{"id":23288,"date":"2015-05-06T21:32:22","date_gmt":"2015-05-06T19:32:22","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=23288"},"modified":"2015-05-06T21:32:22","modified_gmt":"2015-05-06T19:32:22","slug":"iubirea-din-spatele-maestrului","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/iubirea-din-spatele-maestrului\/","title":{"rendered":"Iubirea din spatele maestrului"},"content":{"rendered":"<blockquote><p><strong>Elena Magdalena Ionescu, Jurnal cu si f\u00e3r\u00e3 Nae Ionescu, Editura Vremea, Bucuresti, 2013<\/strong><\/p><\/blockquote>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>Profesorul care a reu\u015fit, \u00een perioada interbelic\u0103, s\u0103 coaguleze \u00een jurul s\u0103u celebrul grup literar Criterion este Nae Ionescu. A fost \u015fi r\u0103m\u00e2ne un reper, chiar dac\u0103 la un moment dat s-a l\u0103sat influen\u0163at de extrema dreapt\u0103 rom\u00e2neasc\u0103. \u00cen epoc\u0103 era un profesor str\u0103lucit, debut\u00e2nd, \u00een 1920, ca asistent la Catedra de Psihologie \u015fi Logic\u0103 a lui Constantin R\u0103dulescu-Motru, mul\u0163i dintre studen\u0163ii vremii, de la alte facult\u0103\u0163i, venind s\u0103-i audieze cursurile. N\u0103scut \u00een 1890 la Br\u0103ila, Nae Ionescu a absolvit Filozofia \u00een 1912, iar cu sprijinul celor doi profesori \u2013 Constantin R\u0103dulescu-Motru \u015fi Dumitru Dr\u0103ghicescu \u2013 ob\u0163ine o burs\u0103 pentru doctorat la G\u00f6ttingen, \u00een Germania, unde va pleca \u00een toamna lui 1913. \u00cens\u0103 \u00eenainte de aceast\u0103 plecare, o \u00eent\u00e2lne\u015fte \u00een 1911 pe Elena Margareta Fotino, cu care avea s\u0103 se c\u0103s\u0103toreasc\u0103 \u00een 1915, la Bucure\u015fti. Cei doi se \u00eentorc \u00een Germania, pentru c\u0103 Rom\u00e2nia era \u00eenc\u0103 \u0163ar\u0103 neutr\u0103, \u015fi vor sta trei ani. Un an au stat desp\u0103r\u0163i\u0163i, pentru c\u0103 Rom\u00e2nia a intrat \u00een r\u0103zboi, iar Nae Ionescu a avut condi\u0163ia de prizonier de r\u0103zboi. L\u00e2ng\u0103 Hanovra, \u00een castelul medieval Celle-Schllos, Nae Ionescu \u00ee\u015fi petrece un an de recluziune. \u00cen perioada petrecut\u0103 \u00een Germania, cuplul Nae Ionescu \u2013 Elena Margareta Fotino, devenit\u0103 Ionescu, au doi copii, Radu-Mircea \u015fi R\u0103zvan. Aflat \u00een Germania, Nae Ionescu va fi martorul pr\u0103bu\u015firii statului german \u015fi al apari\u0163iei revoltelor de tip bol\u015fevic. Revolu\u0163ia din octombrie 1917 din Rusia a fost \u00eenceputul unor lovituri de stat care au urmat at\u00e2t \u00een Germania c\u00e2t \u015fi \u00een Ungaria sau Italia. \u00centors \u00een \u0163ar\u0103, Nae Ionescu r\u0103m\u00e2ne p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u015fitul vie\u0163ii lui (15 martie 1940) un aprig antibol\u015fevic. \u00cen aceast\u0103 perioad\u0103, rela\u0163ia cu so\u0163ia sa se deterioreaz\u0103, duc\u00e2nd \u00een 1930 la separarea lor, \u00eens\u0103 f\u0103r\u0103 divor\u0163.<br \/>\nIadul prin care a trecut Elena Margareta Ionescu \u00eel afl\u0103m din Jurnal cu \u015fi f\u0103r\u0103 Nae Ionescu, carte ap\u0103rut\u0103 la Editura Vremea, \u00een 2013, \u00een colec\u0163ia Fapte, idei, documente. Edi\u0163ia este \u00eengrijit\u0103 de Anca-Irina Ionescu, are o prefa\u0163\u0103 semnat\u0103 de Sorin Lavric \u015fi este \u00eenso\u0163it\u0103 de un album foto. Elena-Margareta Ionescu, n\u0103scut\u0103 Fotino, era, ea \u00eens\u0103\u015fi, o femeie foarte cultivat\u0103, cu o licen\u0163\u0103 \u00een Litere \u015fi Filozofie, urm\u00e2nd cursuri ale Academiei de Muzic\u0103 \u015fi Art\u0103 Dramatic\u0103, bun\u0103 pianist\u0103 \u015fi o bun\u0103 comentatoare a concertelor audiate. Citim, spre exemplu, \u00een Jurnal, c\u0103 autoarea nu avea o p\u0103rere foarte bun\u0103 despre George Enescu. \u201e\u015ei c\u00e2nd te g\u00e2nde\u015fti c\u0103 \u00een lumea noastr\u0103 muzical\u0103 se pretinde c\u0103 Enescu e un geniu, c\u0103 e cel mai mare muzician actual etc. Eu sunt singurul om care nu e convins de acest lucru. Compozi\u0163iile lui, dup\u0103 umila mea p\u0103rere, sunt echivalente cu zero. Interpretarea lui? Uneori excelent\u0103, dar numai uneori,<br \/>\natunci c\u00e2nd muzica se potrive\u015fte firii lui. (&#8230;) Din toate scoate muzic\u0103 sentimental\u0103, care merge la inima publicului c\u0103ut\u0103tor de efecte u\u015foare. E idealul muzicantului pentru marele public, care nu vede \u00een muzic\u0103 dec\u00e2t sentiment sau joc, dar nu idei. Enescu poate fi Musset sau Watteau, niciodat\u0103 nu va fi un Michelangelo sau un Dante\u201c. Afirma\u0163ie uluitoare pentru noi, care am fost obi\u015fnui\u0163i s\u0103 vedem \u00een Enescu un mare compozitor \u015fi interpret. Dar nu este singura venit\u0103 din partea unui om care iubea muzica \u015fi credea c\u0103 ea \u201etrebuie s\u0103 treac\u0103 mai \u00eent\u00e2i prin cap, apoi prin suflet\u201c. \u00cen fapt, Elena Margareta Ionescu este o cerebral\u0103, o femeie care-l iubea ad\u00e2nc pe Nae Ionescu \u015fi suferea, mai ales c\u00e2nd s-a produs desp\u0103r\u0163irea \u00een fapt. Adic\u0103 a trebuit s\u0103 p\u0103r\u0103seasc\u0103 vila din B\u0103neasa (unde Nae Ionescu a avut \u015fi domiciliul for\u0163at \u015fi a \u015fi murit la numai 50 de ani) \u015fi s\u0103 se mute \u00eentr-o garsonier\u0103 pe strada Roma din Bucure\u015fti. Jurnalul &#8230; este o m\u0103rturie a tr\u0103irilor ei interioare \u00een perioada c\u00e2nd Nae Ionescu avea amante celebre, cum ar fi Maruca Cantacuzino sau Cella Delavrancea. Elena Margareta Ionescu era o fire antisocial\u0103, \u00ee\u015fi dorea o societate \u00een care s\u0103 fie dezb\u0103tute idei filozofice; or, lumea monden\u0103 a Bucure\u015ftiului interbelic nu-i putea oferi acest lucru. \u00ce\u015fi tr\u0103ia cu ardoare, \u00een singur\u0103tate, durerea desp\u0103r\u0163irii de Nae Ionescu, faptul c\u0103 profesorul o trata ca pe mama copiilor lui \u015fi nu ca pe o femeie, tr\u0103ia \u00eentr-o lume de vise, unde \u00ee\u015fi \u00eenchipuia c\u0103 \u201eeste o prin\u0163es\u0103 din alte veacuri\u201c. Sigur, dragostea pentru Nae Ionescu a dus-o \u00eentr-un teritoriu schizoid, al suferin\u0163ei \u015fi al bucuriei pentru copiii ei. C\u0103l\u0103torea destul de mult \u00een Europa, a fost primit\u0103 \u015fi de Regina mam\u0103 Elena, c\u00e2nd aceasta era desp\u0103r\u0163it\u0103 de Regele Carol al II-lea \u015fi tr\u0103ia la Floren\u0163a. \u00cen Italia, la Roma,\u00a0 Elena Margareta Ionescu a fost \u015fi martora unei manifesta\u0163ii a c\u0103m\u0103\u015filor negre, unde l-a v\u0103zut pe Mussolini. A participat \u015fi la Jocurile Olimpice de la Berlin din 1936. Nu \u00eent\u00e2lnim \u00een acest jurnal referiri am\u0103nun\u0163ite la via\u0163a Bucure\u015ftiului interbelic, nici portrete ale prietenilor lui Nae Ionescu, dec\u00e2t numai c\u00e2teva referiri vagi. Moartea lui Nae Ionescu e perceput\u0103 ca o durere n\u0103ucitoare. \u201eA murit Nae. A murit, a murit\u2026 E oare cu putin\u0163\u0103? Sunt complet n\u0103ucit\u0103! Cum pot eu s\u0103 \u00een\u0163eleg un asemenea lucru? Nae mort. Nae p\u0103m\u00e2nt? El, care a fost numai spirit, numai inteligen\u0163\u0103 \u015fi str\u0103lucire? E cu putin\u0163\u0103, Doamne, e cu putin\u0163\u0103 a\u015fa ceva? Odat\u0103 cu el se n\u0103ruie tot ce a cl\u0103dit cu talentul lui de 20 de ani \u00eencoace. N-a scris mai nimic \u015fi nu r\u0103m\u00e2ne pentru mai t\u00e2rziu mai nimic de pe urma lui, \u015fi totu\u015fi, a fost omul a c\u0103rui spiritualitate a avut un efect cov\u00e2r\u015fitor asupra \u00eentregii \u0163\u0103ri\u201c. P\u00e2n\u0103 \u00een 1971, Elena Margareta Ionescu a tr\u0103it cu credin\u0163a c\u0103 oamenii au desp\u0103r\u0163it-o pe ea de Nae Ionescu, \u00eens\u0103 eternitatea nu-i poate desp\u0103r\u0163i.<br \/>\nO m\u0103rturie zguduitoare a unei femei c\u0103reia nu i-a pl\u0103cut s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 m\u0103runt, \u00eenglodat\u0103 \u00een grijile cotidiene, ci dimpotriv\u0103, \u00een aerul rarefiat al ideilor; \u015fi care a iubit mai mult spiritul lui Nae Ionescu dec\u00e2t pe b\u0103rbatul Nae Ionescu.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Elena Magdalena Ionescu, Jurnal cu si f\u00e3r\u00e3 Nae Ionescu, Editura Vremea, Bucuresti, 2013 &nbsp; Profesorul care a reu\u015fit, \u00een perioada interbelic\u0103, s\u0103 coaguleze \u00een jurul s\u0103u celebrul grup literar Criterion este Nae Ionescu. A fost \u015fi r\u0103m\u00e2ne un reper, chiar dac\u0103 la un moment dat s-a l\u0103sat influen\u0163at de extrema dreapt\u0103 rom\u00e2neasc\u0103. \u00cen epoc\u0103 era&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/iubirea-din-spatele-maestrului\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Iubirea din spatele maestrului<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[14170,14171],"class_list":["post-23288","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-elena-magdalena-ionescu","tag-jurnal-cu-si-fara-nae-ionescu"],"views":1622,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23288","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=23288"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23288\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=23288"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=23288"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=23288"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}