{"id":23284,"date":"2015-05-06T21:09:12","date_gmt":"2015-05-06T19:09:12","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=23284"},"modified":"2015-05-06T21:09:12","modified_gmt":"2015-05-06T19:09:12","slug":"23284","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/23284\/","title":{"rendered":""},"content":{"rendered":"

\u015etefan Manciulea, Grani\u0163a de Vest,<\/em> text \u00eengrijit de Ion Buza\u015fi \u015fi Ion Moldovan, Editura Buna Vestire, Blaj, 2014<\/strong><\/p><\/blockquote>\n

Dintre multele c\u0103r\u0163i publicate de acest str\u0103lucit c\u0103rturar al Blajului \u2013 poate ultimul continuator al corifeilor \u015ecolii Ardelene \u2013, cartea de fa\u0163\u0103, ap\u0103rut\u0103 \u00een 1936, poate fi socotit\u0103 ca tem\u0103 esen\u0163ial\u0103 a \u00eentregii sale activit\u0103\u0163i. Precum acei \u00eenainta\u015fi, \u015etefan Manciulea (de la na\u015fterea c\u0103ruia s-au \u00eemplinit 120 de ani) s-a concentrat asupra studiului existen\u0163ei istorice a neamului rom\u00e2nesc din Transilvania. Devotat Blajului \u015fi Bisericii Rom\u00e2ne Unite cu Roma Greco-Catolic\u0103, fiind \u015fi preot cu firea aspr\u0103 de c\u0103lug\u0103r, el s-a dedicat ideilor sale p\u00e2n\u0103 la sacrificiu, toat\u0103 via\u0163a, \u00eenfrunt\u00e2nd eroic \u2013 dup\u0103 1948 \u2013 batjocuri \u015fi nedrept\u0103\u0163i, chinurile \u015fi \u00eentunericul \u00eenchisorilor staliniste ale veacului trecut.
\nCa o culme a batjocurii aplicat\u0103 Blajului a fost trecerea sa administrativ\u0103 la Regiunea Autonom\u0103 Maghiar\u0103, unde, la T\u00e2rgu Mure\u015f, era anchetat prima oar\u0103 \u015etefan Manciulea, la 18 decembrie 1951. Fiind \u00eentrebat cu ce s-a ocupat \u00eentre anii 1940-1944, el a r\u0103spuns prin c\u00e2teva date biografice \u2013 inspector \u015fcolar la Alba \u015fi conferen\u0163iar universitar la Cluj p\u00e2n\u0103 \u00een 1947 \u2013, enumer\u00e2nd apoi titlurile acestor studii \u015fi lucr\u0103ri: Episcopia Greco-Catolic\u0103 maghiar\u0103 de Haydudorog \u015fi rom\u00e2nii; A\u015fez\u0103rile rom\u00e2ne\u015fti din Transilvania \u015fi Ungaria \u00een veacurile XII-XV; Activitatea politic\u0103 a lui Timotei Cipariu; Timotei Cipariu \u015fi ASTRA; Timotei Cipariu gazetar; A. Bunea: Istoria regimentelor gr\u0103nicere\u015fti; C\u00e2mpia Transilvaniei; T. Cipariu \u015fi Academia Rom\u00e2n\u0103; Transilvania \u015fi c\u0103r\u0163ile rom\u00e2ne\u015fti ap\u0103rute p\u00e2n\u0103 la 1848; Contribu\u0163ii noi la via\u0163a \u015fi activitatea lui T. Cipariu; Reuniunea femeilor rom\u00e2ne din Blaj; Elemente etnice str\u0103ine a\u015fezate \u00een Banat \u00eentre 1000 \u015fi 1800; Titu Maiorescu bursier al Blajului; Leg\u0103turile Blajului cu Fran\u0163a \u00eentre anii 1870-1880; T. Maiorescu \u015fi raporturile lui cu T. Cipariu; \u015fi o lucrare cu date istorice \u015fi statistice despre rom\u00e2nii din Secuime.
\nDup\u0103 aceast\u0103 enumerare \u2013 cred, incomplet\u0103 \u2013, el \u0163inea s\u0103 se explice: \u201eProblemele tratate \u00een aceste studii \u015fi lucr\u0103ri, unele sunt legate de trecutul istoric \u015fi aspectul etnic al Transilvaniei, Banatului, Cri\u015fanei \u015fi Maramure\u015fului, iar altele, de via\u0163a cultural\u0103 \u015fi c\u0103rtur\u0103reasc\u0103 dezvoltat\u0103 de scriitorii bl\u0103jeni timp de aproape 200 de ani. Subiectele tratate \u00een lucr\u0103rile de categoria I-a le-am ales de \u00eendat\u0103 ce mi-am luat licen\u0163a \u00een geografie \u015fi istorie la Bucure\u015fti, \u00een anul 1921, \u015fi de c\u00e2nd mi-am ales teza de doctorat cu titlul C\u00e2mpia Tisei. \u015f\u00cendrumat de dasc\u0103lii s\u0103i: Simion Mehedin\u0163i, Vasile P\u00e2rvan, Nicolae Iorga \u015fi Dimitrie Onciul.\u0163 \u00cen leg\u0103tur\u0103 cu aceast\u0103 regiune, apoi cu studiul fizic al podi\u015fului ardelean, fatal am \u00eent\u00e2lnit o seam\u0103 de probleme istorice \u015fi etnice. Ani de-a r\u00e2ndul am str\u00e2ns apoi material din ce \u00een ce mai bogat \u015fi c\u00e2nd am crezut c\u0103 o problem\u0103 este bine documentat\u0103, atunci am c\u0103utat s-o pun la punct \u015fi s\u0103 o tip\u0103resc\u201c.
\n\u00centr-o alt\u0103 declara\u0163ie, printre acuza\u0163ii \u015fi amenin\u0163\u0103ri, el afirm\u0103: \u201eUnele din aceste lucr\u0103ri au un caracter na\u0163ionalist, dar ele nu au fost scrise ca s\u0103 a\u0163\u00e2\u0163e ura \u00eentre na\u0163ionalit\u0103\u0163i, ci a\u015fa am v\u0103zut \u015fi crezut c\u0103 este, potrivit cu documentele, adev\u0103rul istoric\u201c.
\n\u00cen numele acestui adev\u0103r a elaborat \u015fi publicat \u015etefan Manciulea (pe care eu l-am transformat \u00een personajul principal al romanului Proces \u00een recurs, ap\u0103rut \u00een 1988) lucrarea sa Grani\u0163a de Vest, ca o contribu\u0163ie la campania Ligii culturale condus\u0103 de Nicolae Iorga \u00eempotriva iredentismului maghiar. Retip\u0103rirea sa acum, c\u00e2nd \u015fovinismul \u015fi iredentismul de tip horthyst au reizbucnit, uneori virulent, este \u00eenc\u0103 un semn c\u0103 Blajul \u015fi c\u0103rturarii s\u0103i r\u0103m\u00e2n credincio\u015fi unei \u00eendelungate tradi\u0163ii de veghe \u015fi ap\u0103rare a intereselor noastre na\u0163ionale.
\n\u015ei, ca s\u0103 nu rezum aici unele idei importante p\u00e2n\u0103 la nuan\u0163e, prefer s\u0103 reproduc chiar cuvintele lui \u015etefan Manciulea cu care se deschide primul capitol al Grani\u0163ei de Vest: \u201ePropaganda ungureasc\u0103 pentru revizuirea frontierelor a luat fiin\u0163\u0103 \u00een vara anului 1920, \u00eendat\u0103 dup\u0103 semnarea tratatului de la Trianon. \u0162ara vecin\u0103 nu se putea \u00eemp\u0103ca cu noua stare de lucruri, de aceea a \u00eenceput a tip\u0103ri o serie de publica\u0163ii, bro\u015furi, reviste \u015fi ziare \u00een diferite limbi europene, al\u0103tur\u00e2ndu-le h\u0103r\u0163i istorice etnografice \u015fi, \u00eendeosebi, diagrame statistice, pentru a ar\u0103ta \u00ablumii civilizate nedreptatea strig\u0103toare la cer\u00bb ce s-a f\u0103cut statului Sf. \u015etefan, de a se dezmembra din teritoriul lui at\u00e2tea provincii. An de an, tot mai mul\u0163i din \u00aboamenii de stat\u00bb europeni, ba chiar \u015fi o mare parte din opinia public\u0103 a unor state, au fost ispiti\u0163i s\u0103 cread\u0103 tot ce s-a scris \u015fi se publica \u00een leg\u0103tur\u0103 cu aceast\u0103 problem\u0103.
\nIstoriografia ungureasc\u0103 \u2013 \u015fi al\u0103turi de ea, oamenii politici \u2013, pentru a putea sus\u0163ine teza \u00abrevizionismului\u00bb, a \u00eencercat cu un mare aparat \u015ftiin\u0163ific s\u0103 arate c\u0103 noi, Rom\u00e2nii, n-am avea nici un drept istoric-etnic asupra Ardealului, Banatului, Cri\u015fanei \u015fi Maramure\u015fului, ca am fi venit \u00een Transilvania t\u00e2rzie vreme, abia pe la sf\u00e2r\u015fitul secolului XII \u015fi \u00eenceputul celui urm\u0103tor, prip\u0103\u015fi\u0163i \u00een grup\u0103ri m\u0103runte, strecurate pe furi\u015f, ca ni\u015fte bie\u0163i p\u0103stori din \u0163\u0103rile Peninsulei Balcanice, f\u0103r\u0103 urme de cultur\u0103 \u015fi civiliza\u0163ie. Din Carpa\u0163i \u015fi Podi\u015ful Ardelean mai t\u00e2rziu am fi trecut sub forma de ciobani nomazi peste Mun\u0163ii Apuseni ori \u015fesul Tisei, de unde prin veacurile XV-XVI ne-am fi resfirat \u00een lungul Carpa\u0163ilor P\u0103duro\u015fi.
\nAtunci c\u00e2nd documentele medievale vorbeau limpede despre o popula\u0163ie numeroas\u0103 de \u00abvalachi, polachi, vlachi\u00bb, despre vechea ei organiza\u0163ie \u00een cnezate \u015fi voevodate, despre str\u0103vechile ei \u00eendeletniciri cu p\u0103storitul \u015fi agricultura, despre judec\u0103\u0163ile \u015fi sentin\u0163ele aduse pe baza vechiului \u00abjus valachicum\u00bb, \u00eenv\u0103\u0163a\u0163ii unguri c\u0103utau p\u0103tima\u015f s\u0103 r\u0103st\u0103lm\u0103ceasc\u0103 adev\u0103rul m\u0103rturiilor istorice, \u00eencerc\u00e2nd cu tot felul de argumente, documentare, filologice, etnografice, geografice, toponimice etc., s\u0103 identifice pe ace\u015fti \u00abvalachi\u00bb cu simpli p\u0103stori r\u0103t\u0103citori, iar c\u00e2nd era vorba de na\u0163ionalitatea lor, s\u0103-i treac\u0103 sub numele generic de \u00abslavi\u00bb.
\n\u00cen r\u00e2ndurile de mai jos vom c\u0103uta \u2013 f\u0103r\u0103 patim\u0103, observ\u00e2nd \u00eentru toate adev\u0103rul istoric, folosindu-ne \u00een cea mai mare m\u0103sur\u0103 de izvoare, diplome, acte, documente \u015fi date statistice ungure\u015fti \u2013 s\u0103 dovedim c\u0103 st\u0103p\u00e2nim, cu tot dreptul, regiunea de azi din C\u00e2mpia Tisei, cuprins\u0103 \u00eentre hotarele apusene ale statului rom\u00e2nesc, c\u0103 ea a fost locuit\u0103 de noi \u00eenainte de venirea Ungurilor, ba am tr\u0103it, ca neam, cu via\u0163\u0103 proprie politic\u0103 \u015fi economic\u0103 mult mai departe peste grani\u0163ele actuale, r\u0103sfir\u00e2ndu-ne \u00een veacurile XV-XVI peste Tisa \u00een tot lungul Carpa\u0163ilor nordici, \u00eenaint\u00e2nd p\u00e2n\u0103 \u00een jude\u0163ele de sub picioarele masivului Tatra, iar \u00eenspre Apus \u015fi nord-vest p\u00e2n\u0103 \u00een Moravia \u015fi Silezia \u015fi spre nord p\u00e2n\u0103 \u00een Polonia actual\u0103.\u201c
\nToate cele nou\u0103 capitole ale c\u0103r\u0163ii se bazeaz\u0103 pe argumente, extrase din c\u0103r\u0163i de specialitate, din documente de arhiv\u0103 \u00een mai multe limbi, preponderent \u00een cea maghiar\u0103, cu statistici \u015fi h\u0103r\u0163i numeroase, despre care se spune c\u0103 au fost folosite \u015fi de negociatorii rom\u00e2ni \u00een cadrul Conferin\u0163ei de Pace de la Paris, \u00een 1947, pentru redob\u00e2ndirea integral\u0103 a teritoriului cedat \u00een 1940, prin Diktatul de la Viena.
\nFoarte interesante ne apar infiltr\u0103rile de popula\u0163ii str\u0103ine \u00een Banat, p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u015fitul secolului al XVIII-lea, prin coloni\u015fti s\u00e2rbi, dar \u015fi germani, unguri, francezi, italieni, spanioli \u015fi bulgari, ceea ce explic\u0103 unele reminiscen\u0163e ale lor p\u00e2n\u0103 \u00een ziua de azi, \u00een popula\u0163ia majoritar rom\u00e2neasc\u0103 din Banat.
\nLa fel, infiltr\u0103rile din Cri\u015fana \u015fi Maramure\u015f prin coloni\u015fti slovaci, germani, unguri \u015fi ruteni.
\nDe o importan\u0163\u0103 aparte este capitolul IX despre dezna\u0163ionalizarea elementului rom\u00e2nesc \u00een jude\u0163ele de la Apusul \u0163\u0103rii \u00een secolul XIX, realizat\u0103 tot prin coloniz\u0103ri, dar folosind intens \u015fi \u015fcoala, \u015fi biserica. \u00cen mod special, datele statistice ale recens\u0103mintelor \u00eencoronau acest sistem perfid.
\n\u201eMaghiaromania \u2013 scrie autorul \u2013 sau tendin\u0163a de a dezna\u0163ionaliza cu orice pre\u0163 \u015fi de a da Ungariei un caracter de stat omogen sub raport etnic a produs cunoscutele procedee de falsificare ale datelor statistice. Recens\u0103mintele f\u0103cute de c\u0103tre Curtea din Viena p\u00e2n\u0103 la 1869 \u2013 \u00een ce prive\u015fte na\u0163ionalit\u0103\u0163ile \u2013 dau \u00een o mare m\u0103sur\u0103 cifra lor exact\u0103. Dup\u0103 aceast\u0103 dat\u0103, recens\u0103mintele pentru Ungaria fiind f\u0103cute de c\u0103tre guvernele ungure\u015fti, organele executive au c\u0103utat s\u0103 treac\u0103 sub denumirea de \u00abUnguri\u00bb pe to\u0163i cet\u0103\u0163enii care declarau c\u0103 vorbesc limba ungureasc\u0103, indiferent de na\u0163ionalitatea lor\u201c.
\nDin statisticile publicate reiese c\u0103 \u00een intervalul de la 1850 p\u00e2n\u0103 la 1869, c\u00e2nd recens\u0103mintele erau f\u0103cute de Viena, elementul unguresc abia sporise cu 52.000, iar \u00eentre 1890-1900, c\u00e2nd conscrierea popula\u0163iei era f\u0103cut\u0103 de statul maghiar, elementul unguresc a sporit cu 437.000 suflete.
\nChiar dac\u0103 cere un efort special, parcurgerea acestor statistici vorbe\u015fte conving\u0103tor de la sine.
\nScriindu-\u015fi cu migal\u0103 de benedictin toate paginile, \u015etefan Manciulea conchide: \u201e\u00cen fa\u0163a acestor constat\u0103ri va trebui s\u0103 \u00een\u0163eleag\u0103 oricine c\u0103 adev\u0103rurile istoric-etnice \u00een via\u0163a popoarelor nu pot fi puse la tocmeal\u0103, ele sunt \u015fi r\u0103m\u00e2n ve\u015fnice, oric\u00e2te furtuni s-ar abate asupra lor \u015fi ar \u00eencerca s\u0103 le distrug\u0103. De aceea, ca locuitori b\u0103\u015ftina\u015fi, peste tot \u015fesul de la Apusul \u0163\u0103rii, vom r\u0103spunde tuturor care \u00eencearc\u0103 denaturarea adev\u0103rului istoric, cu \u00een\u0163elepciunea plin\u0103 de sfin\u0163enie \u015fi dreptate a b\u0103tr\u00e2nului cronicar: \u00abSt\u0103 dar numele cel vechiu ca un temeiu neclintit… iar cel ce este r\u0103d\u0103cin\u0103 nu se mut\u0103\u00bb\u201c.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u015etefan Manciulea, Grani\u0163a de Vest, text \u00eengrijit de Ion Buza\u015fi \u015fi Ion Moldovan, Editura Buna Vestire, Blaj, 2014 Dintre multele c\u0103r\u0163i publicate de acest str\u0103lucit c\u0103rturar al Blajului \u2013 poate ultimul continuator al corifeilor \u015ecolii Ardelene \u2013, cartea de fa\u0163\u0103, ap\u0103rut\u0103 \u00een 1936, poate fi socotit\u0103 ca tem\u0103 esen\u0163ial\u0103 a \u00eentregii sale activit\u0103\u0163i. Precum acei… Cite\u0219te mai mult »<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[14165,12379],"class_list":["post-23284","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-granita-de-vest","tag-stefan-manciulea"],"views":893,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23284","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=23284"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23284\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=23284"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=23284"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=23284"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}