Afli frecvent spun\u00e2ndu-se, \u00een acest timp, c\u0103 o asemenea \u00eentrebare e absurd\u0103. O socote\u015fte astfel, de pild\u0103, omul excedat de varii preocup\u0103ri, tot timpul \u00een alert\u0103, c\u0103ruia g\u00e2ndul \u00eei este mereu la urgen\u0163ele zilei. La fel \u015fi omul de ac\u0163iune, atras de ceea ce trebuie f\u0103cut imediat \u015fi cu eficien\u0163\u0103. Dar \u015fi cel dedicat \u015ftiin\u0163ei riguroase, care caut\u0103 s\u0103 vad\u0103 ce poate fi verificat \u015fi la ce \u00eentrebare se poate r\u0103spunde. Nu mai pu\u0163in filosoful care, atent la logica vorbirii \u015fi la \u00een\u0163elesul unor no\u0163iuni, constat\u0103 adesea lipsa de sens a unor \u00eentreb\u0103ri. Afirma\u0163ia era u\u015for \u00eent\u00e2lnit\u0103 \u015fi acum o jum\u0103tate de secol(1). Chiar \u015fi mai devreme, dac\u0103 ne g\u00e2ndim la Rudolf Carnap, Alfred Jules Ayer \u015fi al\u0163i interpre\u0163i din acel interval de timp.
\nCei care consider\u0103 absurd\u0103 aceast\u0103 \u00eentrebare spun de fapt c\u0103 ea este f\u0103r\u0103 sens. Desigur, las\u0103 deoparte unele distinc\u0163ii, bun\u0103oar\u0103 \u00eentre lipsa de sens \u015fi absurd, \u00eentre absurd \u015fi nonsens. Nu a\u015f vrea deloc s\u0103 complic aici discu\u0163ia cu asemenea distinc\u0163ii, \u00eenc\u00e2t le voi l\u0103sa \u015fi eu deoparte. A\u015fadar, c\u00e2nd ar fi absurd\u0103 \u00eentrebarea cu privire la un posibil sens al existen\u0163ei?
\nA\u015f observa mai \u00eent\u00e2i c\u0103 aceast\u0103 \u00eentrebare ascunde o bifurca\u0163ie, \u00eentre\u0163ine dou\u0103 inten\u0163ii distincte. Una dintre ele apare neutr\u0103 \u00een raport cu cel care o formuleaz\u0103: \u201ec\u00e2nd e absurd\u0103 o asemenea \u00eentrebare ca atare?\u201c Cealalt\u0103 \u00eens\u0103 \u00eel prive\u015fte nemijlocit, \u00een carne \u015fi oase: \u201ec\u00e2nd e absurd s\u0103 te \u00eentrebi cu privire la sensul existen\u0163ei tale?\u201c Acum, cel care se \u00eentreab\u0103 are \u00een vedere posibilitatea unui sens propriu, se refer\u0103 la sine \u00eensu\u015fi, chiar dac\u0103 nu ar \u015fti ce s\u0103 spun\u0103 cu privire la aceast\u0103 chestiune \u00een genere.
\nM\u0103 voi opri pu\u0163in la aceast\u0103 din urm\u0103 variant\u0103 a \u00eentreb\u0103rii. Dac\u0103 sim\u0163i nevoia s\u0103 te \u00eentrebi cu privire la un posibil sens al existen\u0163ei tale, dac\u0103 o asemenea chestiune te caut\u0103 cu insisten\u0163\u0103 \u015fi \u00een solitudine, acest lucru nu ar trebui socotit absurd. Dimpotriv\u0103, indiferent \u00een ce fel \u0163i se descoper\u0103 propria existen\u0163\u0103 \u015fi indiferent \u00een ce fel formulezi \u00eentrebarea, e firesc s\u0103 te \u00eentrebi cu privire la un posibil sens. Chiar dac\u0103 existen\u0163a ta ar fi sigur absurd\u0103 \u015fi chiar dac\u0103 \u00eentrebarea pe care o formulezi ar fi logic f\u0103r\u0103 sens, ciudat\u0103 sau rupt\u0103 de lume, faptul c\u0103 sim\u0163i nevoia s\u0103-\u0163i pui aceast\u0103 \u00eentrebare nu e niciodat\u0103 absurd. Dorin\u0163a de-a te \u00eentreba \u2013 ca \u015fi \u00eendoiala care te afecteaz\u0103, ca \u015fi uimirea \u00een fa\u0163a a ceva inexplicabil \u2013 nu este prin ea \u00eens\u0103\u015fi absurd\u0103. Altceva \u00eens\u0103 ar putea fi absurd, de pild\u0103 s\u0103 ui\u0163i c\u0103 e vorba de tine \u00eensu\u0163i \u015fi de modul aparte \u00een care ai reg\u0103sit o asemenea \u00eentrebare, a\u015fa cum ai sim\u0163it tu \u00eensu\u0163i aceast\u0103 nevoie. Sau, eventual, s\u0103 vrei o rezolvare definitiv\u0103 a \u00eentreb\u0103rii tale. Nu mai pu\u0163in, s\u0103 urmezi un anume r\u0103spuns pe care singur \u0163i-l dai ca \u015fi cum acesta ar fi exact, definitiv.
\nDe ce cred c\u0103 a te \u00eentreba cu privire la sensul existen\u0163ei tale nu e absurd? Am v\u0103zut cu alt prilej c\u0103 acest mod de-a te \u00eentreba nu e c\u0103utat ca atare. \u00centrebarea nu e formulat\u0103 din motive exterioare, \u00eentruc\u00e2t, s\u0103 zicem, \u015fi al\u0163ii o formuleaz\u0103, sau \u00eentruc\u00e2t se spune c\u0103 a\u015fa e bine din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd. Dimpotriv\u0103, ea vine pe nea\u015fteptate \u015fi te g\u0103se\u015fte oarecum singur, f\u0103r\u0103 nici o ap\u0103rare. Te caut\u0103 ea \u00eens\u0103\u015fi, pune st\u0103p\u00e2nire deodat\u0103 pe mintea \u015fi sim\u0163urile tale, coboar\u0103 pe ne\u015ftiute \u00een nervii \u015fi afectele trupului, ca s\u0103 te \u00eenso\u0163easc\u0103 astfel mult\u0103 vreme. \u00cen acest caz, nu ai posibilitatea de-a te elibera de \u00eentrebare atunci c\u00e2nd ai dori tu singur, nici posibilitatea unui r\u0103spuns care s\u0103 o desfiin\u0163eze. Nu vreau s\u0103 spun c\u0103 ea apare neap\u0103rat chinuitoare, obosindu-te asemeni unei obsesii sau unei boli prelungite, ci doar c\u0103 nu st\u0103 \u00een puterea ta s\u0103 o sco\u0163i imediat din joc.
\nExist\u0103 \u015fi alte situa\u0163ii \u00een care a te \u00eentreba cu privire la un posibil sens nu e absurd. A\u015fa se \u00eent\u00e2mpl\u0103 atunci c\u00e2nd \u00eentrebarea nu a\u015fteapt\u0103 un r\u0103spuns, o clarificare sigur\u0103, ci ea vine s\u0103 trezeasc\u0103 o stare de spirit. De pild\u0103, c\u00e2nd face activ\u0103 credin\u0163a \u00een ceva anume, o speran\u0163\u0103 sau o form\u0103 de r\u0103bdare. Ceva asem\u0103n\u0103tor se petrece \u015fi \u00eentr-o alt\u0103 situa\u0163ie, c\u00e2nd \u00eentrebarea cunoa\u015fte un sens speculativ, \u00een sensul vechi al cuv\u00e2ntului(2). Aprofundat\u0103 ca atare, ea poate s\u0103 spun\u0103 ceva semnificativ cu privire la cel care \u00eentreab\u0103. Poate, de exemplu, s\u0103 te lase a vedea cu mai mult\u0103 claritate limitele voin\u0163ei \u015fi ale \u00een\u0163elegerii proprii. Sau faptul c\u0103 lumea de care vorbe\u015fti este propria ta lume, iar eul pe care \u00eel afirmi \u2013 o limit\u0103 inefabil\u0103 a acestei lumi.
\nRevin acum la cea dint\u00e2i situa\u0163ie. Dac\u0103 vom socoti aceast\u0103 \u00eentrebare \u00een felul celor obi\u015fnuite sau \u00een felul celor tehnice (de exemplu, \u201ecum se pot modifica soiurile de plante?\u201c), nu am putea spune c\u0103 are sens. \u00centreb\u0103rile obi\u015fnuite \u2013 ca \u015fi cele tehnice \u2013 se refer\u0103 la st\u0103ri de lucruri ce pot fi determinate \u00eentr-un anume fel, pot fi observate sau m\u0103surate, supuse unui calcul \u015fi verific\u0103rii neutre. Prin urmare, r\u0103spunsurile \u2013 afirmative sau negative \u2013 sunt acum posibile. Or, sensul existen\u0163ei nu se poate determina astfel: nici \u201esensul\u201c \u2013 c\u00e2nd e vorba de cel al existen\u0163ei, nici \u201eexisten\u0163a\u201c \u2013 c\u00e2nd e vorba de cea proprie omului. Nu ai cum s\u0103 r\u0103spunzi la o astfel de \u00eentrebare \u00een mod obi\u015fnuit sau \u00een mod tehnic. Nu s-ar putea spune, de pild\u0103, c\u0103 sensul existen\u0163ei ar fi existen\u0163a \u00eens\u0103\u015fi. Nici c\u0103 ar fi ceva din afara ei, dincolo de ea. Imediat s-ar aduce obiec\u0163iunea c\u0103 se \u00eencalc\u0103 o cerin\u0163\u0103 logic\u0103 elementar\u0103: fie termenul din r\u0103spuns s-ar confunda cu cel din \u00eentrebare, fie apare lipsit de semnifica\u0163ie (\u201edincolo\u201c). \u00cen unele cazuri, termenii r\u0103spunsului s-ar situa \u00een afara seriei logice acceptate, exact ca atunci c\u00e2nd ne-am \u00eentreba: \u201epe ce lucru se sprijin\u0103 toate lucrurile?\u201c Un r\u0103spuns la astfel de \u00eentreb\u0103ri s-ar contrazice singur, entitatea numit\u0103 \u00een r\u0103spuns fiind deja presupus\u0103 \u00een \u00eentrebare(3). \u00cens\u0103 nu s-ar accepta nici r\u0103spunsurile indirecte, speculative (\u201esensul existen\u0163ei \u00eenseamn\u0103 s\u0103-\u0163i pui problema acestui sens\u201c). Nu s-ar putea r\u0103spunde \u00een niciun fel, \u00eentruc\u00e2t, pentru modul obi\u015fnuit de a g\u00e2ndi sau pentru cel tehnic, \u00eentrebarea e formulat\u0103 \u00een mod absurd.
\nA\u015f spune un singur lucru \u00een leg\u0103tur\u0103 cu aceast\u0103 cerin\u0163\u0103 logic\u0103. Ea este corect\u0103, oric\u00e2nd de luat \u00een seam\u0103. Numai c\u0103 \u00eentrebarea cu privire la un posibil sens al existen\u0163ei nu e deloc o \u00eentrebare obi\u015fnuit\u0103 sau tehnic\u0103. Ea nu a\u015fteapt\u0103 un r\u0103spuns de felul: \u201esensul existen\u0163ei este acesta\u201c. Nu are nimic definitiv \u00een inten\u0163ia ei, nu caut\u0103 ceva exact sau ultim, nici o solu\u0163ie singular\u0103. A\u015fadar, nu poate fi a\u015fezat\u0103 al\u0103turi de \u00eentreb\u0103ri pe care le tot formul\u0103m zi de zi. Dac\u0103 totu\u015fi am socoti-o astfel, \u00een graba judec\u0103\u0163ii, ea ne-ar ap\u0103rea sigur absurd\u0103.
\nAvea dreptate Wittgenstein, \u00een anii tinere\u0163ii sale, s\u0103 disting\u0103 sever \u00eentre diferite categorii de probleme. Severitatea e vizibil\u0103, de exemplu, \u00een acest minunat fragment: \u201eC\u0103ci \u00eendoiala poate exista doar acolo unde exist\u0103 o \u00eentrebare; o \u00eentrebare doar acolo unde exist\u0103 un r\u0103spuns; iar acesta doar acolo unde se poate spune ceva\u201c (Tractatus logico-philosophicus, \u00a7 6.51, traducere de Mircea Dumitru \u015fi Mircea Flonta, 2001). Avea s\u0103 afirme c\u0103 p\u00e2n\u0103 \u015fi atunci c\u00e2nd am avea r\u0103spunsuri la toate problemele \u015ftiin\u0163ifice, problemele noastre de via\u0163\u0103 ar r\u0103m\u00e2ne pe mai departe neatinse (\u00a7 6.52). Ar r\u0103m\u00e2ne f\u0103r\u0103 \u00eentreb\u0103ri clare \u015fi f\u0103r\u0103 r\u0103spunsuri sigure. Cum se spune acolo, \u201e\u00een acest caz nu mai r\u0103m\u00e2ne nici o \u00eentrebare; \u015fi tocmai acesta este r\u0103spunsul\u201c. Nu mai r\u0103m\u00e2ne nici o \u00eentrebare \u00eentruc\u00e2t, a\u015fa cum \u00een\u0163eleg eu acum, astfel de probleme nu se traduc \u00een \u00eentreb\u0103ri bine determinate logic. Nu se ivesc spre a fi traduse astfel. Cei care le cunosc destul de bine le asum\u0103 de fapt ca atare, asum\u0103 at\u00e2t apari\u0163ia lor teribil\u0103, nest\u0103p\u00e2nit\u0103, c\u00e2t \u015fi retragerea pe nea\u015fteptate, f\u0103r\u0103 a putea spune cu exactitate \u00een ce const\u0103 una sau alta.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Afli frecvent spun\u00e2ndu-se, \u00een acest timp, c\u0103 o asemenea \u00eentrebare e absurd\u0103. O socote\u015fte astfel, de pild\u0103, omul excedat de varii preocup\u0103ri, tot timpul \u00een alert\u0103, c\u0103ruia g\u00e2ndul \u00eei este mereu la urgen\u0163ele zilei. La fel \u015fi omul de ac\u0163iune, atras de ceea ce trebuie f\u0103cut imediat \u015fi cu eficien\u0163\u0103. Dar \u015fi cel dedicat \u015ftiin\u0163ei… Cite\u0219te mai mult »C\u00e2nd ar fi absurd\u0103 \u00eens\u0103\u015fi \u00eentrebarea cu privire la sensul existen\u0163ei?<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[17],"tags":[14219,14218,14220],"class_list":["post-23345","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-ideilor","tag-absurd-si-nonsens","tag-omul-de-actiune","tag-sensul-existentei"],"views":1294,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23345","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=23345"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23345\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=23345"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=23345"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=23345"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}