{"id":23341,"date":"2015-05-13T20:18:32","date_gmt":"2015-05-13T18:18:32","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=23341"},"modified":"2015-05-13T20:18:32","modified_gmt":"2015-05-13T18:18:32","slug":"despre-gestionarea-incertitudinii","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/despre-gestionarea-incertitudinii\/","title":{"rendered":"Despre gestionarea incertitudinii"},"content":{"rendered":"

George Cristian Maior, Incertitudine. G\u00e2ndire strategic\u0103 \u015fi rela\u0163ii interna\u0163ionale \u00een secolul XXI,<\/em> edi\u0163ia a doua, rev\u0103zut\u0103 \u015fi ad\u0103ugit\u0103, Editura RAO, Bucure\u015fti, 2014<\/strong><\/p><\/blockquote>\n

 <\/p>\n

Recenta carte a lui George Cristian Maior, aflat\u0103 la cea de-a doua edi\u0163ie (rev\u0103zut\u0103 \u015fi ad\u0103ugit\u0103) \u015fi dedicat\u0103 raporturilor globale din lumea contemporan\u0103, face parte din sfera politologiei \u015fi a rela\u0163iilor interna\u0163ionale actuale, de aceea poate s\u0103 par\u0103 ciudat c\u0103 se refer\u0103 la ea un istoric \u015fi mai ales unul medievist. Ciud\u0103\u0163enia este doar aparent\u0103, din moment ce mai toate vechile concepte s-au perimat \u015fi din moment ce se vorbe\u015fte sub ochii no\u015ftri despre \u201esf\u00e2r\u015fitul istoriei\u201c, despre post-istorie, despre istorie prezent\u0103 \u015fi chiar despre istoria viitorului. P\u00e2n\u0103 la urm\u0103, istoria \u00eenseamn\u0103 via\u0163\u0103 trecut\u0103, dar, de fapt, \u00eenseamn\u0103 via\u0163\u0103 \u00een general, fiindc\u0103 via\u0163a prezent\u0103 \u015fi cea viitoare se transform\u0103 iremediabil \u015fi ireversibil \u00een via\u0163\u0103 trecut\u0103. Din p\u0103cate, dup\u0103 cum ni se spune \u00een aceste pagini, lumea noastr\u0103 actual\u0103 este guvernat\u0103 de incertitudine \u015fi nu de echilibru, cum se \u00eent\u00e2mplase, cu rare excep\u0163ii, de la Rena\u015ftere \u015fi mai ales din secolul al XVII-lea \u00eencoace.<\/strong><\/em>
\nCartea este un eseu (format din mai multe eseuri, bine articulate) despre putere \u015fi, implicit, despre politic\u0103. Dar viziunea sa \u2013 nici nu se putea altfel \u2013 este profund istoric\u0103 \u015fi de pre\u0163uire a istoriei ca form\u0103 de cunoa\u015ftere \u015fi de experien\u0163\u0103 uman\u0103. Acest lucru se vede mai \u00eent\u00e2i prin preluarea unui citat semnificativ din Paul Val\u00e9ry: \u201eS\u0103 nu crede\u0163i c\u0103 nu are rost s\u0103 medit\u0103m asupra trecutului, \u00een ceea ce are el revolut. El ne arat\u0103, \u00een special, e\u015fecul frecvent al previziunilor prea precise \u015fi, dimpotriv\u0103, marile avantaje ale unei preg\u0103tiri generale \u015fi constante, care, f\u0103r\u0103 a pretinde c\u0103 ar crea ori ar desfide evenimentele \u2013 care sunt, invariabil, surprize sau dezvolt\u0103 consecin\u0163e surprinz\u0103toare \u2013, permite omului s\u0103 ac\u0163ioneze c\u00e2t mai repede asupra neprev\u0103zutului; istoria, m\u0103 tem, nu ne permite deloc s\u0103 prevedem, \u00eens\u0103, asociat\u0103 cu independen\u0163a spiritului, ne poate ajuta s\u0103 vedem mai bine\u201c (sublinierea noastr\u0103 \u2013 I.A.P.). \u00cen secolul al XXI-lea, fire\u015fte, nu mai putem valoriza dec\u00e2t sub beneficiu de inventar maxima roman\u0103 despre istorie ca \u201e\u00eenv\u0103\u0163\u0103toare a vie\u0163ii\u201c (Historia magistra vitae). Prea mul\u0163i au crezut c\u0103, \u015ftiind istorie, pot descifra viitorul \u015fi s-au \u00een\u015felat. Cunoa\u015fterea istoric\u0103 nu ne d\u0103 darul prevederii, dar ne ajut\u0103 \u201es\u0103 vedem mai bine\u201c lumea, ceea ce este cu totul deosebit. Este \u00eenv\u0103\u0163\u0103tura pe care a \u00een\u0163eles-o foarte bine George Cristian Maior din experien\u0163a sa de via\u0163\u0103, din studiile sale juridice \u015fi politice, dar \u015fi din aplecarea asupra trecutului.
\nToate acestea l-au ajutat pe autor nu s\u0103 emit\u0103 re\u0163ete, ci s\u0103 formuleze opinii avizate despre lumea \u00een care tr\u0103im. Vorbind despre putere, nu putea ocoli statul, care, p\u00e2n\u0103 nu demult, era cel mai mare depozitar de putere, de\u0163in\u00e2nd chiar cel mai important poten\u0163ial de violen\u0163\u0103. Statul \u00eens\u0103 s-a modificat radical \u015fi s-a recompus dup\u0103 criterii noi, fa\u0163\u0103 de ceea ce \u015ftim din secolele XVII-XIX \u015fi chiar XX. Iar autorul d\u0103 c\u00e2teva exemple edificatoare: fr\u00e2ngerea echilibrului interna\u0163ional, asimetria creat\u0103 dup\u0103 1989-1991, utilizarea no\u0163iunii de imperiu \u00een situa\u0163ii care ar fi fost considerate alt\u0103dat\u0103 improprii (\u201eimperiul sovietic\u201c, \u201eimperiu al r\u0103ului\u201c etc.), lumea post-R\u0103zboi Rece, compus\u0103 inclusiv din \u201estate e\u015fuate\u201c \u015fi mai ales din \u201enon-state\u201c. Se constat\u0103 \u2013 dup\u0103 cum demonstreaz\u0103\u00a0 George Cristian Maior \u2013 c\u0103 acestea din urm\u0103, mult\u0103 vreme neglijate sau ignorate, au ajuns s\u0103 atace statele, s\u0103 concentreze calupuri de putere uria\u015fe, \u00een condi\u0163iile \u00een care cuantumul de putere este mai mare ca oric\u00e2nd. Cu alte cuvinte, suntem aten\u0163iona\u0163i c\u0103 \u00een acest moment foarte mul\u0163i factori au putere, dar nu suficient\u0103 pentru a putea domina \u00een chip absolut lumea. \u00cen aceste \u00eemprejur\u0103ri totu\u015fi, \u00een care un num\u0103r infim de oameni pot ataca statele (vezi episodul de la 11 septembrie 2001, din Statele Unite ale Americii) \u015fi debusola lumea, \u00een care predomin\u0103 re\u0163ele de diferite tipuri, cu aspect suprastatal, \u00een care terorismul este la ordinea zilei, \u00een care oamenii nu pot planifica \u015fi nici prevedea viitorul, \u00een care crizele economice pot lovi ordinea mondial\u0103 \u015fi \u00een care toate na\u0163iunile au interese \u015fi se lupt\u0103 ca s\u0103 \u015fi le apere \u015fi promoveze, impresia predominant\u0103 este de incertitudine. Cu alte cuvinte, ne spune vocea avizat\u0103 a autorului, guvernele nu mai pot s\u0103 gestioneze echilibrul (fiindc\u0103 acesta nu mai exist\u0103), ci trebuie s\u0103 gestioneze incertitudinea, neprev\u0103zutul, nea\u015fteptatul. \u015ei nu singure, ci \u00eempreun\u0103 cu societatea civil\u0103, cu foruri, organiza\u0163ii, organisme non-guvernamentale, capabile de implicare \u015fi de expertiz\u0103 corect\u0103. \u00cen acest fel, spre a nu distruge planeta, se recurge tot mai mult la o politic\u0103 a consensului, la o diploma\u0163ie de tip preventiv \u015fi, mai ales, la solda\u0163i-diploma\u0163i, adic\u0103 la militari instrui\u0163i nu doar ca s\u0103 lupte, ci \u015fi ca s\u0103 cunoasc\u0103 trecutul, s\u0103 \u015ftie sociologie, politologie, s\u0103 dispun\u0103 de o cultur\u0103 general\u0103 solid\u0103.
\nAcest tablou, nu foarte m\u0103gulitor \u015fi nici lini\u015ftitor, dar realist al lumii noastre, este \u00eens\u0103 mereu ilustrat \u015fi argumentat de c\u0103tre George Cristian Maior cu exemple extrase din lumile trecute, convins fiind c\u0103 ceea ce pentru noi este trecut era pentru oamenii de-atunci prezent viu, adic\u0103 via\u0163\u0103 tr\u0103it\u0103. Astfel vedem c\u0103, \u00eentr-un fel, nimic nu este nou sub soare, p\u00e2n\u0103 la un punct: uneori inamicii sunt mai iubi\u0163i de c\u0103tre popula\u0163ia de r\u00e2nd dec\u00e2t eliberatorii (vezi Alexandru cel Mare, simpatizat de atenienii pe care-i cucerise sau germanii la Paris, dup\u0103 Al Doilea R\u0103zboi Mondial, mai iubi\u0163i dec\u00e2t americanii); conflictele violente au anumi\u0163i numitori comuni, de la R\u0103zboiul Peloponeziac, descris de Tucidide la Blitzkrieg-ul purtat de Gengis han \u015fi de la acestea la marile conflagra\u0163ii ale secolului al XX-lea; anumite triburi (aluzie la organizarea tribal\u0103 a unor structuri islamice, din care au rezultat talibanii sau Osama Bin Laden) au fost \u00een conflict cu statele din timpuri str\u0103vechi, conform m\u0103rturiilor lui Ammianus Marcellinus (istoric roman din secolul al IV-lea, continuator al lui Tacitus) \u015fi Ibn Khaldoun (istoric \u015fi scriitor arab). La George Cristian Maior, datele, faptele, personajele istorice \u015fi istoricii, departe de a juca un rol de circumstan\u0163\u0103, sunt protagoni\u015fti fiindc\u0103 \u00eel ajut\u0103 \u201es\u0103 vad\u0103 mai bine\u201c \u015fi s\u0103 gestioneze incertitudinea. Astfel, sunt inventariate \u00een lumea modern\u0103 \u201etrei schimb\u0103ri tectonice\u201c, anume ridicarea Occidentului (dup\u0103 secolul al XV-lea), ridicarea Americii (din secolul al XIX-lea) \u015fi \u201eridicarea restului\u201c (\u00een prezent). De asemenea, pentru a sublinia amploarea dezechilibrului creat, arat\u0103 c\u0103 unipolarismul manifestat de la c\u0103derea URSS p\u00e2n\u0103 \u00een 2001 nu mai fusese \u00eent\u00e2lnit din epoca Imperiului Roman. La fel de interesante \u015fi de ilustrative sunt judec\u0103\u0163ile despre echilibrul puterii care a dominat lumea european\u0103 din secolul al V-lea \u00eenainte de Hristos p\u00e2n\u0103 foarte recent, echilibru transpus \u00een varii documente, de la Pacea Westfalic\u0103, care a urmat R\u0103zboiului de 30 de Ani (1618-1648), p\u00e2n\u0103 la principiile lui Woodrow Wilson despre comunitatea puterii \u015fi lumea devenit\u0103 sigur\u0103 pentru democra\u0163ie, \u015fi de la Congresul de la Viena (1815) la Pacea de la Paris (1946-1947). Natural, accentul grav se pune pe acest prim deceniu \u015fi jum\u0103tate al secolului al XXI-lea, cu antecedentele sale \u015focante, de la c\u0103derea regimurilor comuniste din Europa de Est la pr\u0103bu\u015firea URSS \u015fi de la r\u0103zboiul din Irak p\u00e2n\u0103 la primele semne ale terorismului, dar \u015fi cu provoc\u0103rile sale efective, unele greu de descifrat \u00een toate componentele lor. Este vorba despre atacul terorist din 11 septembrie 2001, de episoadele similare de la Madrid \u015fi Londra, de sfidarea Iranului, de ecua\u0163ia raporturilor dintre Statele Unite \u015fi Rusia lui Putin, de structurarea greoaie \u015fi sincopat\u0103 e Europei Unite (este vorba despre Europa celor 28 de state, cu procesul de l\u0103rgire oprit), numit\u0103 deja de unii (prea generos) \u201eimperiu\u201c, de gestionarea regiunii fostei Iugoslavii \u015fi a Balcanilor de Vest \u00een general, de foametea din unele zone, de poluare, de pandemii, de lipsa resurselor naturale (\u015fi de folosirea lor de c\u0103tre unii ca arm\u0103 de \u015fantaj), de criza economic\u0103 f\u0103r\u0103 precedent etc. Toate acestea sunt trecute prin filtrul analizei, detaliate \u015fi avizate, a unui autor format \u00een mediul academic clujean, dar care \u015fi-a extins sfera de instruire \u00een SUA, \u00een alte state occidentale, fiind apoi \u00een postura fericit\u0103 de a aplica aceste cuno\u015ftin\u0163e ca diplomat, ca om politic, ca lider al unor institu\u0163ii fundamentale ale statului.
\n\u00cen cartea lui George Cristian Maior sunt cita\u0163i \u00eens\u0103 \u015fi filosofi (de la Hobbes, Kant \u015fi Hegel la\u00a0 Bertrand Russel sau Francis Fukuyama) \u015fi litera\u0163i de marc\u0103 (de la Rudyard Kipling la Hariet Beecher Stowe \u015fi de la Mark Twain la Jorje Louis Borjes), a\u015fa cum sunt comentate versuri semnificative (unele mai mult politic dec\u00e2t estetic), adev\u0103rate poeme, scrise de Czeslaw Milosz \u015fi de… Saddam Hussein. Fire\u015fte, \u00een ultimul caz valoarea literar\u0103 lipse\u015fte cu des\u0103v\u00e2r\u015fire, fiind vag suplinit\u0103 de un mesaj politic \u015fi de ecoul unor frustr\u0103ri, pe care le-au avut mai mul\u0163i dictatori care s-au crezut \u015fi mari arti\u015fti, de la \u00eemp\u0103ratul Nero (mort \u00een anul 68 dup\u0103 Hristos) \u00eencoace.
\nCartea despre incertitudine a lui George Cristian Maior este o certitudine din c\u00e2teva puncte de vedere. Mai \u00eent\u00e2i ea este o excelent\u0103 analiz\u0103 de specialitate a lumii noastre tarate de at\u00e2tea grave contradic\u0163ii. Este o analiz\u0103 lucid\u0103, onest\u0103 \u015fi pe \u00een\u0163elesul unui public larg, preocupat de soarta \u0163\u0103rii \u015fi a planetei. \u00cen al doilea r\u00e2nd, cartea este un semnal \u015fi un memento pentru to\u0163i, dar mai ales pentru factorii de putere preocupa\u0163i de soarta Rom\u00e2niei. Autorul ne spune c\u0103 toate \u0163\u0103rile au interese pe care trebuie s\u0103 \u015fi le apere ast\u0103zi \u00eentr-o lume globalizat\u0103, \u00een care sistemul vaselor comunicante func\u0163ioneaz\u0103 mai mult ca oric\u00e2nd. Ni se atrage discret aten\u0163ia c\u0103 iluzia puterii pure \u015fi inocente a disp\u0103rut, arhivat\u0103 de istorie al\u0103turi de idealurile cavalere\u015fti. \u00cen al treilea r\u00e2nd, eseul despre incertitudine este un fin exerci\u0163iu intelectual, desprins ca un filigran din materia istoriei \u015fi mai ales din experien\u0163a contemporan\u0103. Aceast\u0103 carte poate servi oricui, de oriunde, fiindc\u0103 este o panoram\u0103 politic\u0103 (= legat\u0103 de putere) a lumii actuale, dar atenta \u015fi realista analiz\u0103 f\u0103cut\u0103 lumii este menit\u0103 s\u0103 stabileasc\u0103 locul \u015fi rolul Rom\u00e2niei, precum \u015fi conduita de urmat a \u0163\u0103rii noastre \u00een re\u0163eaua extraordinar de complicat\u0103 a rela\u0163iilor interna\u0163ionale prezente. Se \u00een\u0163elege c\u0103 planurile de viitor nu sunt realiste, fiindc\u0103 velocitatea schimb\u0103rilor este n\u0103ucitoare \u015fi surprinz\u0103toare, dar invita\u0163ia discret\u0103 a autorului conduce, totu\u015fi, spre anumite strategii pe care trebuie s\u0103 le fac\u0103 \u015fi Rom\u00e2nia.
\nEdi\u0163ia a doua a c\u0103r\u0163ii \u2013 dup\u0103 cinci ani de la prima publicare \u2013 este necesar\u0103 fiindc\u0103 toate adev\u0103rurile (nu previziunile!) rostite \u00een 2009 s-au accentuat: lumea care p\u0103rea global\u0103 s-a divizat \u00een continuare \u00een (c\u00e2te?) lumi; non-statele au proliferat (vezi Statul Islamic); pr\u0103pastia dintre \u015ftiin\u0163ele naturale \u015fi domeniile socio-umaniste s-a ad\u00e2ncit; certitudinea \u015fi cauzalitatea liniar\u0103 au disp\u0103rut, ced\u00e2nd locul incertitudinii totale \u015fi cauzalit\u0103\u0163ii de tip puzzle; domina\u0163ia bazat\u0103 pe cunoa\u015ftere precis\u0103, pe cinismul faptului \u00eemplinit \u015fi pe geopolitic\u0103 s-a afirmat plenar, a\u015fa cum r\u0103zboaiele cu motiva\u0163ii ideologice \u015fi religioase au c\u00e2\u015ftigat teren. Toate acestea au schimbat esen\u0163a rela\u0163iilor interna\u0163ionale, f\u0103r\u0103 c\u0103 statele clasice s\u0103 fie capabile s\u0103 se adapteze acestor radicale \u015fi rapide modific\u0103ri.
\nGeorge Cristian Maior ne invit\u0103 s\u0103 medit\u0103m \u00eempreun\u0103 cu el asupra lumii noastre \u2013 singura pe care o cunoa\u015ftem nemijlocit, de\u015fi nu o \u00een\u0163elegem dec\u00e2t \u00een parte \u2013 \u015fi o face cu o elegan\u0163\u0103 des\u0103v\u00e2r\u015fit\u0103 a spiritului, cu o luciditate calm\u0103, dublat\u0103 de o inteligen\u0163\u0103 a comunic\u0103rii \u015fi cu siguran\u0163a specialistului bine informat. Prin toate acestea, adic\u0103 prin elegan\u0163\u0103, luciditate \u015fi siguran\u0163\u0103, ne \u00eendeamn\u0103 ferm la vigilen\u0163\u0103, la participare \u015fi la implicare, spre a nu permite ca somnul ra\u0163iunii s\u0103 nasc\u0103 noi mon\u015ftri, imposibil de st\u0103p\u00e2nit. \u015ei, mai ales, ne \u00eendeamn\u0103 s\u0103 veghem ca Rom\u00e2nia \u2013 membr\u0103 a NATO \u015fi UE, adic\u0103 a cluburilor selecte care conduc lumea \u2013 s\u0103 fie un subiect activ \u015fi nu doar un obiect \u00een re\u0163eaua rela\u0163iilor interna\u0163ionale. Este o lec\u0163ie de erudi\u0163ie \u015fi de via\u0163\u0103 oferit\u0103 nou\u0103, cititorilor, de George Cristian Maior, cu onestitate, cu generozitate \u015fi, mai ales, cu demnitate, precum \u015fi o invita\u0163ie de a ne tr\u0103i \u00een cuno\u015ftin\u0163\u0103 de cauz\u0103 prezentul.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

George Cristian Maior, Incertitudine. G\u00e2ndire strategic\u0103 \u015fi rela\u0163ii interna\u0163ionale \u00een secolul XXI, edi\u0163ia a doua, rev\u0103zut\u0103 \u015fi ad\u0103ugit\u0103, Editura RAO, Bucure\u015fti, 2014   Recenta carte a lui George Cristian Maior, aflat\u0103 la cea de-a doua edi\u0163ie (rev\u0103zut\u0103 \u015fi ad\u0103ugit\u0103) \u015fi dedicat\u0103 raporturilor globale din lumea contemporan\u0103, face parte din sfera politologiei \u015fi a rela\u0163iilor interna\u0163ionale… Cite\u0219te mai mult »Despre gestionarea incertitudinii<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[3],"tags":[4094,12224,14214],"class_list":["post-23341","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-politica","tag-george-cristian-maior","tag-incertitudine","tag-relatii-internationale-in-secolul-xxi"],"views":1141,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23341","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=23341"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23341\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=23341"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=23341"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=23341"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}