{"id":23339,"date":"2015-05-13T20:16:44","date_gmt":"2015-05-13T18:16:44","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=23339"},"modified":"2015-05-13T20:19:04","modified_gmt":"2015-05-13T18:19:04","slug":"rasismul-de-azi","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/rasismul-de-azi\/","title":{"rendered":"Rasismul de azi"},"content":{"rendered":"<p><em><strong>Rasismul de azi nu se manifest\u0103 \u00een formele consacrate \u00een istorie de ideologia urii: lag\u0103re de concentrare, deport\u0103ri, apartheid, pogromuri. Din fericire, convingerile sudi\u015ftilor americani de odinioar\u0103 sau ideologia \u015fi estetica moral-social\u0103 a nazi\u015ftilor de ieri sunt etape dep\u0103\u015fite. Cu toate acestea, suntem pu\u0163in \u00eendrept\u0103\u0163i\u0163i s\u0103 c\u00e2nt\u0103m prohodul diviziunii \u00eentre \u201enoi\u201c \u015fi \u201eceilal\u0163i\u201c. De\u015fi nu mai are energia de represiune colectiv\u0103 \u015fi nici sus\u0163inerea ideologic\u0103 de alt\u0103dat\u0103, rasismul de acum, pe fond, \u00ee\u015fi are r\u0103d\u0103cinile \u00een cel de ieri. Se exerseaz\u0103 pe acelea\u015fi categorii de semeni \u015fi cam \u00een acelea\u015fi medii. Recunoa\u015fterea vinov\u0103\u0163iilor, isp\u0103\u015firea p\u0103catelor \u015fi a ru\u015finii nu au fost suficiente. Politicienii, economi\u015ftii \u015fi sociologii ar trebui s\u0103 ne l\u0103mureasc\u0103 ceva mai bine cum de se \u00eent\u00e2mpl\u0103 c\u0103, ici \u015fi colo, doctrinelor rasiste \u00eenc\u0103 mai fermenteaz\u0103. De n\u0103past\u0103 istoric\u0103 nu putem vorbi, \u00een orice caz.<\/strong> <\/em><br \/>\n<strong>Exclusivismul \u2013 scop sau mobil pentru accesul la putere?<\/strong><br \/>\nPentru cucerirea puterii politice, exclusivismul na\u0163ional a devenit o viguroas\u0103 tem\u0103 de campanie electoral\u0103. \u201eS\u0103-i m\u0103tur\u0103m!\u201c este unul dintre sloganurile electorale ale multora dintre partidele extremiste care cer \u00eenl\u0103turarea de la putere a politicienilor favorabili deschiderii pie\u0163ei for\u0163ei de munc\u0103 \u015fi accept\u0103rii imigran\u0163ilor. Cu un astfel de \u00eendemn \u2013 sau unele apropiate \u2013 au ajuns sau for\u0163eaz\u0103 accesul la putere Lega Nord \u00een Italia, Uniunea Democratic\u0103 de Centru \u00een Elve\u0163ia, Partidul Progresului \u00een Norvegia, Partidul Libert\u0103\u0163ii \u00een Olanda, Partidul Poporului Danez, Alternativa pentru Germania, Zorii Aurii \u00een Grecia, Ukip \u00een Marea Britanie, Vlaams Belang \u00een Flandra, Partidul Liberal \u00een Austria, Jobbik \u00een Ungaria. De obicei, toate sunt partide extremiste, diferen\u0163ierea care se \u00eencearc\u0103 \u00eentre \u201edreapta radical\u0103\u201c \u015fi \u201eextrema dreapt\u0103\u201c nu are prea mare relevan\u0163\u0103. S\u0103 spunem c\u0103 este posibil\u0103 o dozare, dup\u0103 situa\u0163ii \u015fi interese, a \u201edensit\u0103\u0163ii\u201c na\u0163ionalismului, manifest\u0103rilor xenofobe sau rasiale. Doamna Uwe Backes \u00eencearc\u0103 s\u0103 ne conving\u0103, de exemplu, c\u0103 \u201enorma juridic\u0103\u201c \u00een vigoare \u00een Germania admite ca legitim\u0103 \u015fi legal\u0103 critica radical\u0103 de ordin economic sau social. \u015fi ajunge la concluzia c\u0103\u00a0 extremismul este pericol pentru stat doar atunci c\u00e2nd respinge \u00een bloc valorile con\u0163inute \u00een Legea fundamental\u0103. Specula\u0163ii teoretice. \u00cen practic\u0103, diferen\u0163ele \u00eentre \u201eradicali\u201c \u015fi \u201eextremi\u015fti\u201c sunt mici. Chiar \u015fi \u00een Germania.<br \/>\n<strong>Rasism \u015fi antisemitism \u00een Europa libert\u0103\u0163ii, egalit\u0103\u0163ii \u015fi fraternit\u0103\u0163ii<\/strong><br \/>\nS\u0103 continu\u0103m cu Germania. Comisia na\u0163ional\u0103 consultativ\u0103 pentru drepturile omului a constatat \u00een ultimul an o cre\u015ftere a actelor rasiste, antisemite \u015fi antimusulmane cu 23%. Un raport din 2012 al Ministerului de Interne german arat\u0103 c\u0103, \u00eentre 2008 \u015fi 2012, agresiunile cu caracter rasist au crescut cu 43%; Serviciile Secrete au remarcat o cre\u015ftere a num\u0103rului extremi\u015ftilor de la 5.900, c\u00e2\u0163i erau fi\u015fa\u0163i \u00een 2000, la 22.150 \u00een 2012. \u00cen privin\u0163a reac\u0163iei de intoleran\u0163\u0103 fa\u0163\u0103 de str\u0103ini, Germania bate acela\u015fi pas de front cu Fran\u0163a, ironiza un ziarist. \u00cen Europa, nu este exagerat s\u0103 se vorbeasc\u0103 de un curs st\u00e2njenitor al exclusivismului cu resorturi rasiale. \u00cen Italia, de exemplu,\u00a0 rasismul \u015fi xenofob\u0103 au devenit, politic vorbind, rentabile. Este de ne\u00een\u0163eles cum de mo\u015ftenirea istoric\u0103 a dreptei italiene are \u00eenc\u0103 vigoare. Presa italian\u0103 a informat c\u0103 derapajele fac ravagii nu numai pe stadioane sau \u00een cartierele s\u0103race ale marilor ora\u015fe, ci \u015fi \u00een institu\u0163ii de stat. Doamna C\u00e9cile Kyenge, membr\u0103 a cabinetului Matteo Renzi, originar\u0103 din Congo, cet\u0103\u0163eanc\u0103 italian\u0103 \u00eens\u0103, a fost insultat\u0103 de un deputat din Lega Nord care nu s-a sfiit s\u0103-i arunce banane \u00een timpul unei manifesta\u0163ii publice, gest al c\u0103rui \u00een\u0163eles nu necesit\u0103 explica\u0163ii. Un senator, la ad\u0103postul ideologiei aceluia\u015fi partid, a f\u0103cut un pas \u00eenainte \u015fi a comparat-o pe aceea\u015fi doamn\u0103 ministru cu un urangutan. P\u0103\u0163ania doamnei ministru Kyenge venea imediat dup\u0103 una, la fel de condamnabil\u0103, produs\u0103 de un deputat francez, care, a insultat-o pe doamna Tobira, ministru al Justi\u0163iei, cu vorba de ocar\u0103 \u201eguenon\u201c (maimu\u0163\u0103). Amploarea fenomenelor de intoleran\u0163\u0103 rasial\u0103 l-a determinat pe premierul Manuel Valls s\u0103 propun\u0103 o lege care s\u0103 permit\u0103 \u00een\u0103sprirea pedepselor pentru actele de xenofobie. \u201e\u00cen Fran\u0163a, rasismul a devenit insuportabil\u201c, a declarat Valls. Ei bine, propunerea premierului francez \u015fi-a g\u0103sit destui opozan\u0163i!<br \/>\nIncidentele de factur\u0103 rasist\u0103 sunt \u00een aten\u0163ia, nu numai a guvernan\u0163ilor, ci \u015fi a sociologilor. \u00cen Fran\u0163a s-a realizat un studiu pe tema gradului de toleran\u0163\u0103 a francezilor fa\u0163\u0103 de non-francezi. La capitolul \u201eacceptarea str\u0103inilor\u201c, situa\u0163ia s-a \u00eenf\u0103\u0163i\u015fat astfel: evreii sunt accepta\u0163i de 79,5% dintre francezi, negrii de 73,6 %, maghrebienii de 62,16%, musulmanii de 53%, iar romii de 28,5%. Opiniile \u00een privin\u0163a evreilor sunt mai bune dec\u00e2t pentru orice alt\u0103 minoritate, pentru c\u0103 \u201eun evreu\u201c este perceput \u201eca\u00a0 oricare alt francez\u201c. Cu toate acestea, se relev\u0103 \u00een studiu, expresia \u201esale juif\u201c nu a disp\u0103rut din vocabularul unor francezi, chiar a progresat\u00a0 de la 76% \u00een 2013, la 86% \u00een 2014, iar ideea c\u0103 evreii formeaz\u0103 \u201eun grup aparte\u201c este \u00eenc\u0103 \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fit\u0103 de 28% dintre persoanele interogate. Studiul precizeaz\u0103 c\u0103 sentimentul \u201eantievrei\u201c este repartizat inegal la nivelul \u201ecet\u0103\u0163enilor Republicii\u201c, fiind mai r\u0103sp\u00e2ndit \u00een r\u00e2ndul arabilor musulmani din aceast\u0103 \u0163ar\u0103. Funda\u0163ia pentru inova\u0163ie politic\u0103 Fondapol a sondat mai am\u0103nun\u0163it opiniile \u015fi a sintetizat prejudec\u0103\u0163ile comunit\u0103\u0163ii musulmane legate de evrei astfel: exist\u0103 un complot sionist la scar\u0103 mondial\u0103. Evreii folosesc \u00een propriul interes statutul de victime ale genocidului nazist, au prea mult\u0103 putere \u00een economie, finan\u0163e, media \u015fi politic\u0103 \u015fi sunt responsabili pentru actuala criz\u0103 economic\u0103. Sunt acuze dure, dar investigatorii consider\u0103 c\u0103 inconvenientele pe care acestea le st\u00e2rnesc sunt de luat \u00een seam\u0103 la cunoa\u015fterea mentalit\u0103\u0163ilor \u015fi merit\u0103 s\u0103 fie cunoscute.<br \/>\n<strong>S\u0103r\u0103cia are culoare<\/strong><br \/>\n\u00cen 2008, \u00een campania electoral\u0103, Barack Obama declara: \u201eRasismul este o problem\u0103 pe care statul nostru nu poate s\u0103-\u015fi permit\u0103 s\u0103 o ignore\u201c. Evenimentele din ultima vreme din unele ora\u015fe americane confirm\u0103 aceast\u0103 constatare. Actele de intoleran\u0163\u0103 rasist\u0103 s-au intensificat. Un studiu realizat cu concursul platformei Google arat\u0103 c\u0103 intoleran\u0163a rasial\u0103 s-a deplasat din Sudul conservator \u015fi tradi\u0163ionalist, spre Estul emancipat \u015fi bogat. \u00cen ora\u015ful Baltimore, un poli\u0163ist alb a \u00eempu\u015fcat un t\u00e2n\u0103r de culoare; prins \u015fi dus la poli\u0163ie, t\u00e2n\u0103rul a murit dup\u0103 o interpelare, probabil ceva mai viguroas\u0103. Moartea lui Gray \u2013 acesta este numele nefericitului \u2013 completeaz\u0103 seria \u201eaccidentelor\u201c din ultimul timp, pentru care poli\u0163ia american\u0103 este \u00eenvinuit\u0103 de exces de zel. De la evenimentul petrecut la Ferguson, \u00een statul\u00a0 Missouri, cu mai pu\u0163in de un an \u00een urm\u0103, c\u00e2nd un poli\u0163ist alb a fost absolvit de un tribunal popular de vina de a fi \u00eempu\u015fcat un afro-american, demonstra\u0163iile de protest s-au extins \u00een San Francisco, New York, Chicago, Seattle, Los Angeles. Acum a mai ap\u0103rut \u015fi cazul de la Baltimore.<br \/>\nConflictele cu tent\u0103 rasial\u0103 sunt accidente, cauzele lor trebuie c\u0103utate \u00een alt\u0103 parte. Anchetele sociale ofer\u0103 date relevante despre condi\u0163ia s\u0103racilor americani: starea material\u0103 a negrilor este de treisprezece ori inferioar\u0103 celei a albilor (\u00een 2007, era de zece ori); veniturile medii anuale \u00een comunit\u0103\u0163ile latino (mexicani, portoricani etc.) au sc\u0103zut de la 23.000 de dolari\/anual, \u00een 2007, la 13.000 \u00een 2014. Sociologul Robert J. Sampson a studiat situa\u0163ia din Chicago, o veche citadel\u0103 a construc\u0163iei de ma\u015fini din Statele Unite. Aici, situa\u0163ia economic\u0103 local\u0103 s-a deteriorat ca urmare a dispari\u0163iei industriei, ora\u015ful\u00a0 a fost aproape p\u0103r\u0103sit, doar s\u0103racii, mul\u0163i dintre ei afro-americani, nu l-au abandonat. Situa\u0163ia nu este singular\u0103. \u00centre 1990 \u015fi 2000, constat\u0103 Sampson, la nivelul Statelor Unite, \u201emii de cartiere\u00a0 locuite de albi\u00a0 au fost p\u0103r\u0103site \u015fi, \u00een locul vechilor locatari s-au instalat, \u00een principal, afro-americani. Din cele 65.000 de cartiere \u00een care preponderen\u0163a era a locuitorilor negri, doar vreo zece au fost ocupate de o popula\u0163ie majoritar alb\u0103. \u00cen acest fel, stratificarea rasial\u0103 s-a stabilizat \u015fi mai mult\u201c.\u00a0 De la sf\u00e2r\u015fitul lui 2014 \u015fi p\u00e2n\u0103 \u00een aprilie 2015 s-au \u00eenmul\u0163it derapajele \u00een care sunt implica\u0163i tinerii de culoare; incidentele cele mai frecvente se produc \u00een ora\u015fele \u00een care au disp\u0103rut locurile de munc\u0103. Aici, instruc\u0163ia \u2013 prin \u015fcoal\u0103 \u2013 \u015fi ordinea \u2013 prin lege \u2013 sunt \u00eentr-o suferin\u0163\u0103 cronic\u0103, doar traficul de droguri \u00eenflore\u015fte. Circumstan\u0163ele \u201eaccidentelor\u201c din comunit\u0103\u0163ile cu popula\u0163ie majoritar \u201ede culoare\u201c \u015fi poli\u0163ie majoritar \u201ealb\u0103\u201c sunt anchetate pentru a se stabili dac\u0103 sunt de vin\u0103 mor\u0163ii \u2013 pentru c\u0103 nu au ascultat ordinele poli\u0163i\u015ftilor \u2013, sau poli\u0163i\u015ftii se acoper\u0103 de lege pentru a asigura ordinea prin interven\u0163ii de for\u0163\u0103. Demonstran\u0163ii scandeaz\u0103: \u201eNici dreptate, nici pace! Trimite\u0163i poli\u0163i\u015ftii criminali \u00een \u00eenchisoare! Tot sistemul este vinovat!\u201c.<br \/>\nMitul \u201eAmericii postrasiale\u201c, afirm\u0103 Desmond King, profesor la Universitatea din Oxford, nu s-a putut na\u015fte odat\u0103 cu venirea la Casa Alb\u0103 a lui Barack Obama. Pre\u015fedintele american are o alt\u0103 p\u0103rere. \u015fi r\u0103m\u00e2ne fidel angajamentului s\u0103u politic: \u201eVreau ca nepo\u0163ii mei s\u0103 fie trata\u0163i ca to\u0163i ceilal\u0163i nepo\u0163i!\u201c.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Rasismul de azi nu se manifest\u0103 \u00een formele consacrate \u00een istorie de ideologia urii: lag\u0103re de concentrare, deport\u0103ri, apartheid, pogromuri. Din fericire, convingerile sudi\u015ftilor americani de odinioar\u0103 sau ideologia \u015fi estetica moral-social\u0103 a nazi\u015ftilor de ieri sunt etape dep\u0103\u015fite. Cu toate acestea, suntem pu\u0163in \u00eendrept\u0103\u0163i\u0163i s\u0103 c\u00e2nt\u0103m prohodul diviziunii \u00eentre \u201enoi\u201c \u015fi \u201eceilal\u0163i\u201c. De\u015fi nu&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/rasismul-de-azi\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Rasismul de azi<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[13156],"tags":[14211,4,2619,14213,14210,14209,14212],"class_list":["post-23339","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-editorial","tag-alternativa-pentru-germania","tag-editorial","tag-nationalism","tag-partidele-extremiste","tag-partidul-progresului-in-norvegia","tag-rasism-si-antisemitism","tag-sloganuri-electorale"],"views":1636,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23339","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=23339"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23339\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=23339"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=23339"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=23339"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}