Povestea Me\u015fterului Manole este \u00eendeob\u015fte cunoscut\u0103, mai ales de rom\u00e2ni, care aproape c\u0103 au supt-o odat\u0103 cu laptele alfabetiz\u0103rii. Dup\u0103 Mircea Eliade un asemenea mit este destul de regional, cunosc\u00e2nd o zg\u00e2rcit\u0103 \u015fi vag\u0103 r\u0103sp\u00e2ndire \u00een zona Balcanilor. Energiile lui subterane au ie\u015fit la suprafa\u0163\u0103 \u015fi au erupt \u00een splendida Monastire a Arge\u015fului culeas\u0103-creat\u0103 de Vasile Alecsandri. Interpretarea acestui mit este de asemenea cunoscut\u0103: un mit sacrificial, care ne \u00eenva\u0163\u0103 c\u0103 nici o realizare veritabil\u0103 nu e posibil\u0103 f\u0103r\u0103 o mare, suprem\u0103 renun\u0163are. Monastirea Arge\u015fului este ridicat\u0103 cu pre\u0163ul \u201eridic\u0103rii\u201c vie\u0163ii Anei, so\u0163ia lui Manole, a copilului lor, a lui Manole, a me\u015fterilor lui Manole. Aceast\u0103 interpretare, corect\u0103, mai las\u0103 loc uneia pe care o voi proba, urm\u00e2nd metoda introspectiv\u0103, printr-un exemplu personal.
\nPovestea Me\u015fterului Manole red\u0103 o tr\u0103s\u0103tur\u0103 psihologic\u0103 a noastr\u0103, a rom\u00e2nilor (a balcanicilor?), o voca\u0163ie a distrugerii \u015fi a autodistrugerii, un gust pentru \u201eneispr\u0103vit\u201c (Manole caut\u0103 de la bun \u00eenceput un \u201ezid p\u0103r\u0103sit \u015fi neispr\u0103vit\u201c), un impuls aproape patologic de exterminare a lucrului abia \u00eenceput sau\/ \u015fi chiar\u00a0 a lucrului dus la bun sf\u00e2r\u015fit ori pe cale de a fi \u00eencheiat. E \u00een acest tip de impulsivitate o negativitate demiurgic\u0103, o crea\u0163ie \u201epe dos\u201c, una care-l aminte\u015fte pe acel copil divin, zeu al timpului, care se joac\u0103 cu crea\u0163iile sale \u2013 construindu-le \u015fi demol\u00e2ndu-le. A construi pentru a d\u0103r\u00e2ma, a na\u015fte pentru a ucide, a ctitori pentru a da cu piciorul \u2013 iat\u0103 notele distinctive ale unei atavice, tenebroase \u015fi bogomilice tenta\u0163ii. Ca sindrom, Me\u015fterul Manole e \u00een noi to\u0163i \u015fi e \u00een primul r\u00e2nd \u00een toate personajele din legenda sa, inclusiv \u00een Negru Vod\u0103! Negru Vod\u0103, cel care porunce\u015fte condamnarea la moarte a me\u015fterilor care au construit m\u0103n\u0103stirea, este o ipostaz\u0103 a lui Manole. \u015ei sunt absolut convins c\u0103, \u00eentr-o versiune r\u0103mas\u0103 inedit\u0103, dar cu mult mai autentic\u0103, aceast\u0103 ipostaz\u0103 a lui Manole, acest voievod al nimicirii, a poruncit, dup\u0103 un scurt moment de delectare, demolarea \u00eentregii m\u0103n\u0103stiri. \u00cen Rug\u0103ciunea unui dac, Eminescu a intuit foarte bine r\u0103d\u0103cinile ancestrale, getice, ale ambivalen\u0163ei sufletului nostru, ale dualit\u0103\u0163ii noastre cvasipsihotice. Primele trei strofe (din \u015fapte!) sunt un imn \u00eenchinat vie\u0163ii, Creatorului, \u201einimii pline\u201c, sentimentului prezen\u0163ei divinit\u0103\u0163ii \u00een lume \u015fi \u00een el \u00eensu\u015fi, iubirii, iar celelalte patru sunt \u2013 \u0163\u00e2\u015fnite f\u0103r\u0103 avertisment \u2013 un \u201eimn\u201c \u00eenchinat mor\u0163ii, distrugerii, urii, blestemului. Monastirea Arge\u015fului \u015fi Rug\u0103ciunea unui dac sunt str\u0103b\u0103tute \u015fi unite de firul aceluia\u015fi sindrom, al aceleia\u015fi tr\u0103iri. Rug\u0103ciunea unui dac este glasul interior al Me\u015fterului Manole.
\n\u201eNu d\u0103r\u00e2ma cote\u0163ul!\u201c
\nAcum c\u00e2\u0163iva ani m\u0103 mutasem din Bucure\u015fti, la cas\u0103, \u00een Buz\u0103u, \u00eentru descoperirea bucuriilor \u015fi farmecelor pe care \u201evia\u0163a la \u0163ar\u0103\u201c le exercit\u0103 asupra oric\u0103rui bucure\u015ftean excedat de asfaltul \u015fi betonul marii metropole. Curtea din spatele casei era elementul cel mai poetic al noii locuiri \u015fi m-am repezit spre ea cu o sete n\u0103prasnic\u0103, \u00een sf\u00e2r\u015fit desc\u0103tu\u015fat\u0103, de cultivator supus unor \u00eendelungi\u00a0 \u015fi chinuitoare oprim\u0103ri, care, \u00een sf\u00e2r\u015fit, \u00ee\u015fi cucere\u015fte libertatea de expresie. O gr\u0103din\u0103 nu mai mare dec\u00e2t o barc\u0103 mai de Doamne-ajut\u0103 am transformat-o \u00een scurt\u0103 vreme \u00eentr-o veritabil\u0103 corabie, vegetal\u0103, a lui Noe. Soiuri de castrave\u0163i, ro\u015fii, ardei, varz\u0103, porumb, gr\u00e2u se \u00eeng\u00e2nau vesel cu trandafirii, lalelele \u015fi br\u00e2ndu\u015fele, narcisele \u015fi cu prea-nevinova\u0163ii, de nimic-\u015ftiutorii crini.\u00a0 A urmat la scurt timp furorul arboricol: cire\u015ful, vi\u015finul, m\u0103rul, p\u0103rul, nucul \u015fi\u2026 \u00eencunun\u00e2nd cu demnitatea ei regal\u0103, dispre\u0163uitoare \u015fi complet gratuit\u0103, cultivat\u0103 doar pentru frumuse\u0163ea umbrei sale\u2026 salcia! Din cadrul feeric lipsea \u00eens\u0103 semin\u0163ia animal\u0103 \u2013 fa\u0163\u0103 de care \u00eens\u0103 nu puteam fi la fel de generos \u2013 din ra\u0163iuni evidente: vegetalele nu \u0163ip\u0103, nu zbiar\u0103, nu rag, singura lor sonoritate desf\u0103\u015fur\u00e2ndu-se \u00een doar dou\u0103 dulcissime registre: al f\u00e2\u015f\u00e2itului \u015fi al fo\u015fnetului. De aceea, for\u0163at de \u00eemprejur\u0103ri, a trebuit s\u0103 g\u0103sesc o solu\u0163ie de compromis \u015fi s\u0103 aleg un singur reprezentant al celuilalt regn \u00eensufle\u0163it: o vie\u0163uitoare vegetal\u0103, un descendent al \u00eemperecherii mega-incestuoase dintre regnuri, o plant\u0103 animal\u0103. Am numit cu acestea g\u0103ina! At\u00e2t de smerit\u0103, de modest\u0103, de calm\u0103 \u015fi de t\u0103cut\u0103 \u00eenc\u00e2t ar putea cre\u015fte \u015fi \u00eentr-un ghiveci\u2026 Mereu mul\u0163umit\u0103, contemplativ\u0103, ascetic\u0103, terestru-\u00eenaripat\u0103, un \u00eenger ce a uitat s\u0103 zboare\u2026 C\u00e2tor vis\u0103ri \u015fi reverii nu m-am l\u0103sat prad\u0103 \u00een sunetul tranchilizant al sublimelor ei c\u00e2r\u00e2ieli. Dar nu vreau s\u0103 scriu aici imnul G\u0103inii! Un asemenea nobil scop merit\u0103 cu siguran\u0163\u0103 mult mai mult spa\u0163iu de tipar.
\nDeja auzind \u00een minte c\u00e2r\u00e2itul g\u0103inilor proprii de sub cerul meu privat, m-am apucat s\u0103 le construiesc s\u0103la\u015ful. \u00cemi exersam pentru prima oar\u0103 capacit\u0103\u0163ile de constructor, iar rezultatul a fost remarcabil. Dup\u0103 o munc\u0103 de aproape dou\u0103 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni de cioc\u0103nit, t\u0103iat, tras-\u00eempins, turnat a rezultat o frumuse\u0163e de cote\u0163 cu etaj, scar\u0103 exterioar\u0103 \u015fi o \u00eemprejmuire de s\u00e2rm\u0103 destul de \u00eenalt\u0103, iar pe deasupra, \u00eentruc\u00e2t nu trebuie s\u0103 subestimezi niciodat\u0103 subitele av\u00e2nturi ale unei foste \u00eenaripate, neam cu dinozaurii, am acoperit toat\u0103 curticica de or\u0103t\u0103nii cu un alt gard de s\u00e2rm\u0103 care le bloca accesul spre cer. M-am dat un pas \u00eenapoi, uimit de ce putusem s\u0103 fac: un cote\u0163 perfect!
\nBucuria nu a durat mult! I-a luat locul, strecur\u00e2ndu-se insidios, o senza\u0163ie stranie de z\u0103d\u0103rnicie, de repulsie, de ur\u0103 fa\u0163\u0103 de produsul meu de crea\u0163ie tehnic\u0103, fa\u0163\u0103 de imbecila bucurie pe care o tr\u0103isem \u00een fa\u0163a, totu\u015fi, unei cocine, fa\u0163\u0103 de viitorul acelui loca\u015f, fa\u0163\u0103 de abnega\u0163ia \u00een care petrecusem ultimele dou\u0103 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni, fa\u0163\u0103 de mine \u00eensumi \u015fi, suprem\u0103 impietate!, fa\u0163\u0103 de g\u0103inile \u00eensele care mi-au ap\u0103rut deodat\u0103 \u00een toat\u0103 precaritatea lor, \u00een toat\u0103 domesticitatea lor plat\u0103 \u015fi plictisitoare! Cu ochii \u00eemp\u0103ienjeni\u0163i, v\u0103z\u00e2nd negru \u00een fa\u0163\u0103, am apucat un par de l\u00e2ng\u0103 mine \u015fi am \u00eenceput s\u0103 dau f\u0103r\u0103 s\u0103 m\u0103 uit, unde nimeream, disperat s\u0103 pun totul c\u00e2t mai repede la p\u0103m\u00e2nt. Dar lucrul bine f\u0103cut e bine f\u0103cut:\u00a0 degeaba trosneam, tr\u0103geam, \u00eempingeam, smulgeam, \u015fandramaua \u00eemi opunea o rezisten\u0163\u0103, pare-se con\u015ftient\u0103, cu o \u00eenc\u0103p\u0103\u0163\u00e2nare dr\u0103ceasc\u0103. \u201eNu vrei s\u0103 te \u015fi \u00eenmul\u0163e\u015fti de-acum?!\u201c, i-am strigat, speriat ca Negru Vod\u0103 \u00een fa\u0163a posibilit\u0103\u0163ii de perpetuare a m\u0103n\u0103stirii Arge\u015fului. Zgomotele au adus-o afar\u0103 din cas\u0103 pe fata mea, Oriana, care, \u00een fa\u0163a nebuniei care m\u0103 cuprinsese, a \u00eenceput s\u0103 \u0163ipe din to\u0163i r\u0103runchii, dezn\u0103d\u0103jduit, pl\u00e2ng\u00e2nd: \u201eNu d\u0103r\u00e2ma cote\u0163uuuuuu!!!\u201c<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Povestea Me\u015fterului Manole este \u00eendeob\u015fte cunoscut\u0103, mai ales de rom\u00e2ni, care aproape c\u0103 au supt-o odat\u0103 cu laptele alfabetiz\u0103rii. Dup\u0103 Mircea Eliade un asemenea mit este destul de regional, cunosc\u00e2nd o zg\u00e2rcit\u0103 \u015fi vag\u0103 r\u0103sp\u00e2ndire \u00een zona Balcanilor. Energiile lui subterane au ie\u015fit la suprafa\u0163\u0103 \u015fi au erupt \u00een splendida Monastire a Arge\u015fului culeas\u0103-creat\u0103 de… Cite\u0219te mai mult »Sindromul Me\u015fterul Manole<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[11237],"tags":[5961,14224],"class_list":["post-23350","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-societate","tag-creatie","tag-mitul-mesterului-manole"],"views":1846,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23350","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=23350"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23350\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=23350"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=23350"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=23350"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}