Un exemplu rar, atipic de \u201ecoexisten\u0163\u0103 pa\u015fnic\u0103\u201c \u015fi fructuoas\u0103 dintre dou\u0103 genera\u0163ii diferite ce-\u015fi transmit una alteia experien\u0163a de via\u0163\u0103 cu care istoria \u015fi destinul personal al fiec\u0103reia le-au \u00eenzestrat, ne ofer\u0103 colaborarea plin\u0103 de roade dintre polivalentul poet octogenar Ion Brad \u015fi Ilie Rad, Eckermann-ul celui dedicat s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 credincios Transilvanelor cet\u0103\u0163i f\u0103r\u0103 somn (1977). V\u00e2rsta ce-i desparte nu \u015fterge ceea ce \u00eei une\u015fte mai presus de timpul ce li s-a dat: nostalgia originilor, a Z\u0103pezilor de-acas\u0103 (1972) pe care niciodat\u0103 nu le-au uitat, \u00een pofida \u2013 sau tocmai de aceea! \u2013 c\u0103ldurilor toride \u015fi secetoase prin care li s-a \u00eent\u00e2mplat s\u0103 treac\u0103. Ion Brad are ce povesti, a trecut prin multe \u015fi a \u201estr\u00e2ns\u201c func\u0163ii ce-l fac, prin excelen\u0163\u0103, creditabil \u00een m\u0103rturiile lui: la 24 de ani secretar al filialei clujene a Uniunii Scriitorilor (1953 \u2013 1955), secretar al Uniunii Scriitorilor (1962 \u2013 1965), vicepre\u015fedinte al Consiliului Culturii \u015fi Educa\u0163iei Socialiste (1968 \u2013 1973), ambasador al Rom\u00e2niei \u00een Grecia (1973 \u2013 1982), director \u00een Ministerul de Externe (1982 \u2013 1984), director al Teatrului \u201eC.I. Nottara\u201c Bucure\u015fti (din 1984). Intelectual eminent, profesor universitar \u00een \u015ftiin\u0163ele comunic\u0103rii \u015fi om de pres\u0103 de un dinamism profesional \u015fi editorial invidiabil, Ilie Rad \u201eprofit\u0103\u201c din plin de \u00eent\u00e2lnirea fast\u0103 cu unul din depozitarii demni de toat\u0103 crezarea ai timpului trecut. Au realizat \u00eempreun\u0103 \u00een 2013 un volum pre\u0163ios ca o arhiv\u0103 istoric\u0103 de Convorbiri cu Ion Brad \u201edin prim\u0103var\u0103 p\u00e2n\u0103-n toamn\u0103\u201c (aprilie \u2013 octombrie 2013), o carte cu m\u0103rturii pre\u0163ioase despre \u201ece a fost, cum a fost\u201c, dar \u015fi plin\u0103 de opinii \u015fi judec\u0103\u0163i asupra unui prezent ce, \u00een m\u0103sur\u0103 \u00eengrijor\u0103toare, reproduce ce-i mai r\u0103u din trecut, conform\u00e2ndu-se astfel inspiratului \u201emotto\u201c sub care un Nicolae Filimon \u00ee\u015fi punea Ciocoii vechi \u015fi noi de la 1863: \u201eCe na\u015fte din pisic\u0103 \u015foareci m\u0103n\u00e2nc\u0103\u201c! De atunci \u015fi p\u00e2n\u0103 azi, Dinu P\u0103turic\u0103, acest Julien Sorel danubiano-pontic, a supravie\u0163uit sub multe nume, continu\u00e2nd s\u0103 tot \u201em\u0103n\u00e2nce\u201c la \u015foareci… Tot \u00eempreun\u0103, cei doi contemporani ai no\u015ftri, Ion Brad \u015fi Ilie Rad, au revenit \u00een 2014 la dialogul din care s-a n\u0103scut alt\u0103 pre\u0163ioas\u0103 carte, Dialoguri epistolare s\u0103pt\u0103m\u00e2nale (din iarn\u0103 p\u00e2n\u0103-n var\u0103 \u2013 ianuarie \u2013 iunie 2014), \u00een care curiozit\u0103\u0163ii instruite \u015fi incitante a unuia i se r\u0103spunde cu evoc\u0103ri \u015fi confesiuni sub specie memorialistic\u0103 demne de cel mai mare interes. Oric\u00e2t de diferite \u2013 uneori chiar opuse! \u2013, p\u0103rerile lor despre oameni \u015fi momente din fascinanta istorie cultural\u0103 a epocilor din trecut sau din prezent nu suspend\u0103 niciun moment dialogul \u015fi controversa cordial\u0103 puse \u00een serviciul apropierii optime de adev\u0103ruri care, altminteri, r\u0103m\u00e2n deschise, nesf\u00e2r\u015fit chestionabile \u015fi negociabile. Printre multiplele sale preocup\u0103ri \u015fi proiecte, dinamicul profesor \u015fi jurnalist Ilie Rad \u2013 pre\u015fedintele Asocia\u0163iei Rom\u00e2ne de Istorie a Presei \u2013 \u015fi-a asumat \u015fi conducerea unei foarte interesante Reviste rom\u00e2ne de istorie a presei aflat\u0103, cu num\u0103rul 1 (15) din 2014, \u00een al optulea an de apari\u0163ie. Cel dint\u00e2i lucru ce merit\u0103 a fi remarcat, cu majuscule!, despre aceast\u0103 valoroas\u0103 revist\u0103 este acela c\u0103 ea st\u0103 \u00een mare parte pe umerii tineri \u015fi foarte tineri ai unor colaboratori destoinici \u015fi informa\u0163i, mai to\u0163i forma\u0163i la \u015ecoala Doctoral\u0103 de \u015etiin\u0163e Politice \u015fi ale Comunic\u0103rii, Universitatea Babe\u015f-Bolyai din Cluj-Napoca: meritul primordial \u00een alegerea benefic\u0103 \u015fi generoas\u0103 a \u201ecelor ce vin\u201c ca s\u0103 priveasc\u0103 f\u0103r\u0103 ur\u0103 \u015fi p\u0103rtinire \u00eentr-o \u201eistorie a presei\u201c de c\u00e2teva secole \u00eei revine profesorului Ilie Rad, el \u00eensu\u015fi d\u00e2nd \u00een revista pe care o conduce un frumos exemplu de comportament intelectual plin de respect \u015fi comprehensiune fa\u0163\u0103 de \u00eenainta\u015fi contemporani cu noi to\u0163i. (\u00cen treac\u0103t fie spus: unul din marile \u015fi ascu\u0163itele regrete ale noilor genera\u0163ii de dup\u0103 al doilea r\u0103zboi mondial const\u0103 \u00een faptul c\u0103, de\u015fi mai erau \u201econtemporani\u201c cu ei, c\u00e2\u0163iva mari \u201einterbelici\u201c le-au r\u0103mas necunoscu\u0163i, ca \u015fi inexisten\u0163i. Cazul Hortensiei Papadat-Bengescu, p\u0103r\u0103sit\u0103 \u015fi uitat\u0103 de to\u0163i, este pe c\u00e2t de regretabil, pe at\u00e2t de emblematic pentru vitalitatea instinctului de conservare \u015fi de \u201euitare\u201c v\u0103dit \u00een multe alte cazuri \u015fi momente istorice. Prea t\u00e2rziu, unii s-au trezit din acest prea repetat somn al memoriei…). O rubric\u0103 special\u0103 a publica\u0163iei conduse de Ilie Rad se intituleaz\u0103 Anivers\u0103ri ARIP \u015fi cuprinde articole omagiale (ei da!, encomioane, care restabilesc prestigiul \u015fi onoarea unei specii compromise cum prea bine \u015ftim) dedicate de Ilie Rad \u015fi Constantin Cuble\u015fan unora dintre cei mai prestigio\u015fi intelectuali rom\u00e2ni de azi: Ion Brad la 85 de ani. Tradi\u0163ie \u015fi umanism; Ion Horea la 85 de ani. Discre\u0163ie \u015fi rafinament; Ion Vlad la 85 de ani. Autoritate \u015fi prestigiu; Nicolae Manolescu la 75 de ani. Obiectivitate \u015fi generozitate; Mircea Popa la 75 de ani. Efigie de c\u0103rturar. Legat \u201eombilical de cultura \u015fi spiritualitatea clujean\u0103\u201c, scrie Ilie Rad, poetul Ion Brad ofer\u0103 multiple semne ale devotamentului fa\u0163\u0103 de corifeii culturii ardelene. \u00centre multe altele, \u201ea contribuit esen\u0163ial \u00eempreun\u0103 cu Mircea Zaciu la reabilitarea \u015fi aducerea \u00een actualitate a lui Ion Ag\u00e2rbiceanu, specul\u00e2nd inteligent \u015fi diplomatic o cerin\u0163\u0103 a ideologiei de partid: s\u0103 se publice c\u00e2t mai multe romane cu tematic\u0103 muncitoreasc\u0103. Cei doi tineri intelectuali rom\u00e2ni au ar\u0103tat c\u0103 \u00een 1952 se \u00eemplineau 40 de ani de la apari\u0163ia romanului \u00abmuncitoresc\u00bb Arhanghelii\u201c! Trecut\u0103 cu bine prin filtrul \u201emuncitoresc\u201c, literaturii lui Ag\u00e2rbiceanu i se deschidea astfel calea spre cititorii epocii. Profesorul Ilie Rad se face \u201emic\u201c \u00een fa\u0163a frumuse\u0163ii poeziei lui Ion Horea, \u00een care-\u015fi identific\u0103 r\u0103d\u0103cinile (C\u00e2ntec t\u00e2rziu), \u015fi \u00eenaintea uneia \u201edintre cele mai frumoase poezii ale literaturii rom\u00e2ne\u201c, pe care o \u015fi ia cu el \u00eentr-o carte de c\u0103l\u0103torie, Peregrin prin Europa. File de jurnal: Viena, Praga, Var\u015fovia, Budapesta. Poezia \u201ec\u0103l\u0103toare\u201c, o capodoper\u0103 de muzicalitate, este celebra Umbra plopilor (\u201e\u015ei vom c\u0103l\u0103tori odat\u0103\/ Pe unde n-am mai fost nicic\u00e2nd,\/ Ca umbra plopilor, ciudat\u0103,\/ Alunec\u00e2nd, alunec\u00e2nd…\/ \u015ei va r\u0103m\u00e2ne-n urma noastr\u0103\/ Doar tremurarea unui g\u00e2nd,\/ Cu umbra plopilor, albastr\u0103,\/ Alunec\u00e2nd, alunec\u00e2nd…\/ De va mai fi o amintire\/ \u015ei ea va trece, vr\u00e2nd, nevr\u00e2nd,\/ Cu umbra plopilor, sub\u0163ire,\/ alunec\u00e2nd, alunec\u00e2nd…\u201c \u2013 Umbra plopilor, 1965). Spre a-l evoca pe profesorul Ion Vlad oficiind la catedra clujean\u0103, Ilie Rad citeaz\u0103 c\u00e2teva r\u00e2nduri elocvente din\u00a0 superba carte a lui Petru Poant\u0103, Efectul Echinox sau despre echilibru: \u201e…Preda cursul considerat cel mai dificil, Introducere \u00een literatur\u0103. Efectul ini\u0163ial al prelegerilor asupra noastr\u0103 a fost stupoarea colectiv\u0103. Profesorul vorbea \u00een alt\u0103 limb\u0103 dec\u00e2t a noastr\u0103, aproape integral necunoscut\u0103. Discursul cartezian, \u00een\u0163esat de neologisme \u015fi referin\u0163e critice, multe \u00abezoterice\u00bb pentru noi, era, \u00een mod paradoxal, seduc\u0103tor tocmai prin agresivitatea nout\u0103\u0163ii\u201c. Extraordinar de comprehensiv cu psihologia, \u201eagresiv\u0103\u201c ea \u00eens\u0103\u015fi, a v\u00e2rstei \u201ecelor ce vin\u201c, Profesorul cu \u00eenalt\u0103 voca\u0163ie \u015fi cu har inimitabil, li se adresa celor tineri \u015fi disponibili cu o \u201eagresivitate\u201c cultural-erudit\u0103, urm\u00e2nd ca aceia s\u0103 descopere, \u201ecu stupoare\u201c, c\u0103 limba \u00een care Ion Vlad le vorbea era chiar \u201elimba\u201c lor: dar pe care ei abia urmau s-o descopere \u015fi s-o \u00eenve\u0163e! De la G. C\u0103linescu \u015fi Edgar Papu la Ion Vlad, \u015fcoala rom\u00e2neasc\u0103 a avut, spre m\u00e2ndria ei, asemenea profesori care au marcat decisiv drumul multor genera\u0163ii… Omagiindu-l pe Nicolae Manolescu, \u201epe care am avut \u015fansa s\u0103-l votez de dou\u0103 ori pentru func\u0163ia de pre\u015fedinte al Uniunii Scriitorilor din Rom\u00e2nia\u201c, Ilie Rad nu ocole\u015fte \u015fi evoc\u0103 vicisitudinile \u201ecadriste\u201c ale carierei profesionale a acestuia survolate prin benefica interven\u0163ie a lui Ion Iliescu pe l\u00e2ng\u0103 ministrul de resort din epoc\u0103, convins de el s\u0103-\u015fi asume o decizie pozitiv\u0103, \u00een dezacord cu aceea, negativ\u0103, a Sec\u0163iei de cadre \u015fi a Securit\u0103\u0163ii.
\n\u201eA\u015fa cum domnia sa a fost ajutat de George Iva\u015fcu, la \u00eenceput de carier\u0103 literar\u0103 \u2013 spune Ilie Rad \u2013 criticul Nicolae Manolescu a \u00eentins m\u00e2na unor tineri critici, istorici literari \u015fi esei\u015fti, oferindu-le rubrici \u00een Rom\u00e2nia literar\u0103, emisiuni tv, posturi didactice\u201c.
\nCum vedem, \u201elan\u0163ul sl\u0103biciunilor\u201c benefic pentru cariera unor tineri str\u0103luci\u0163i continu\u0103 s\u0103 exprime o solidaritate a genera\u0163iilor \u00een numele meritocra\u0163iei, domnitoare de drept \u00een regatul literelor rom\u00e2ne. ,,Nu \u015ftiu c\u00e2\u0163i dintre tinerii cercet\u0103tori de azi \u2013 scrie Constantin Cuble\u015fan \u2013 pot \u0163ine pasul cu t\u00e2n\u0103rul de 75 de ani, profesorul Mircea Popa. Generos cu talentele autentice, necru\u0163\u0103tor cu aceia ce acced \u00een literatur\u0103 prin impostur\u0103, Mircea Popa a sus\u0163inut, de-a lungul anilor, nenum\u0103ra\u0163i scriitori tineri … A fost \u015fi r\u0103m\u00e2ne din acest punct de vedere un autentic mentor\u201c. De la \u201ementorii\u201c lor, tinerii de azi, cei de la Revista rom\u00e2n\u0103 de istorie a presei au \u00eenv\u0103\u0163at respectul continuit\u0103\u0163ii \u015fi studierea unui trecut f\u0103r\u0103 cunoa\u015fterea temeinic\u0103 a c\u0103ruia prezentul e \u015fubred \u015fi precar: revista public\u0103 \u00eentr-o sec\u0163iune studii \u015fi cercet\u0103ri minu\u0163ioase despre Fotografia de pres\u0103 \u00een perioada interbelic\u0103. Studiu de caz: Adev\u0103rul (drd. Otilia Mure\u015fan), Coperta revistei Cinema \u00een oglinda istoriei: exerci\u0163ii de libertate \u015fi indica\u0163ii de partid (Maria Neagu), Axa \u2013 revista tinerei \u201eintelighen\u0163e\u201c legionare (drd. \u015etefan Cosmin Oan\u0163\u0103), Cenzorul de pres\u0103 \u2013 meserie privilegiat\u0103 \u00een comunism (drd. Carmen Ungur-Brehoi), Ana Pauker \u00een viziunea jurnalisului Marius Mircu (drd. Carmen T\u00e2rg\u015forean). O lung\u0103 istorisire plin\u0103 de \u00eenv\u0103\u0163\u0103minte ofer\u0103 \u00eentr-o conferin\u0163\u0103 ca o poveste din O mie \u015fi una de nop\u0163i academicianul R\u0103zvan Theodorescu \u2013 el \u00eensu\u015fi un veritabil patrimoniu cultural \u015fi istoric \u2013, care nareaz\u0103 cu o oralitate delicioas\u0103 trecerea De la Televiziunea liber\u0103 la Televiziunea normal\u0103, 1990 \u2013 1992, anii \u00een care un savant, un istoric al culturii s-a trezit \u201ela ora 1,00 \u00eempins de mul\u0163imea din jurul televiziunii \u00een Sudioul 4, unde am vorbit despre patrimoniu. Singurul lucru la care m\u0103 pricepeam era patrimoniul\u201c. A r\u0103mas timp de doi ani \u00een \u201epatrimoniul\u201c televiziunii publice pe care, la r\u00e2ndu-i, a \u201e\u00eempins-o\u201c de la n\u0103zb\u00e2tiile prea libere ale unei \u201eteleviziuni libere\u201c la o \u201eteleviziune normal\u0103\u201c cu sim\u0163ul r\u0103spunderii \u015fi respect pentru cet\u0103\u0163ean. \u00cen nara\u0163iunea lui spumoas\u0103, eruditul istoric \u015fi academician joac\u0103 cu o naturale\u0163e fermec\u0103toare mai multe roluri, inclusiv rolul inocentului \u201ede o ingenuitate total\u0103\u201c c\u0103zut peste noapte, cum spune, \u00een \u201enebunia aceea a libert\u0103\u0163ii\u201c. Joac\u0103, atunci \u015fi acolo, \u00eentr-o pies\u0103, o pies\u0103 celebr\u0103 pe care, \u00een felul lor, rom\u00e2nii o joac\u0103 \u00eentruna de pe vremea lui Caragiale: O noapte furtunoas\u0103 \u2013 \u015fi, involuntar, dar \u00een chip inerent \u015fi inevitabil!, rolurile sunt mai multe. A tr\u0103it \u015fi tr\u0103ie\u015fte \u00een \u0162ara lui Caragiale, al\u0103turi de personajele ei \u015fi uneori chiar \u00een pielea lor. Din lectura pasionantei conferin\u0163e ne d\u0103m seama c\u0103 academicianul r\u0103mas doi ani captiv \u00een \u201epatrimoniul\u201c Televiziunii a trecut prin numeroase \u201enop\u0163i furtunoase\u201c, manipul\u00e2nd \u2013 cum spune el \u00eensu\u015fi \u2013 \u00een favoarea unei televiziuni echilibrate \u015fi \u00een folosul educa\u0163iei cet\u0103\u0163ene\u015fti, dar tot mai periclitat\u0103 de agita\u0163ie \u015fi vocalize asurzitoare \u00een numele libert\u0103\u0163ii de a-\u015fi pune adesea poalele-n cap. Antologic\u0103, spumoasa conferin\u0163\u0103 publicat\u0103 \u00een Revista rom\u00e2n\u0103 de istorie a presei mi-a pus sub ochi o nesf\u00e2r\u015fit\u0103 \u201enoapte furtunoas\u0103\u201c c\u00e2t O scrisoare pierdut\u0103 de I.L. Caragiale din lumea c\u0103ruia nimeni \u015fi nicic\u00e2nd n-a sc\u0103pat, oric\u00e2t ar fi \u00eencercat s\u0103 \u201eevadeze\u201c, \u00een \u0163ar\u0103 ori peste hotare…<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Un exemplu rar, atipic de \u201ecoexisten\u0163\u0103 pa\u015fnic\u0103\u201c \u015fi fructuoas\u0103 dintre dou\u0103 genera\u0163ii diferite ce-\u015fi transmit una alteia experien\u0163a de via\u0163\u0103 cu care istoria \u015fi destinul personal al fiec\u0103reia le-au \u00eenzestrat, ne ofer\u0103 colaborarea plin\u0103 de roade dintre polivalentul poet octogenar Ion Brad \u015fi Ilie Rad, Eckermann-ul celui dedicat s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 credincios Transilvanelor cet\u0103\u0163i f\u0103r\u0103 somn… Cite\u0219te mai mult »O nesf\u00e2r\u015fit\u0103 noapte furtunoas\u0103<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[14208,2006],"class_list":["post-23337","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-asociatia-romana-de-istorie-a-presei","tag-ilie-rad"],"views":962,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23337","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=23337"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23337\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=23337"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=23337"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=23337"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}