{"id":23264,"date":"2015-05-06T20:34:38","date_gmt":"2015-05-06T18:34:38","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=23264"},"modified":"2015-05-06T20:34:38","modified_gmt":"2015-05-06T18:34:38","slug":"cultura-nimicului","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/cultura-nimicului\/","title":{"rendered":"Cultura nimicului"},"content":{"rendered":"

Motive de optimism exist\u0103 \u00eentotdeauna, iar c\u00e2nd te a\u015ftep\u0163i mai pu\u0163in, \u00ee\u0163i ies \u00een cale. Iat\u0103, mai zilele trecute, dup\u0103 ni\u015fte ani ap\u0103s\u0103tori de a\u015fteptare, am aflat dintr-un sondaj c\u0103 direc\u0163ia spre care ne \u00eendrept\u0103m noi, rom\u00e2nii, este cea bun\u0103 \u015fi, fire\u015fte, m-am \u00eentrebat care s\u0103 fie sursele de optimism ale celor chestiona\u0163i, \u201ece-i m\u00e2n\u0103 pe ei \u00een lupt\u0103?\u201c. Cu alte cuvinte, ce mi-a sc\u0103pat, ce n-am descoperit \u00eenc\u0103 \u015fi de unde, din ce secund\u0103 a istoriei \u00eencepe binele?<\/strong> <\/em><\/p>\n

Privind \u00een urm\u0103, nu pot ignora succesiunea de dictaturi, mult mai asem\u0103n\u0103toare unele cu altele dec\u00e2t am fi tenta\u0163i, unii dintre noi, s\u0103 credem. De la cea s\u00e2ngeroas\u0103 a lui Dej, Pauker \u015fi Luka L\u00e1szl\u00f3, p\u00e2n\u0103 \u00een 1964, c\u00e2nd, sub acela\u015fi Gheorghiu-Dej, dar f\u0103r\u0103 ceilal\u0163i doi \u015fi, mai ales, f\u0103r\u0103 Stalin, a plecat armata sovietic\u0103 de ocupa\u0163ie, s-au deschis \u00eenchisorile pentru de\u0163inu\u0163ii politici care mai r\u0103m\u0103seser\u0103 \u00een via\u0163\u0103. Cu toate astea, nu se poate uita c\u0103, p\u00e2n\u0103 atunci, au avut loc ni\u015fte crime at\u00e2t de abjecte, \u00eenc\u00e2t nicio istorie, oric\u00e2t de scurt\u0103, de gr\u0103bit\u0103 sau de p\u0103rtinitoare ar fi, nu are dreptul s\u0103 le treac\u0103 \u00een uitare. Au fost ani teroriza\u0163i de activi\u015fti semianalfabe\u0163i, de delatori \u015fi de o justi\u0163ie pentru care celebra balan\u0163\u0103 nu \u00eensemna nimic, c\u0103ci atunci au fost uci\u015fi, pe l\u00e2ng\u0103 v\u00e2rfurile \u201eburghezo-mo\u015fierimii\u201c,\u00a0 \u015fi c\u00e2\u0163iva dintre comuni\u015ftii lumina\u0163i. Epoca Ceau\u015fescu a \u00eenceput cu c\u00e2\u0163iva ani buni, \u00een care, \u00eentr-un timp uluitor de scurt, s-a restabilit leg\u0103tura cu\u00a0 trecutul nostru cultural, fiind abandonat realismul socialist \u015fi readuse la lumin\u0103 c\u00e2teva capitole esen\u0163iale ale istoriei rom\u00e2ne\u015fti. Breasla scriitoriceasc\u0103 \u015fi-a rec\u00e2\u015ftigat demnitatea \u015fi prestigiul, de\u015fi num\u0103rul scriitorilor era foarte redus \u00een compara\u0163ie cu al celor de azi, peste 2.800 de membri cu acte \u00een regul\u0103, cu a c\u0103ror asurzitoare t\u0103cere lumea s-a obi\u015fnuit deja de mult. Nu pare s\u0103 existe nimic de ap\u0103rat, de c\u00e2\u015ftigat, sunt zeci de parohii care nu se \u00eent\u00e2lnesc dec\u00e2t la vot, o dat\u0103 la nu \u015ftiu c\u00e2\u0163i ani. Minirevolu\u0163ia cultural\u0103 este, cred, \u00eenceputul adev\u0103ratei \u201eepoci de aur\u201c care s-a sf\u00e2r\u015fit sub zidul unei caz\u0103rmi din fosta capital\u0103 a \u0162\u0103rii Rom\u00e2ne\u015fti. Acolo s-a \u00eencheiat epoca, dar au r\u0103mas, p\u00e2n\u0103 \u00een zilele noastre, comuni\u015ftii, cei mai mul\u0163i dintre ei reconverti\u0163i la un anticomunism gre\u0163os. Cei ce te suspectau odinioar\u0103 de antisovietism caut\u0103 acum cu \u00eend\u00e2rjire antiamericani \u015fi antioccidentali. \u00cen anii \u201eepocii\u201c apuse, scriitorii trebuiau s\u0103 devin\u0103 \u201eajutoare de n\u0103dejde ale partidului\u201c, acesta fiind, \u00een viziunea conduc\u0103torilor de atunci, principalul titlu de noble\u0163e. Dup\u0103 Revolu\u0163ie, idealul pomenit a fost atins: cei mai mul\u0163i \u015fi-au g\u0103sit un st\u0103p\u00e2n, un drapel \u015fi un carnet de partid, iar \u00een judecarea unor c\u0103r\u0163i \u015fi a unor nume politica ocup\u0103 un loc mai important dec\u00e2t \u00een anii de care to\u0163i se desolidarizeaz\u0103. Revolu\u0163ia a fost un uria\u015f punct de cotitur\u0103: \u00eent\u00e2lnirea cu libertatea \u2013 pentru care marea majoritate a oamenilor s-au dovedit a nu fi fost preg\u0103ti\u0163i. Ultimul deceniu din sfertul de secol care a trecut de atunci s-a \u00eencheiat cu dictatura mitoc\u0103neasc\u0103 \u015fi gol\u0103neasc\u0103 a lui Traian B\u0103sescu. Ea este o sintez\u0103 a tot ce s-a consolidat din dictaturile precedente, \u00eencep\u00e2nd cu antiintelectualismul \u015fi cu dispre\u0163ul pentru educa\u0163ie. De la r\u0103zboi \u00eencoace, \u00een majoritatea absolut\u0103 a posturilor importante s-au instalat activi\u015ftii: cei analfabe\u0163i \u015fi cu diverse tare, la \u00eenceput, continu\u00e2nd cu cei \u015fcoli\u0163i rapid, mai ales la \u015fcoala vie\u0163ii, \u015fi sf\u00e2r\u015find cu cei de azi, cu multe diplome, dar f\u0103r\u0103 urm\u0103 de cultur\u0103. \u015etiu cum s\u0103 se \u00eembrace, conduc ma\u015fini scumpe, nu sunt ocoli\u0163i de femeile \u00eenzestrate\u00a0 cu acela\u015fi IQ, \u015ftiu c\u00e2te cuburi de ghea\u0163\u0103 se pun \u00eentr-un pahar cu whisky, dar, ca to\u0163i \u00eenainta\u015fii lor de la Negru Vod\u0103 \u00eencolo \u015fi \u00eencoace, au o mentalitate de slug\u0103, bine dezvoltat\u0103. Ura, arest\u0103rile spectaculoase, dela\u0163iunea, ho\u0163ia \u015fi la\u015fitatea au fost cultivate cu h\u0103rnicie \u00een to\u0163i anii de dup\u0103 r\u0103zboi, indiferent cum s-a numit \u201econduc\u0103torul\u201c. Ca \u015fi ieri, ca \u015fi mai demult, toate c\u00e2te se \u00eent\u00e2mpl\u0103\u00a0 \u00een acest moment la noi se \u00eentind \u00eentre \u201eba p-a m\u0103-tii\u201c, \u201elas c\u0103 \u015ftiu eu!\u201c \u015fi \u201edec\u00e2t s\u0103 moar\u0103 mama, mai bine…\u201c. Dar s\u00e3 revin la \u00eentrebarea ini\u0163ial\u0103: care s\u0103 fie sursa optimismului din sondajul pomenit? Plecarea lui B\u0103sescu ar putea fi o explica\u0163ie, dar numai pentru cei ce nu v\u0103d ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een jur. Rom\u00e2nia pare o balt\u0103 st\u0103tut\u0103, tulbure, \u00een care nici m\u0103car soarele nu se mai reflect\u0103. Nicio \u00eentrebare decisiv\u0103 nu pare s\u0103 chinuie circumvolu\u0163iunile na\u0163iei, nimic nu mai doare, nimic nu mai preocup\u0103, o \u0163ar\u0103 anesteziat\u0103 \u015fi adormit\u0103 \u00eentr-o cut\u0103 a istoriei, un fel de soldat japonez adormit \u00een Insula U.E., \u00een a\u015fteptarea unei \u00eendep\u0103rtate epoci \u00een care urmeaz\u0103 s\u0103 se nasc\u0103 intelectualii, fermentul care s\u0103 o readuc\u0103 \u00een istorie. Marile excep\u0163ii care mai exist\u0103 nu se v\u0103d, doar moartea ne atrage aten\u0163ia asupra a ce am pierdut \u015fi c\u00e2t ar fi putut \u00eenv\u0103\u0163a na\u0163ia de la ei. Mul\u0163i dintre cei care suplinesc acest rol nu sunt dec\u00e2t, cum spunea Sainte-Beuve, ni\u015fte Calibani care se cred Shakespeare. \u0162ara care nu demult era o for\u0163\u0103 \u00een sport a ajuns s\u0103 aib\u0103 o singur\u0103 sportiv\u0103 de performan\u0163\u0103, Simona Halep, care nu datoreaz\u0103 nimic patriei, aceasta doar s-a \u00eempropriet\u0103rit cu ea. \u00cen rest, tot mai multe \u015fcoli \u00eenchise, sute de mii de copii uita\u0163i sau lipsi\u0163i de p\u0103rin\u0163i, droga\u0163i, ho\u0163i \u015fi curve, maladii \u00eenfloritoare care nu prea demult fuseser\u0103 eradicate, \u015fi cam pe aici. Dincolo de p\u0103durile v\u00e2ndute pe nimic, de p\u0103m\u00e2ntul \u00eenstr\u0103inat cu aceea\u015fi periculoas\u0103 iresponsabilitate, \u015fi de o istorie, odinioar\u0103 demn\u0103 de toat\u0103 admira\u0163ia, acum uitat\u0103, ignorat\u0103 \u015fi chiar v\u00e2ndut\u0103. Cu fiecare zi ce trece,\u00a0 dispar semnele drumului nostru prin timp. Cur\u00e2nd se vor \u00eemplini o sut\u0103 de ani de la Marea Unire\u00a0 \u015fi deocamdat\u0103\u00a0 nu se vede niciunde vreun semn al respectului nostru pentru cei ce au realizat acest uluitor vis.\u00a0 A\u015fa-zi\u015fii politicieni\u00a0 se ocup\u0103 cu prioritate de propriile interese: alegeri, pensii, c\u0103l\u0103torii. \u00cen rest, soarta animalelor de la circ brutalizate, se spune, \u00een timpul dresajului.\u00a0 Ce ne facem \u00eens\u0103 cu miile de animale de experien\u0163\u0103 din toate laboratoarele lumii? Nu \u00eei este mil\u0103 nim\u0103nui de cobai \u015fi de c\u00e2ini? Cobaii ar trebui s\u0103 se bucure de cea mai mare \u00een\u0163elegere, pentru c\u0103 \u015fi noi, rom\u00e2nii, am ajuns cobaii capitalismului s\u0103lbatic, ai marilor trusturi. \u00cen aceast\u0103 rev\u0103rsare de mil\u0103 \u015fi-au g\u0103sit un loc \u015fi cioc\u00e2rliile: nu o mie de p\u0103s\u0103rele \u00eempu\u015fcate, pe zi \u015fi pe cap de italian, ci doar cinci sute! Este la \u00eendem\u00e2na tuturor s\u0103 observe c\u0103 oricine poate lua tot ce dore\u015fte din aceast\u0103 minunat\u0103 \u0163ar\u0103. C\u0103tu\u015fele nu sunt pentru str\u0103ini, ele sunt destinate, de\u015fi cam selectiv, marilor p\u0103c\u0103to\u015fi \u015fi ho\u0163i ai na\u0163iei noastre. Deocamdat\u0103 ne afl\u0103m \u00eentr-un sezon al procurorilor care fac tot posibilul s\u0103 par\u0103 un fel de Gulliveri \u00een \u0163ara piticilor, \u00eenc\u00e2t au prins ur\u0103 chiar \u015fi pe Parlament pentru c\u0103 uneori refuz\u0103 s\u0103-i asculte. V\u00e2n\u0103toarea senatorului Dan \u015eova este demn\u0103 de aceast\u0103 epoc\u0103 de \u00eenver\u015funat\u0103 justi\u0163ie cu vizibile accente sadice. Cum s\u0103 fii judecat dac\u0103 n-ai purtat c\u0103tu\u015fe \u015fi nu \u0163i-ai f\u0103cut stagiul la Beciul Domnesc? Din p\u0103cate, nimeni nu-i poate \u00eempiedica s\u0103 se poarte cum vor, c\u0103ci popula\u0163ia patriei, \u00een marea ei majoritate, este obsedat\u0103 de moa\u015fte, agheazm\u0103 \u015fi, cum s-a v\u0103zut, obsedat\u00e3 s\u0103 fie oameni c\u00e2t mai mul\u0163i al\u0103turi de Gigicu, s\u0103 protesteze c\u0103 i s-a interzis s\u0103 intre \u00een Cimitirul \u201eEternitatea\u201c. \u015ei, cum rezult\u0103 din diverse reportaje, nu se \u015ftie ce se s\u0103rb\u0103tore\u015fte la Pa\u015fte sau la Cr\u0103ciun, preotul din sat este considerat autorul Bibliei, ploile sunt urmate de inunda\u0163ii, dup\u0103 care vine seceta \u015fi, dac\u0103 apele nu le-au luat casele, ele pot la fel de bine s\u0103 ard\u0103, apoi se pune iarna \u015fi, p\u00e2n\u0103 vine armata, oamenii r\u0103m\u00e2n \u00een cas\u0103 \u015fi beau z\u0103pad\u0103 topit\u0103, dup\u0103 care vin ajutoarele\u00a0 de la Uniunea European\u0103, zah\u0103r, ulei conserve \u015fi ce o mai fi, astfel \u00eenc\u00e2t situa\u0163ia se \u00eembun\u0103t\u0103\u0163e\u015fte. Alt\u0103dat\u0103 veneau turcii sau t\u0103tarii, acum au sosit, \u00een sf\u00e2r\u015fit, americanii,\u00a0 deci nu ne mai temem de ru\u015fi, \u201eiar noi locului ne \u0163inem, cum am fost a\u015fa r\u0103m\u00e2nem!\u201c. Nici noii politicieni n-au venit cu un proiect de \u0163ar\u0103, \u015fi nici noi nu le cerem nimic, fiindc\u0103 de sute de ani tr\u0103im de azi pe azi \u015fi ce e m\u00e2ine vom vedea m\u00e2ine, \u015fi via\u0163a trece, iar noi, oric\u00e2t de pu\u0163in ne-ar pl\u0103ti ei, tot mai pu\u0163in putem munci. \u00centr-un caiet de noti\u0163e din anii socialismului, am g\u0103sit ni\u015fte curiozit\u0103\u0163i care pe atunci nu erau deloc curiozit\u0103\u0163i. La un magazin alimentar din Cluj se vindeau chilo\u0163i de dam\u0103, cu condi\u0163ia s\u0103 cumperi \u015fi dou\u0103 kilograme de pe\u015fte oceanic. \u00cen alt ora\u015f nu puteai s\u0103 cumperi un sicriu dac\u0103 nu d\u0103deai o sut\u0103 de ou\u0103 \u015fi, \u00een plus, nu-\u0163i luai \u015fi o peruc\u0103. La o ferm\u0103 de porci de l\u00e2ng\u0103 Bucure\u015fti puteai vedea ni\u015fte biete animale mutilate oribil. Diver\u015fi trec\u0103tori, poate paznicii \u015fi locuitorii de ocazie din zon\u0103, teroriza\u0163i de foame, t\u0103iau h\u0103lci de carne de pe ei. Toate acestea s-au petrecut acum trei decenii, dar\u00a0 \u00eentre unele \u00eent\u00e2mpl\u0103ri de atunci \u015fi de acum\u00a0 exist\u0103 un fir ro\u015fu prin timp, un fir nev\u0103zut asemenea liniilor de for\u0163\u0103 dintre lucruri, a\u015fa cum le percepuse Huxley dup\u0103 prima doz\u0103 de acid lisergic. Optimismul despre care vorbeam \u0163ine de o privire foarte superficial\u0103 asupra lucrurilor \u015fi asupra istoriei. Schimb\u0103rile adev\u0103rate \u00eencep cu educa\u0163ia, iar aici nu avem motive de entuziasm. De nivelul educa\u0163iei depind demnitatea \u015fi libertatea. C\u00e2t\u0103 cultur\u0103, at\u00e2ta libertate. Dar din moment ce ne \u00eenc\u0103p\u0103\u0163\u00e2n\u0103m s\u0103 cultiv\u0103m nimicul, nesemnificativul, aflatul \u00een treab\u0103…<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Motive de optimism exist\u0103 \u00eentotdeauna, iar c\u00e2nd te a\u015ftep\u0163i mai pu\u0163in, \u00ee\u0163i ies \u00een cale. Iat\u0103, mai zilele trecute, dup\u0103 ni\u015fte ani ap\u0103s\u0103tori de a\u015fteptare, am aflat dintr-un sondaj c\u0103 direc\u0163ia spre care ne \u00eendrept\u0103m noi, rom\u00e2nii, este cea bun\u0103 \u015fi, fire\u015fte, m-am \u00eentrebat care s\u0103 fie sursele de optimism ale celor chestiona\u0163i, \u201ece-i m\u00e2n\u0103… Cite\u0219te mai mult »Cultura nimicului<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[13156],"tags":[14137,14138,4,4681,729,5930,14136],"class_list":["post-23264","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-editorial","tag-antiintelectualismul","tag-beciul-domnesc","tag-editorial","tag-gheorghiu-dej","tag-istorie","tag-realismul-socialist","tag-succesiunea-de-dictaturi"],"views":2834,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23264","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=23264"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23264\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=23264"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=23264"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=23264"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}