{"id":23268,"date":"2015-05-06T20:39:21","date_gmt":"2015-05-06T18:39:21","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=23268"},"modified":"2015-05-06T20:39:21","modified_gmt":"2015-05-06T18:39:21","slug":"idei-razlete-despre-seductie-si-manipulare","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/idei-razlete-despre-seductie-si-manipulare\/","title":{"rendered":"Idei r\u0103zle\u0163e despre seduc\u0163ie \u015fi manipulare"},"content":{"rendered":"

Izolat \u00een \u00eemp\u0103r\u0103\u0163ia internetului, am socotit c\u0103 este \u00een\u0163elept s\u0103 pre\u0163uiesc doar opiniile rezonabile. Aflu c\u0103, \u00een plin\u0103 schimbare de moravuri, publica\u0163ia francez\u0103 Le Point a scos un num\u0103r special dedicat seduc\u0163iei \u015fi manipul\u0103rii \u00een politic\u0103. Pentru a fi conving\u0103tori, \u00eengrijitorii acestui num\u0103r au f\u0103cut apel la autoritatea unor g\u00e2nditori, scriitori \u015fi politicieni precum Machiavelli, La Fontaine, Sun Tzu sau Mao, \u015fi au ar\u0103tat cum este constr\u00e2ns individul s\u0103 sus\u0163in\u0103 o direc\u0163ie a puterii de care se \u00eendoie\u015fte sau \u00een care nu are \u00eencredere. B\u0103nuiesc, un regal. \u00cemi amintesc c\u0103 La Fontaine, pentru sublinierea unei idei, a strecurat \u00eentr-o fabul\u0103 o mali\u0163ie care m-a cucerit: \u201eL\u0103sa\u0163i s\u0103 lucreze ceva timp disperarea regelui: mie asta \u00eemi face pl\u0103cere\u201c.
\nCritica este posibil\u0103, <\/strong>
\ndar nu hot\u0103r\u00e2toare<\/strong>
\nDemocra\u0163ia este \u00een criz\u0103 \u015fi critica tot mai frecvent\u0103 a capitalismului nu mai surprinde pe nimeni \u00een Occident. Doar \u00een Rom\u00e2nia, din cauza unei traume vechi sau a uneia induse mai nou, critica democra\u0163iei a r\u0103mas subiect tabu.
\nRazmig Keucheyan, profesor de sociologie la Sorbona, afirm\u0103 \u00eentr-un eseu: \u201eCa toate regimurile politice, democra\u0163iile nu sunt nemuritoare. Ele pot s\u0103 dispar\u0103 \u015fi merit\u0103 s\u0103 ne \u00eentreb\u0103m cum s-au n\u0103scut. Democra\u0163iile reprezentative sunt un ansamblu de institu\u0163ii politice, juridice, economice \u015fi culturale… Un principiu trebuie s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103, totu\u015fi, caracteristic democra\u0163iilor reprezentative: sufragiul universal, adic\u0103 dreptul fiec\u0103rei persoane adulte de a-\u015fi alege reprezentan\u0163ii sau de a se pronun\u0163a la un referendum. Acest drept este \u00eenso\u0163it de o serie de libert\u0103\u0163i fundamentale: de con\u015ftiin\u0163\u0103, de opinie, de asociere \u015fi organizare.\u201c Am ales aceast\u0103 opinie pentru a ne re\u00eentoarce la o tem\u0103 introdus\u0103 de Grecia \u00een politica Uniunii Europene odat\u0103 cu victoria \u00een alegeri, \u00een ianuarie trecut, a unui partid de (extrem\u0103) st\u00e2nga, Syriza. Oric\u00e2t de mari au fost eforturile Bruxelles-ului de a \u00eempiedica victoria nemul\u0163umi\u0163ilor \u015fi a revolta\u0163ilor asupra politicii de austeritate impus\u0103 Greciei de la Berlin, aleg\u0103torii au rezistat p\u00e2n\u0103 la cap\u0103t. A \u00eenvins democra\u0163ia? Evolu\u0163ia raporturilor Atenei cu Bruxelles nu confirm\u0103. Pierre Moscovici, comisar european al afacerilor economice, a\u015faz\u0103 \u00eentr-o aritmetic\u0103 simpl\u0103 voin\u0163a grecilor exprimat\u0103 la vot: \u201eEste logica lui 70-30. 70 de procente dorite de Bruxelles (\u00een rediscutarea datoriei Greciei, n.n.) nu sunt negociabile, restul de 30% pot fi negociate\u201c. \u201e\u00cen ierarhia valorilor politice ale timpului nostru, afirm\u0103 Razmig Keucheyan, suveranitatea popular\u0103 p\u0103le\u015fte \u00een aceast\u0103 situa\u0163ie\u201c.
\nSummit excep\u0163ional, <\/strong>
\nm\u0103suri modeste<\/strong>
\nUniunea European\u0103 a organizat \u00een aprilie un summit extraordinar consacrat fluxului de emigran\u0163i sedu\u015fi de limanul statelor dezvoltate. De fapt, este vorba de o nou\u0103 form\u0103 de disperare a lumii s\u0103race. Italia nu mai face fa\u0163\u0103 tentativelor africanilor \u015fi maghrebienilor de a-\u015fi \u00eencerca norocul pe b\u0103tr\u00e2nul continent. Tragediile nu se mai sf\u00e2r\u015fesc. \u00cenghesui\u0163i \u00een ambarca\u0163iuni improvizate, mii de argonau\u0163i ai disper\u0103rii sf\u00e2r\u015fesc \u00eeneca\u0163i \u00een apele Mediteranei. La propunerea cancelarului Angela Merkel, Uniunea European\u0103 a luat decizia tripl\u0103rii bugetului programului Triton conceput la U.E. pentru opera\u0163iuni de supraveghere a frontierelor Italiei \u015fi de salvare a imigran\u0163ilor. Parisul consider\u0103 m\u0103surile \u00eenc\u0103 insuficiente. \u00cen tradi\u0163ia politicii ei anti-imigra\u0163ioniste, Londra arunc\u0103 vina pe temerarii care \u00ee\u015fi p\u0103r\u0103sesc \u0163\u0103rile de origine. Roma atrage aten\u0163ia c\u0103 Marea Mediteran\u0103 a fost transformat\u0103 \u00een cimitir marin \u015fi c\u0103, singur\u0103, este neputincioas\u0103 \u00een fa\u0163a unei tragedii de pe urma c\u0103reia profit\u0103 re\u0163elele de trafican\u0163i de oameni. Perspectiva: noi m\u0103suri draconice de stopare a exodului s\u0103racilor lumii. Poate fi st\u0103vilit acest tip de trafic prin m\u0103suri de for\u0163\u0103? AFP informeaz\u0103 c\u0103 Uniunea European\u0103 ia \u00een calcul opera\u0163iuni severe de supraveghere, asem\u0103n\u0103toare celor de ap\u0103rare a frontierelor pe vreme de r\u0103zboi. A fost avansat\u0103 ideea distrugerii \u201eflotilei mor\u0163ii\u201c chiar pe teritoriul de provenien\u0163\u0103 al acesteia.
\nDimensiunea haosului provocat de \u201eprim\u0103vara arab\u0103\u201c \u00eel face pe un expert \u00een chestiunea Orientului s\u0103 se \u00eentrebe dac\u0103 a meritat s\u0103 fie eliminat Gaddafi, lider al Libiei p\u00e2n\u0103 acum trei ani. R\u0103spunsul \u00eei pune \u00een dificultate pe cei care au sus\u0163inut strategia \u00eenl\u0103tur\u0103rii regimurilor dictatoriale din Maghreb. Sub dictatori ca Sadam Hussein \u015fi Muamar El Gaddafi, marile migra\u0163ii de popula\u0163ie nu au fost posibile. Potrivit declara\u0163iei unui fost pre\u015fedinte al Comisiei de politic\u0103 extern\u0103 a Uniunii Africane, gabonezul Jean Ping, Occidentul a urm\u0103rit s\u0103 schimbe dictatorii \u2013 cu care colaborase profitabil \u2013, \u00een timp ce Uniunea African\u0103 ar fi preferat o schimbare de sisteme politice. Dac\u0103 lucrurile au stat a\u015fa, atunci de ce Uniunea African\u0103 nu a ac\u0163ionat \u00een direc\u0163ia dorit\u0103 \u00eenainte de insurec\u0163iile din \u201eprim\u0103vara arab\u0103\u201c? Ar fi prevenit erorile Occidentului, unu, \u015fi, doi, ar fi contribuit din interior la nevoia de mai mult\u0103 democra\u0163ie \u00een Africa. A\u015fa, ast\u0103zi, amploarea exodului de popula\u0163ie dep\u0103\u015fe\u015fte cu mult posibilit\u0103\u0163ile reale de interven\u0163ie \u00een favoarea azilan\u0163ilor. \u00cen plus, a devenit un fenomen cu dezvolt\u0103ri imprevizibile: nimeni nu poate garanta c\u0103 fundamentali\u015ftii islamici nu se vor folosi de c\u0103r\u0103u\u015fii maritimi pentru a infiltra \u00een Europa insurgen\u0163i fanatici, preg\u0103ti\u0163i pentru noi acte de terorism.
\nOpinia unui rus despre asasinarea lui Boris Nem\u0163ov<\/strong>
\nFostul prim-ministru rus Mihail Kasianov, unul dintre opozan\u0163ii pre\u015fedintelui Putin, \u015fi-a spus p\u0103rerea \u00een leg\u0103tur\u0103 cu asasinarea lui Boris Nem\u0163ov. Are Putin vreo responsabilitate \u00een crima din februarie?, l-a \u00eentrebat un ziarist, preciz\u00e2nd c\u0103 a existat suspiciunea unei leg\u0103turi \u00eentre eliminarea lui Nem\u0163ov \u015fi evenimentele legate de actul terorist de la redac\u0163ia publica\u0163iei Charlie Hebdo. \u201eTez\u0103 ridicol\u0103, a r\u0103spuns Kasianov. De ce s-ar fi revoltat islami\u015ftii \u00eempotriva lui, Boris a ap\u0103rat \u00eentotdeauna libertatea de expresie \u015fi nu a spus nimic \u00eempotriva Islamului. Este o explica\u0163ie artificial\u0103. Ini\u0163ial, autorit\u0103\u0163ile (ruse, n.n.) au fost tentate s\u0103 fac\u0103 s\u0103 se cread\u0103 c\u0103 ar fi fost vorba de un complot al serviciilor secrete occidentale sau ucrainene; explica\u0163ia nu a impresionat opinia public\u0103, a\u015fa c\u0103 a fost inventat\u0103 istoria cu Charlie Hebdo. Cum nici aceast\u0103 versiune nu a convins prea mult\u0103 lume, autorit\u0103\u0163ile au recurs la o alt\u0103 explica\u0163ie: ar putea fi vorba de o \u00abcrim\u0103 f\u0103r\u0103 mobil\u00bb. De fapt, puterea spune orice pentru a evita s\u0103 recunoasc\u0103 un asasinat politic al c\u0103rui comanditar se afl\u0103 \u00een Rusia. Dup\u0103 p\u0103rerea mea, nu Vladimir Putin a dat ordinul: cred c\u0103 acest asasinat a fost un \u015foc pentru el. Putin nu are interes \u00een aceast\u0103 crim\u0103; el caut\u0103 cu orice pre\u0163 s\u0103 evite tulbur\u0103ri interne \u00een Rusia, nu vrea s\u0103 creasc\u0103 ne\u00eencrederea poporului fa\u0163\u0103 de regim, \u00een special a clasei medii, care este mult mai fragil\u0103 dec\u00e2t se crede. Dar climatul pe care l-a instaurat \u00een Rusia de un an de zile a creat condi\u0163ii pentru un astfel de asasinat. De c\u00e2nd Boris Nem\u0163ov \u015fi cu mine \u2013 \u015fi \u00eenc\u0103 al\u0163ii \u2013 am denun\u0163at anexarea Crimeii, propaganda oficial\u0103 ne-a tratat ca pe \u00aba cincea coloan\u0103\u00bb. \u00cen discursurile lui, Putin a declarat c\u0103 Rusia are \u00abdu\u015fmani \u00een interior\u00bb; am fost cita\u0163i nominal. Unii au putut interpreta aceast\u0103 atmosfer\u0103 de ur\u0103 ca un apel la crim\u0103. Iat\u0103 unde se afl\u0103 marea responsabilitate a pre\u015fedintelui rus\u201c.
\n\u00cen loc de Post Scriptum<\/strong>
\nAm primit un repro\u015f din partea unui poet cu o mare acuitate critic\u0103 (ciudat la un poet, nu-i a\u015fa?) care a socotit prea \u201estilizat\u0103\u201c \u015fi \u201eevaziv\u0103\u201c pledoaria mea pentru finalizarea anchetei privind rezultatul alegerilor preziden\u0163iale din Rom\u00e2nia (vezi \u201eO victorie merit\u0103 s\u0103 poarte nume bun \u00een istorie\u201c \u2013 Cultura, nr. 15, din 23 aprilie). Poetul m-a \u00eentrebat: de fapt, ce conte\u015fti, victoria alesului? Nu, nu contest nici victoria alesului, nici victoria \u00een sine. Contest onestitatea celor care manipuleaz\u0103 electoratul. \u015eiretlicul const\u0103 \u00een crearea unui alibi \u2013 fraudarea rezultatului \u2013 pentru a acoperi un eventual e\u015fec. M\u0103 intereseaz\u0103, \u00een calitate de cet\u0103\u0163ean, ce s-ar fi \u00eent\u00e2mplat \u00een situa\u0163ia \u00een care rezultatul alegerilor ar fi confirmat sondajele de dinainte de primul tur de scrutin? S\u0103 ne amintim: cu un ceas mai devreme de cunoa\u015fterea rezultatului unii aleg\u0103tori se \u00eendreptau amenin\u0163\u0103tor spre sediul partidului al c\u0103rui candidat era dat, ini\u0163ial, c\u00e2\u015ftig\u0103tor; idem la Cluj \u015fi Sibiu. Revede\u0163i reportajele de televiziune din seara lui 16 noiembrie. Furtuna amenin\u0163\u0103toare s-a oprit brusc c\u00e2nd \u00eenvinsul l-a felicitat pe \u00eenving\u0103tor \u00eenainte de comunicarea oficial\u0103 a rezultatului. Din acea clip\u0103, lozinca \u201ejos comuni\u015ftii!\u201c a fost \u00eenlocuit\u0103 cu \u201esuntem pa\u015fnici!\u201c. De la Cluj \u015fi Sibiu nu s-a mai transmis nimic. Finalizarea anchetei cerut\u0103 de cei care au suspectat fraudarea alegerilor poate restabili adev\u0103rul \u00een privin\u0163a mobilului acelor demonstra\u0163ii. Oricare ar fi rezultatul anchetei, adev\u0103rul va ie\u015fi \u00eenving\u0103tor.
\nAsta am vrut s\u0103 spun c\u00e2nd am scris c\u0103 o victorie merit\u0103 s\u0103 poarte nume bun \u00een istorie.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Izolat \u00een \u00eemp\u0103r\u0103\u0163ia internetului, am socotit c\u0103 este \u00een\u0163elept s\u0103 pre\u0163uiesc doar opiniile rezonabile. Aflu c\u0103, \u00een plin\u0103 schimbare de moravuri, publica\u0163ia francez\u0103 Le Point a scos un num\u0103r special dedicat seduc\u0163iei \u015fi manipul\u0103rii \u00een politic\u0103. Pentru a fi conving\u0103tori, \u00eengrijitorii acestui num\u0103r au f\u0103cut apel la autoritatea unor g\u00e2nditori, scriitori \u015fi politicieni precum Machiavelli,… Cite\u0219te mai mult »Idei r\u0103zle\u0163e despre seduc\u0163ie \u015fi manipulare<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[3],"tags":[14141,14142,9010,14140,14139],"class_list":["post-23268","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-politica","tag-grecia-in-politica-uniunii-europene","tag-ierarhia-valorilor-politice","tag-machiavelli","tag-profesor-de-sociologie","tag-razmig-keucheyan"],"views":1228,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23268","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=23268"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23268\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=23268"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=23268"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=23268"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}