{"id":23280,"date":"2015-05-06T20:57:29","date_gmt":"2015-05-06T18:57:29","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=23280"},"modified":"2015-05-06T20:57:29","modified_gmt":"2015-05-06T18:57:29","slug":"vechiul-si-noul-documentarism","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/vechiul-si-noul-documentarism\/","title":{"rendered":"Vechiul \u015fi noul documentarism"},"content":{"rendered":"

E un fapt elementar c\u0103 \u00eentotdeauna istoria literar\u0103 s-a bazat pe documente, fie c\u0103 a realizat biografii ale scriitorilor, fie c\u0103 a construit sinteze de epoci \u015fi curente literare. Diversitatea acestor documente e foarte mare, \u00een func\u0163ie de misiunea istoricului literar \u015fi \u00een func\u0163ie de momentul istoric \u00een care lucreaz\u0103 umilul exeget.
\nVechea istorie literar\u0103<\/strong>
\nVechiul documentarism valorifica, pentru realizarea unei biografii, actele administrative, dovezile de studii, m\u0103rturii ale contemporanilor, confesiuni ale scriitorului, coresponden\u0163\u0103, memorii, publicistic\u0103. Biografii scriitorilor no\u015ftri din secolul al XIX-lea g\u0103seau foarte greu sau adesea nu g\u0103seau actul de na\u015ftere, c\u0103utau dovezile de studii, notele la diferite discipline, aventurile pe la universit\u0103\u0163ile din str\u0103in\u0103tate. Erau mari victorii s\u0103 g\u0103seasc\u0103 certificatul de na\u015ftere, matricola de studii, ca s\u0103 nu mai vorbim de stabilirea debutului. \u00cen unele cazuri, c\u00e2nd vorbim de secolul al XIX-lea, se afla \u00een disput\u0103 \u015fi paternitatea unor scrieri. Vechiul documentarism apela \u015fi la genealogia familiei, alc\u0103tuirea unui tablou al fra\u0163ilor \u015fi al descenden\u0163ilor. S\u0103 se g\u00e2ndeasc\u0103 oricine la complica\u0163iile care au trebuit rezolvate \u00een privin\u0163a biografiei lui Eminescu, ca s\u0103 nu mai vorbim de Alecsandri, Bolintineanu, B\u0103lcescu, Grigore Alexandrescu, Alecu Russo. Disputa \u00een privin\u0163a paternit\u0103\u0163ii poemului C\u00e2ntarea Rom\u00e2niei nu e nici azi definitiv tran\u015fat\u0103. Curiozit\u0103\u0163ile \u00een leg\u0103tur\u0103 cu ce a f\u0103cut Eminescu la Viena sau la Berlin, ce cursuri a urmat, ce c\u0103r\u0163i a citit \u2013 s-au mai potolit azi, pentru c\u0103 \u00eentreb\u0103rile au primit r\u0103spunsuri. Vechea istorie literar\u0103 avea o preocupare esen\u0163ial\u0103 \u00een a stabili studiile pe care le-a f\u0103cut un scriitor, \u00eentr-un capitol special al biografiei lui, pentru a elucida astfel o parte din aspectele privitoare la formarea intelectual\u0103, \u00een func\u0163ie de care se puteau deduce influen\u0163e. Critica genetic\u0103 se sprijinea pe o critic\u0103 biografic\u0103 bine documentat\u0103. Manuscrisele, arhiva familiei constituiau o surs\u0103 esen\u0163ial\u0103. Biblioteca Stolnicului Constantin Cantacuzino e o m\u0103rturie a erudi\u0163iei marelui c\u0103rturar de la sf\u00e2r\u015fitul secolului al XVII-lea \u015fi \u00eenceputul secolului al XVIII-lea. Dar, mai \u00eencoace \u00een timp, \u015fi bibliotecile lui Octavian Goga sau Liviu Rebreanu pot fi revelatoare pentru deducerea unei viziuni culturale specifice, definitorii pentru biografia unei mari personalit\u0103\u0163i. O alt\u0103 m\u0103rturie o reprezint\u0103 c\u0103l\u0103toriile, nu numai ale lui Dinicu Golescu sau Dimitrie Bolintineanu, din alte epoci, demult apuse, ci \u015fi ale unor scriitori din secolul XX. Dar \u015fi valorificarea acestui document (\u00eensemn\u0103rile de c\u0103l\u0103torie) \u0163ine tot de mentalitatea s\u0103n\u0103toas\u0103 a vechii istorii literare, care considera o valoare \u00een sine personalitatea unui scriitor.
\nRestituirea sistematic\u0103 a acestor documente nu are un istoric prea \u00eendep\u0103rtat. Nu-l fac aici, de\u015fi ar merita o aten\u0163ie special\u0103. Unii dintre ace\u015fti restituitori con\u015ftiincio\u015fi au r\u0103mas la stadiul de documentari\u015fti \u015fi izvori\u015fti, trata\u0163i ca atare, cu un aer de superioritate, \u00een istoria istoriei literare. De pild\u0103, I. E. Torou\u0163iu, cercet\u0103torul care restituie \u00een treisprezece volume (ap\u0103rute \u00een anii 1932-1946) documente privitoare la membrii Junimii, coresponden\u0163a redactorilor de la Convorbiri literare (opt volume), documente privitoare la grupul s\u0103m\u0103n\u0103torist din jurul lui Nicolae Iorga (alte patru volume). Un modest culeg\u0103tor de informa\u0163ii despre biografia eminescian\u0103 \u2013 nu mai mult dec\u00e2t at\u00e2t \u2013 a r\u0103mas Augustin Z. N. Pop. Cultul documentului a putut merge at\u00e2t de departe \u00eenc\u00e2t s\u0103 ajung\u0103 p\u00e2n\u0103 la mistificare \u00een cazul lui Octav Minar. E o maladie dezvoltat\u0103 din feti\u015fizarea documentului ca surs\u0103 de istorie literar\u0103 a unei biografii. Vechiul documentarism are \u00een Octav Minar caricatura sau, mai degrab\u0103, drama (depinde cum privim) propriilor obsesii. Nu exist\u0103 adev\u0103r biografic f\u0103r\u0103 document, iar dac\u0103 documentul nu apare, el trebuie inventat sau fabricat, cu un gust patologic al senza\u0163ionalului \u015fi al detaliului pitoresc.
\nNu condamn \u00een bloc vechiul documentarism, \u00eencerc s\u0103-l descriu ca atitudine. Forma superioar\u0103 de valorificare a documentului de istorie literar\u0103 este realizat\u0103 de G. C\u0103linescu, care, \u00eentr-o nara\u0163iune de romancier construindu-\u015fi personajul cu o m\u0103iestrie de scriitor, d\u0103 acele memorabile biografii consacrate lui Mihai Eminescu \u015fi Ion Creang\u0103. Realiz\u0103rile sale excep\u0163ionale constituie \u00eens\u0103\u015fi ra\u0163iunea de existen\u0163\u0103 \u015fi validitate a vechii istorii literare.
\nSub egida Institutului de istorie \u015fi teorie literar\u0103 \u201eG. C\u0103linescu\u201d, \u00een anii 1967-1986 au fost publicate o serie de cinci volume de Documente \u015fi manuscrise literare. Primele dou\u0103 volume sunt coordonate de Paul Cornea \u015fi Elena Piru \u015fi con\u0163in documente importante despre Grigore Alexandrescu, C. Aristia, Gh. Asachi, Cazar Bolliac, D. Bolintineanu, Ion Ghica, Ion Heliade R\u0103dulescu, C. Negruzzi, Anton Pann, C. A. Rosetti \u015fi al\u0163ii (primul volum), Vasile Alecsandri, Mihail Kog\u0103lniceanu \u015fi din nou C. A Rosetti (\u00een al doilea volum). Coresponden\u0163a e la mare cinste \u015fi \u00een al treilea volum, consacrat lui B. P. Hasdeu \u015fi Iuliei Hasdeu. Din calitatea de document scrisorile sunt transformate treptat \u00een literatur\u0103, pentru statuarea unui concept nou: literatura epistolar\u0103 (\u00een opinia lui Al. S\u0103ndulescu) sau literatura de frontier\u0103 (\u00een concep\u0163ia lui Silvian Iosifescu), ultimul concept \u00eenglob\u00e2nd, pe l\u00e2ng\u0103 coresponden\u0163\u0103, \u015fi jurnalul, memoriile, \u00eensemn\u0103rile de c\u0103l\u0103torie.
\nNoua istorie literar\u0103<\/strong>
\nMentalitatea vechii istorii literare a persistat mult\u0103 vreme \u015fi, dac\u0103 este urmat\u0103 cu onestitate \u015fi modera\u0163ie, ar mai putea da roade \u015fi ast\u0103zi, scriind, de pild\u0103, o nou\u0103 biografie a lui Vasile Alecsandri, absolut necesar\u0103. Am dat un exemplu, dar mai pot fi date \u015fi altele. Multe dintre biografiile scriitorilor no\u015ftri din secolul al XIX-lea ar trebui rescrise, pentru a le pune mai bine \u00een lumin\u0103 anumite aspecte ideologice ocultate \u00een perioada comunist\u0103 (aristocratismul sau elitismul, mesianismul sau spiritualismul, filo-occidentalismul \u015fi anti-rusismul, chiar anti-semitismul, explicabil istoric, \u00een unele cazuri). Vechiul documentarism poate da o nou\u0103 istorie literar\u0103 numai dac\u0103 izvor\u0103\u015fte dintr-o deschidere sau relaxare ideologic\u0103, p\u0103r\u0103sind dogmatismul explicit sau implicit al anilor de dinainte de 1990.
\nAnul 1990 a adus o schimbare semnificativ\u0103 \u015fi pentru istoria literar\u0103. \u00centregul interval 1945-1989 a devenit dintr-odat\u0103 un bloc temporal \u015fi ideologic separat, o perioad\u0103 ce solicit\u0103 s\u0103 fie studiat\u0103 dintr-un punct de vedere nou, cu o deta\u015fare perfect posibil\u0103, pentru c\u0103 nu mai eram \u00een interiorul ei. Literatura din perioada comunist\u0103 devine, oarecum, surprinz\u0103tor, obiect al istoriei literare, al\u0103turi de perioada interbelic\u0103, de perioada clasicilor, de epoca pa\u015foptist\u0103. O puteam privi \u015fi analiza cu totul altfel dec\u00e2t p\u00e2n\u0103 atunci. Surprizele abia urmeaz\u0103. Perioada comunist\u0103 ofer\u0103 istoriei literare un tip nou de documente, emanate de la cele trei puteri administrative \u015fi politice care au distorsionat \u015fi tulburat profund libertatea literaturii: partidul comunist, Securitatea \u015fi cenzura. Viitorul istoriei literare documentare nu e periclitat.
\nDac\u0103 din culisele partidului surprizele erau previzibile (disculp\u0103rile lui Sorin Toma, ale lui Dumitru Popescu sau ale altora), dac\u0103 nici din partea cenzurii surprizele nu sunt mari (documente cu liste de c\u0103r\u0163i interzise, recomand\u0103ri generale, interdic\u0163ii tematice, interven\u0163ii \u00een text, interpret\u0103ri politice suspicioase), marea bulversare au produs-o arhivele Securit\u0103\u0163ii. Cutia Pandorei a deschis-o presa postdecembrist\u0103, produc\u00e2nd un val de emo\u0163ii negative, dezam\u0103giri \u00een leg\u0103tur\u0103 cu comportamentul unor scriitori \u015fi chiar dezastre \u00een privin\u0163a compromisurilor nea\u015fteptate pe care le-au f\u0103cut unii sau al\u0163ii. \u00cen anii 1990 nu era vremea nuan\u0163elor. Dar documentele nu erau dintr-o singur\u0103 categorie, adic\u0103 numai despre colaborarea scriitorilor cu Securitatea \u015fi cu regimul politic comunist. \u00cen 1996, Virgil M\u0103gureanu prefa\u0163eaz\u0103 volumul Cartea Alb\u0103 a Securit\u0103\u0163ii. Istorii literare \u015fi artistice. 1969-1989, coordonat de Mihai Pelin. Categoriile de documente transcrise din arhivele Securit\u0103\u0163ii sunt foarte diferite: rapoarte interne cuprinz\u00e2nd decizii ale institu\u0163iei \u00een rela\u0163ii cu scriitorii (propuneri de recrutare ca informatori, renun\u0163\u0103ri de recrutare, deschiderea unor dosare de urm\u0103rire), note informative, fi\u015fe biografice (Dinu Pillat, Eugen Barbu, Al. Monciu-Sudinschi etc.), stenogramele unor discu\u0163ii de avertizare (cum sunt acelea cu Dumitru \u0162epeneag sau Virgil Mazilescu), note de filaj (Augustin Buzura, Marin Preda, Marin Sorescu, Nicolae Manolescu, Alexandru Ivasiuc, Paul Goma, \u015etefan Augustin Doina\u015f etc.), propuneri de arestare (Ovidiu Cotru\u015f), \u201enot\u0103 despre starea de spirit a mediilor literare \u00een preajma adun\u0103rii generale a Asocia\u0163iei Scriitorilor din Bucure\u015fti\u201d, \u201ecerere de informa\u0163ii despre activitatea prestat\u0103 de poetul Marin Sorescu la Craiova\u201d \u015fi nenum\u0103rate alte note informative despre atitudinile nonconformiste ale unor scriitori, despre nemul\u0163umiri, despre comentarii generate de conferin\u0163ele scriitorilor, despre disensiunile existente \u00een cadrul Uniunii Scriitorilor, despre ecourile emisiunilor de la \u201eEuropa liber\u0103\u201d \u015fi multe altele.
\nCum e omul, a\u015fa e \u015fi opera?<\/strong>
\nProblema care a r\u0103v\u0103\u015fit mediul literar este aceea a colaboratorilor Securit\u0103\u0163ii: cine se ascunde sub cutare nume conspirativ? B\u0103nuielile \u015fi dezv\u0103luirile au ap\u0103rut la \u00eenceput timid, insinuant, apoi au devenit devastatoare. Au avut loc \u015fi procese. Se cunoa\u015fte prea bine istoricul acestei evolu\u0163ii. S-a dovedit c\u0103 documentele din arhivele Securit\u0103\u0163ii au fost uneori manipulate, adic\u0103 inten\u0163ionat gre\u015fit interpretate (\u00een dezv\u0103luirile din pres\u0103) astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 aduc\u0103 prejudicii unora dintre protagoni\u015fti. \u00cen volumul C\u0103rturari, opozan\u0163i \u015fi documente (Ed. Polirom, 2013), Gabriel Andreescu a ar\u0103tat cum s-a petrecut acest fenomen \u00een cazuri notorii, c\u00e2nd Adrian Marino, Constantin Noica, Nicolae Balot\u0103, Mihnea Berindei, Mihai Botez, Nicolae Breban au fost cu totul eronat acuza\u0163i c\u0103 au fost agen\u0163i de influen\u0163\u0103 pe l\u00e2ng\u0103 intelectuali rom\u00e2ni din afara \u0163\u0103rii (Mircea Eliade, de exemplu) sau institu\u0163ii din exil (postul de radio \u201eEuropa liber\u0103\u201d). Se dovede\u015fte astfel c\u0103, de\u015fi sunt o surs\u0103 de informa\u0163ie important\u0103, arhivele Securit\u0103\u0163ii ofer\u0103 cu generozitate capcana unei istorii literare otr\u0103vite. Documentele de acest fel solicit\u0103 cercet\u0103tori experimenta\u0163i.
\nBiografiile unor scriitori importan\u0163i din perioada comunist\u0103 nu mai pot fi scrise f\u0103r\u0103 a consulta arhivele Securit\u0103\u0163ii. A\u015fa am putut vedea stranietatea, \u00een cazurile G. C\u0103linescu (dosar de Securitate restituit \u015fi comentat de I. Opri\u015fan) \u015fi Marin Preda (Un portret \u00een arhivele Securit\u0103\u0163ii, reconstituit de Ioana Diaconescu), c\u0103, de\u015fi au colaborat cu o anumit\u0103 reticen\u0163\u0103 cu regimul politic, scriind uneori conformist \u00een spiritul cerin\u0163elor de partid, totu\u015fi scriitorii erau \u00een paralel urm\u0103ri\u0163i de Securitate \u015fi \u00eempotriva lor se preg\u0103teau aspre represalii.
\nPartea nev\u0103zut\u0103 a vie\u0163ii lui G. C\u0103linescu sau a vie\u0163ii lui Marin Preda e mai interesant\u0103 dec\u00e2t partea v\u0103zut\u0103 \u015fi nu trebuie s\u0103 ne gr\u0103bim s\u0103 tragem concluzii dintr-o privire unilateral\u0103. La fel \u015fi \u00een cazurile Ion Caraion sau \u015etefan Augustin Doina\u015f, doi mari poe\u0163i ai literaturii rom\u00e2ne postbelice. Mai grav este c\u00e2nd ne gr\u0103bim s\u0103 extindem asupra operei judec\u0103\u0163i morale argumentate \u00een perimetrul biografiei \u015fi s\u0103 le transform\u0103m \u00een judec\u0103\u0163i sau evalu\u0103ri estetice. \u00cen aceast\u0103 privin\u0163\u0103, vechea \u015fi noua istorie literar\u0103 sufer\u0103 de aceea\u015fi eroare de viziune critico-ideologic\u0103, apreciind dup\u0103 principiul \u00een\u015fel\u0103tor \u201ecum e omul, a\u015fa e \u015fi opera\u201d. Dar dac\u0103 omul nu e \u00eentr-un singur fel? R\u0103m\u00e2nem la Sainte-Beuve? Uit\u0103m de disocierile lui Proust \u00eentre eul biografic \u015fi eul creator?<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

E un fapt elementar c\u0103 \u00eentotdeauna istoria literar\u0103 s-a bazat pe documente, fie c\u0103 a realizat biografii ale scriitorilor, fie c\u0103 a construit sinteze de epoci \u015fi curente literare. Diversitatea acestor documente e foarte mare, \u00een func\u0163ie de misiunea istoricului literar \u015fi \u00een func\u0163ie de momentul istoric \u00een care lucreaz\u0103 umilul exeget. Vechea istorie literar\u0103… Cite\u0219te mai mult »Vechiul \u015fi noul documentarism<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[3770,3539,14160,14161],"class_list":["post-23280","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-alecsandri","tag-bolintineanu","tag-documentarism","tag-istoricul-literar"],"views":993,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23280","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=23280"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23280\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=23280"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=23280"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=23280"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}