat\u0103 nu ni s-a ar\u0103tat fa\u0163a babal\u00e2cului occidental care bate calea p\u00e2n\u0103 \u00een Extremul Orient pentru a-\u015fi potoli libidino\u015fenia. Ba, se merge chiar mai departe. Se discut\u0103 cu tat\u0103l prostituatei minore. \u00cel vedem \u015fi pe el \u00een imagine, sec\u0103tuit de foame \u015fi de umilin\u0163\u0103,\u00a0 spun\u00e2nd c\u0103 da, el este de acord cu prostituarea copilei, dac\u0103 astfel \u00een familie se poate pune ceva pe mas\u0103. A\u0163i v\u0103zut dumneavoastr\u0103 vreodat\u0103 pe cel care pl\u0103te\u015fte copila ca s\u0103-i \u00eentineze copil\u0103ria pentru o bucat\u0103 de p\u00e2ine? Eu, nu. \u015ei nu am v\u0103zut la televizor nici fe\u0163ele celor din imensa armat\u0103 a unei forme de turism pe care niciodat\u0103 n-am fi putut-o b\u0103nui, dac\u0103 pe lume n-ar exista s\u0103raci \u015fi boga\u0163i.
\nSolu\u0163ia care se discut\u0103 acum pentru refugia\u0163ii de pe Mediterana este re\u00eentoarcerea lor \u00een \u0163\u0103rile de unde au plecat. Pentru c\u0103 sunt s\u0103raci. Str\u0103inii boga\u0163i nu \u00eempiedic\u0103 pe nimeni. Pe ei nimeni nu \u00ee\u015fi propune s\u0103-i expatrieze. Au b\u0103nci \u00een Londra, \u00een City, au lan\u0163uri de magazine prin marile metropole. Pe s\u0103raci Europa nu-i poate g\u0103zdui, se spune, de c\u0103tre unii.
\nCei care \u00eens\u0103, asemenea intelighen\u0163iei lui Cehov, vor s\u0103 fac\u0103 o lume mai bun\u0103, dar nu \u015ftiu s\u0103-\u015fi \u00eennoade singuri \u015fireturile de la pantofi, spun c\u0103 Europa are nevoie de m\u00e2n\u0103 de lucru str\u0103in\u0103. Pentru \u201emuncile murdare\u201d, desigur. Fiindc\u0103 ni s-a fixat \u00een creier de vreo \u015fase decenii \u00eencoace ideea c\u0103 toaletele pe continent trebuie s\u0103 le spele turcii, sau algerienii, sau africanii. Iar sc\u0103rile s\u0103 ni le spele bulgarii, sau rom\u00e2nii, sau albanezii. Deci ar fi loc, se spune de c\u0103tre cei \u201emilo\u015fi\u201d, pentru continentul african, care tinde s\u0103 se str\u0103mute. Fiindc\u0103, mai aud glasuri argument\u00e2nd, niciodat\u0103 o societate n-a func\u0163ionat f\u0103r\u0103 o clas\u0103 social\u0103 de jos. Deci s\u0103-i primim pe sclavi.
\nSclavii de ast\u0103zi \u00eens\u0103 au telefon mobil. Ei \u00eenva\u0163\u0103 s\u0103 scrie \u015fi s\u0103 citeasc\u0103. Oric\u00e2t le-am \u00eenchide u\u015file \u00een nas, copiii lor vor intra \u00een \u015fcoli. Din studiul valului de emigra\u0163ie al anilor \u201860 se pot trage concluzii.
\nAst\u0103zi cazul lor este \u00eens\u0103 mai complicat. Venirea lor \u00een mas\u0103 \u00een Europa este pus\u0103 la cale. \u015ei cost\u0103. Cineva profit\u0103. Cineva se \u00eembog\u0103\u0163e\u015fte de pe urma unei tragedii umane de uria\u015fe propor\u0163ii. Cine e acel cineva? Vrem \u015fi noi s\u0103 \u015ftim. Vrem \u015fi noi s\u0103-i vedem chipul la televizor. Din imensa armat\u0103 implicat\u0103 \u00een acest management vrem s\u0103 fie descoperit\u00a0 unul. M\u0103car unul.
\nSe pare, \u00eens\u0103, c\u0103 pe la noi \u015fi prin lume \u201emorala\u201c de ultim\u0103 or\u0103 cere bl\u00e2nde\u0163e fa\u0163\u0103 de ho\u0163i. S\u0103 nu fim excesivi pun\u00e2ndu-le c\u0103tu\u015fe la m\u00e2ini. S\u0103 fim delica\u0163i c\u00e2nd se anun\u0163\u0103 ce prejudicii au adus ei semenilor lor. S\u0103 ne facem c\u0103 nu vedem c\u00e2t\u0103 moarte seam\u0103n\u0103 \u00een jur dorin\u0163a lor patologic\u0103 de \u00eembog\u0103\u0163ire.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Ac\u0163iunea dintr-o nuvel\u0103 a lui Cehov se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00eentr-o perioad\u0103 de secet\u0103 \u015fi \u00eenfometare. Mo\u015fierii din regiune deschid hambarele, doamnele lor fac ac\u0163iuni umanitare pe la sediile de refugia\u0163i \u015fi fl\u0103m\u00e2nzi. To\u0163i apar\u0163in intelighen\u0163iei. To\u0163i sunt numai milostenie. To\u0163i vor o lume mai bun\u0103. Doar c\u0103 seceta nu d\u0103 semne c\u0103 s-ar istovi. Iar refugia\u0163ii… Cite\u0219te mai mult »Unul, m\u0103car unul!<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[1],"tags":[2386,7031],"class_list":["post-23354","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-mozaic","tag-emigranti-romani","tag-romani-in-europa"],"views":1126,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23354","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=23354"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23354\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=23354"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=23354"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=23354"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}