{"id":23320,"date":"2015-05-06T22:13:15","date_gmt":"2015-05-06T20:13:15","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=23320"},"modified":"2015-05-06T22:13:15","modified_gmt":"2015-05-06T20:13:15","slug":"multumesc-bine","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/multumesc-bine\/","title":{"rendered":"Mul\u0163umesc, bine!"},"content":{"rendered":"<p>\u00centre emigran\u0163i, salutul este pe etape. Nu se r\u0103spunde la fel la \u00eentrebarea \u201eCe mai faci?\u201c, \u00een diferite perioade ale emigra\u0163iei.<br \/>\nAm plecat din \u0163ar\u0103 acum treizeci de ani. \u015ei cel pu\u0163in de dou\u0103zeci \u015fi cinci de ani m\u0103 ocup de multiplele aspecte ale vie\u0163ii \u00een diaspor\u0103. Studiul emigra\u0163iei este una dintre ramurile noi ale sociologiei. Cel pu\u0163in la noi, \u00een Europa, \u0163ar\u0103 a entit\u0103\u0163ilor na\u0163ionale. Am studiat cum se trece, pe etape, de la un statut juridic la altul, de la o pozi\u0163ie socio-economic\u0103 la alta, de la un habitat la altul, de la being identity la becoming identity \u015fi a\u015fa mai departe.<br \/>\nAcum c\u00e2teva zile mi-am dat \u00eens\u0103 seama c\u0103 \u015fi felul de a ne saluta unii pe al\u0163ii trece printr-un proces. Felul de a adresa, mai bine zis,\u00a0 at\u00e2t de banala \u00eentrebare \u201eCe mai faci?\u201c. \u015ei modul \u00een care sose\u015fte tot at\u00e2t de banalul \u201eMul\u0163umesc, bine\u201c.<br \/>\nAtena e plin\u0103 de emigran\u0163i. Cei salva\u0163i de la naufragii, sunt asista\u0163i social, o perioad\u0103. Apoi, Dumnezeu cu mila.<br \/>\nUn emigrant din Orientul Apropiat, care \u00eenc\u0103 doarme prin parcuri, m-a oprit pe strad\u0103 \u015fi m-a \u00eentrebat dac\u0103 am e-mail. Mi-a dat un cont \u015fi m-a rugat s\u0103 trimit un mesaj pe acel cont. \u201eAm ajuns s\u0103n\u0103tos\u201c, m-a rugat s\u0103 scriu.<br \/>\n\u015ei mi-am dat seama c\u0103 a\u015fa \u00eencepe de fapt orice via\u0163\u0103 de expatriat.<br \/>\nAcum treizeci de ani tot a\u015fa ne trimiteam \u015fi noi salutul. \u201eAm ajuns s\u0103n\u0103tos\u201c. Adic\u0103 cei care treceau clandestin Dun\u0103rea \u00eenot nu se duseser\u0103 la fund, cei care se cuib\u0103riser\u0103 prin bur\u0163ile tirurilor nu se sufocaser\u0103 pe parcurs, cei care primiser\u0103 dreptul de expatriere nu fuseser\u0103 \u00eentor\u015fi din drum \u015fi b\u0103ga\u0163i la zdup.<br \/>\nApoi, \u00een prima faz\u0103 \u00een \u201elibertate\u201c, la \u00eentrebarea \u201eCe mai faci?\u201c se r\u0103spundea: \u201eMul\u0163umesc, bine, sunt s\u0103n\u0103tos\u201c. Ceea ce \u00eensemna c\u0103 nu ai f\u0103cut un ulcer nervos, s\u0103 crape stomacul \u00een tine, c\u0103 nu \u0163i-au c\u0103zut din\u0163ii din cauza \u015focului, c\u0103 nu dai semne de autism sau de alte forme de psihic dereglat. E\u015fti, adic\u0103, trupe\u015fte \u015fi social, \u00een stare de func\u0163ionare.<br \/>\n\u201eMul\u0163umesc, mi-am primit permisul de \u015federe\u201c sau \u201eMi-am primit actele\u201c sunt o alt\u0103 faz\u0103. Dup\u0103 care, la un moment dat, dac\u0103 ai noroc: \u201eMul\u0163umesc, am g\u0103sit de lucru\u201c.<br \/>\nPovestea cu \u201eMul\u0163umesc, am de lucru\u201c este de lung\u0103 durat\u0103. Ea revine \u00een ani. Nu exist\u0103 v\u00e2rst\u0103 la care s\u0103 nu fie de actualitate. Dac\u0103 e\u015fti \u00eenc\u0103 apt de munc\u0103 \u015fi r\u0103spunzi la \u00eentrebarea \u201eCe mai faci?\u201c doar cu \u201eMul\u0163umesc, bine\u201c, situa\u0163ia e albastr\u0103. \u015ei cel care pune \u00eentrebarea se las\u0103 p\u0103guba\u015f s\u0103 mai afle \u015fi alte am\u0103nunte. \u00cen mintea lui, mai degrab\u0103, \u00ee\u015fi face o socoteal\u0103 dac\u0103 poate sau nu s\u0103 te ajute. \u015ei, bine\u00een\u0163eles, \u00ee\u015fi scuip\u0103 \u00een s\u00e2n, rug\u00e2nd pronia s\u0103-l fereasc\u0103 de o situa\u0163ie similar\u0103.<br \/>\nApoi vine, dup\u0103 ni\u015fte ani, \u201eMul\u0163umesc, bine, am reu\u015fit s\u0103 pun m\u00e2na pe-o pensionar\u0103\u201c. Doar c\u0103 atunci \u00eentrebarea nu mai e un simplu \u201eCe mai faci?\u201c. La aceasta se mai adaug\u0103 \u015fi \u201eCe fac copiii?\u201c.<br \/>\n\u015ei aici, dac\u0103 copiii sunt \u00eenc\u0103 mici, spui bucuros \u201eMul\u0163umesc, copiii sunt s\u0103n\u0103to\u015fi\u201c. Apoi, \u201eCopiii \u00ee\u015fi v\u0103d de carte\u201c. Dup\u0103 ni\u015fte ani, r\u0103spunsul devine, \u00een cazuri fericite: \u201eMul\u0163umesc, copiii au terminat \u015fcoala \u015fi \u015fi-au g\u0103sit de lucru\u201c.<br \/>\nAcum, \u00eens\u0103, r\u0103spunsurile se diversific\u0103 \u00een func\u0163ie \u015fi de gradul de intimitate cu cel c\u0103ruia i te adresezi. Dac\u0103 este o persoan\u0103 mai apropiat\u0103, zilele noastre au \u00eembog\u0103\u0163it repertoriul. \u201eCopiii sunt bine. \u015etii, \u00eei urm\u0103resc \u00eendeaproape, cu frica-n s\u00e2n. Par c\u0103 au hormonii \u00een regul\u0103. Vreau s\u0103 spun c\u0103 nu par a avea comportament deviat\u201c. Sau \u201eMi se par normali din punct de vedere comportamental. Am reu\u015fit s\u0103 le inocul\u0103m mentalitatea noastr\u0103. Adic\u0103 \u00eei v\u0103d interesa\u0163i s\u0103 formeze un cuplu. B\u0103iatul are o fat\u0103 la care \u0163ine\u201c. Sau \u201eFata are un b\u0103iat cu care sper s\u0103 formeze-o familie\u201c. Dup\u0103 care: \u201eMul\u0163umim, suntem bine. \u015ei copiii sunt bine. S\u0103n\u0103to\u015fi, adic\u0103. Dar nu au de lucru\u201c.<br \/>\nDac\u0103 faza cu lucrul e dep\u0103\u015fit\u0103, vin alte r\u0103spunsuri la \u00eentrebarea \u201eVoi ce mai face\u0163i?\u201c. \u201eMul\u0163umim, suntem bine. Dar am trecut printr-o perioad\u0103 de griji. Se p\u0103rea c\u0103 copiii no\u015ftri nu pot face copii. Fata era steril\u0103\u201c. Sau \u201eB\u0103iatul nu p\u0103rea apt s\u0103 procreeze. Cum dracu, m\u0103i, fratele meu, c\u00e2nd \u00een cazul nostru, nevast\u0103-mea r\u0103m\u00e2nea gravid\u0103 \u015fi dac\u0103-i trimiteam o scrisoare?\u201c.<br \/>\n\u201eCe mai face\u0163i?\u201c ne mai \u00eentreb\u0103m din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd, dup\u0103 treizeci de ani, unii pleca\u0163i printr-un col\u0163 de lume \u015fi al\u0163ii \u00eentr-altul. \u201eMul\u0163umim, suntem bine\u201c, vine r\u0103spunsul standard. Doar c\u0103 nu mai suntem prea s\u0103n\u0103to\u015fi\u201c.<br \/>\n\u015ei atunci \u00eencep discu\u0163ii pe tema dat\u0103. Pensia e mic\u0103. \u00cengrijirea medical\u0103 cost\u0103. Asigur\u0103rile nu ne pl\u0103tesc. Doctori nu mai avem \u00een \u0163ar\u0103. Au plecat care unde-au v\u0103zut cu ochii, unii \u00een America, pentru salarii mari, al\u0163ii la spitalele particulare la care noi, fo\u015fti emigran\u0163i, nu prea avem acces, al\u0163ii prin \u0163\u0103ri cu condi\u0163ii de via\u0163\u0103 mai bune sau cu standarde profesionale mai \u00eenalte, deci. Nu mai avem nici spitale, fiindc\u0103 o bun\u0103 parte a lumii e-n criz\u0103, spitalele de stat au devenit adev\u0103rate lazarete, medicamente nu sunt, personal, vai de capul lui. Poate c\u0103 ar fi bine s\u0103 ne \u00eentoarcem \u00een \u0163ar\u0103. Acolo, oricum suntem printre ai no\u015ftri. Noi, chiar ne-am g\u00e2ndit s\u0103&#8230;\u201c<br \/>\n\u201eVai de mine, glumi\u0163i?\u201c<br \/>\nIeri m-a sunat un cona\u0163ional. A plecat copil, din Br\u0103ila. A emigrat \u00een Grecia. A urmat \u015fcoli \u015fi iar \u015fcoli. A ajuns \u00een aparatul de stat. A avut func\u0163ii \u015fi iar func\u0163ii. \u015ei a ie\u015fit la pensie. Pensia, potrivit rangului. Dar&#8230; Grecia a intrat \u00een criz\u0103. Pensia s-a mic\u015forat o dat\u0103. \u015ei \u00eenc\u0103 o dat\u0103. \u015ei apoi \u00eenc\u0103 o dat\u0103. Omul are o v\u00e2rst\u0103 la care trebuie s\u0103 \u00ee\u015fi caute de s\u0103n\u0103tate.<br \/>\n\u201eCe ne facem, Monica\u201c, m\u0103-ntreab\u0103. \u201eBani nu mai avem. \u00cen Grecia nu mai sunt medici. To\u0163i au emigrat. Spitalele se desfiin\u0163eaz\u0103. Cele care mai r\u0103m\u00e2n nu au medicamente. Oare ce ne facem?\u201c<br \/>\n\u201eMurim, Nicule drag\u0103\u201c, r\u0103spund. \u201eCe adic\u0103 s\u0103 ne mai facem?\u201c<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>\u00centre emigran\u0163i, salutul este pe etape. Nu se r\u0103spunde la fel la \u00eentrebarea \u201eCe mai faci?\u201c, \u00een diferite perioade ale emigra\u0163iei. Am plecat din \u0163ar\u0103 acum treizeci de ani. \u015ei cel pu\u0163in de dou\u0103zeci \u015fi cinci de ani m\u0103 ocup de multiplele aspecte ale vie\u0163ii \u00een diaspor\u0103. Studiul emigra\u0163iei este una dintre ramurile noi ale&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/multumesc-bine\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Mul\u0163umesc, bine!<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[56],"tags":[14200],"class_list":["post-23320","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-antropologica","tag-studiul-emigratiei"],"views":2856,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23320","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=23320"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23320\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=23320"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=23320"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=23320"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}