Nu \u015ftiu cum vor mai sta lucrurile la data public\u0103rii acestor r\u00e2nduri. Dar \u015ftiu cum stau ele ast\u0103zi, 20 aprilie 2015, c\u00e2nd scriu. Deschid la prima or\u0103 a dimine\u0163ii televizorul s\u0103 ascult \u015ftirile. \u015ei m\u0103 pomenesc \u0163ip\u00e2nd singur\u0103 prin cas\u0103. Copilul scos din apele Mediteranei de c\u0103tre paza de coast\u0103 e o feti\u0163\u0103 frumoas\u0103 care seam\u0103n\u0103 leit cu nepoata mea african\u0103. Dau telefon \u00een Fran\u0163a unde e familia fetei mele. Au v\u0103zut \u015fi ei copilul mort. \u015ei-au dat \u015fi ei seama de asem\u0103nare. \u015ei sunt \u015foca\u0163i. Slav\u0103 Domnului c\u0103 nu s-au trezit cele mici.
\nFeti\u0163a noastr\u0103 a fost adoptat\u0103 \u015fi adus\u0103 \u00een Europa c\u00e2nd avea c\u00e2teva luni. Dintr-o \u0163ar\u0103 distrus\u0103 de r\u0103zboaie de pe continentul negru. Copilul scos din ape acum de pe coasta italian\u0103 venea \u015fi el dintr-o \u0163ar\u0103 african\u0103 distrus\u0103 de r\u0103zboaie. Dar a avut mai pu\u0163in noroc dec\u00e2t feti\u0163a noastr\u0103. L-a \u00eenghi\u0163it Mare Nostrum. A\u015fa aud c\u0103 se nume\u015fte programul de salvare a naufragia\u0163ilor de pe Marea Mediteran\u0103. Mare Nostrum. Un nume arogant din pornire. Fiindc\u0103 Mediterana nu este numai a noastr\u0103, adic\u0103 a Europei de Vest. Mediterana este \u015fi Thalassa, este \u015fi Bahar. Ea este \u015fi a fost totdeauna binecuv\u00e2ntare pentru trei continente. Mare mai frumoas\u0103 nici nu cred c\u0103 exist\u0103 pe lume!
\nMini\u015ftrii \u0163\u0103rilor europene aduna\u0163i la Luxemburg p\u0103streaz\u0103 un moment de reculegere pentru mor\u0163ii din noaptea trecut\u0103. Se crede c\u0103 sunt vreo \u015fapte sute. De la or\u0103 la or\u0103 num\u0103rul lor cre\u015fte. Acum sunt nou\u0103 sute. Din vasul naufragiat pe coasta libian\u0103. Dar \u00een acelea\u015fi dou\u0103zeci \u015fi patru de ore s-au mai \u00eenecat c\u00e2teva sute aproape de Lampedusa. \u015ei al\u0163ii o sut\u0103 \u00een apropierea unei insule grece\u015fti. Ast\u00e3zi, c\u00e2nd scriu.
\nProiectul italian are nevoie de bani europeni pentru ap\u0103rarea coastelor. Ap\u0103rarea coastelor cost\u0103 mai mult dec\u00e2t \u00ee\u015fi poate permite o singur\u0103 \u0163ar\u0103. A\u015fa c\u0103 statele europene consimt s\u0103-\u015fi adune puterile pentru a ap\u0103ra Europa. Bani \u015fi iar bani, pentru echipamente acvatice, pentru personal specializat, ambulan\u0163e, spitale… autopsii. Pentru cei care \u015fi-au ales cum s\u0103 moar\u0103. \u00ceneca\u0163i \u00een apele Marei Nostrum sau uci\u015fi de bombe la ei acas\u0103. Bombe care tot ale noastre sunt. Noi le trimitem, noi le lu\u0103m bani pe ele, noi \u00eei \u00eenvr\u0103jbim unii \u00eempotriva altora, sus\u0163inem guverne de tr\u0103d\u0103tori, pl\u0103tim pentru propagand\u0103, le distrugem tradi\u0163iile, le d\u0103m foc. Mai ales dac\u0103 ne stau \u00een drum. Sau \u00een drumurile prin care \u00eencerc\u0103m s\u0103 ne ap\u0103r\u0103m de cre\u015fterea unor economii care ne-ar putea concura. Destabiliz\u0103m zonele prin care ele ar putea ajunge spre noi. Uita\u0163i-v\u0103 pe hart\u0103. De ce coasta de nord a continentului african? De ce Irakul? De ce Iranul? Unde este a\u015fezat Yemenul, de a \u00eenceput \u015fi acolo omorul?
\n\u00centr-unul dintre ora\u015fele de la Marea Nordului exist\u0103 un muzeu. \u015ei \u00een muzeu sunt expuse cor\u0103biile cu care se f\u0103cea comer\u0163ul de sclavi. Am fost acolo cu copiii de la o \u015fcoal\u0103. Partea scufundat\u0103 \u00een ape a ambarca\u0163iunilor era prev\u0103zut\u0103 cu trape. Prin ele se aruncau \u00een mare cadavrele sutelor de negri care nu rezistau la drum. Cei care rezistau au umplut cealalt\u0103 parte a p\u0103m\u00e2nturilor de pe coasta Oceanului Atlantic. Mirare pe care \u015fi-a exprimat-o o dat\u0103, pe vremea c\u00e2nd o duceam s\u0103 vad\u0103 muzeele Europei, copila mea. \u201eMam\u0103, m-a \u00eentrebat, cum se explic\u0103 c\u0103 \u00een America sunt at\u00e2\u0163ia africani?\u201c \u201eAu fost du\u015fi acolo cu for\u0163a, i-am spus, \u00eentr-o vreme a nemerniciei\u201c.
\nCopilul pe care l-a adoptat fiica mea, feti\u0163a frumoas\u0103 crescut\u0103 de la c\u00e2teva luni printre noi, a\u015fteapt\u0103 num\u0103r\u00e2nd zilele s\u0103 vin\u0103-n vacan\u0163\u0103 pe malul Mediteranei. \u00cei place s\u0103 stea pe \u0163\u0103rm. \u00cei place s\u0103 \u00eenoate. \u00cei place la \u201eThalassa\u201c. Nu \u015ftim cum se spune \u00een limba ei Thalassa. Arabii \u00eei spun Bahar, dar feti\u0163a noastr\u0103 este din Etiopia. \u015ei pentru ea, limba ei, printre at\u00e2tea neamuri europene, va fi pierdut\u0103.
\nNu \u015ftiu ce \u00eei vom spune c\u00e2nd se va face mare. \u015ei c\u00e2nd probabil c\u0103 ne va \u00eentreba \u00eentr-o zi de ce Mare Nostrum a devenit cimitir. Nu o sut\u0103, nu o mie, ci zeci de mii de naufragia\u0163i\u00a0 \u00een doar c\u00e2\u0163iva ani.
\n\u201eMam\u0103, o va \u00eentreba \u015fi ea pe fiica mea, de ce negrii, de ce africanii, de ce oamenii de pe cel\u0103lalt mal au murit \u00eeneca\u0163i \u00een Mediteran\u0103? \u015ei cum de \u015fi-au ales ei de bun\u0103voie o asemenea moarte?\u201c \u201eNu \u015fi-au ales-o de bun\u0103voie. Dar era o vreme a nemerniciei\u201c, \u00eei va spune la r\u00e2ndul ei fata mea.
\n\u00cei va fi greu s\u0103-i explice c\u0103 ei sperau c\u0103 pe cel\u0103lalt mal vor avea parte de-o via\u0163\u0103 mai bun\u0103. Ne\u00een\u0163eleg\u00eend c\u0103 unii, de pe cealalt\u0103 parte, le-au trimis \u00eent\u00e2i bombe. Apoi le-au luat ultimul ban ca s\u0103-i scape de bombe. Ziarele \u00een \u0163\u0103rile lor sunt pline de anun\u0163uri \u00een acest sens. Pe cei care dau anun\u0163uri nu-i urm\u0103re\u015fte nimeni. Dispera\u0163ii sunt urca\u0163i pe ambarca\u0163iuni primitive. Dar li se pare un risc mai mic dec\u00e2t cel de a muri \u00eengropa\u0163i de explozii. Cerul e albastru. Marea e albastr\u0103. Doar fundul ei este negru ca moartea.
\nCei care sunt salva\u0163i de la naufragiu nu cred c\u0103 vor mai avea vreo \u015fans\u0103 de a fi vreodat\u0103 oameni echilibra\u0163i psihic. Femeia din spitalul atenian care a n\u0103scut pe barc\u0103 doi gemeni, care s-a scufundat \u00een mare cu cei doi prunci de c\u00e2teva ore \u00een bra\u0163e, care a fost pescuit\u0103 la scurt timp str\u00e2ng\u00e2ndu-\u015fi gemenii la piept, femeia care acum st\u0103 sub p\u0103turi \u015fi d\u00e2rd\u00e2ie, f\u0103r\u0103 s\u0103 se poat\u0103 apropia de copiii ei a\u015feza\u0163i al\u0103turi, nu mai scoate o vorb\u0103 de c\u00e2nd a ajuns pe \u0163\u0103rm. Nici privirea sticloas\u0103 nu mi se pare de bun augur. Dac\u0103 va fi s\u0103-\u015fi revin\u0103, dac\u0103 va fi s\u0103-\u015fi creasc\u0103 gemenii printre noi, ne va putea ierta oare vreodat\u0103? C\u0103 a trebuit s\u0103 ajung\u0103 aici. C\u0103 a trebuit pentru asta s\u0103 o porneasc\u0103 complet con\u015ftient\u0103 de pericolul la care se expune, pe mare? C\u0103 am scos-o din mare?<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Nu \u015ftiu cum vor mai sta lucrurile la data public\u0103rii acestor r\u00e2nduri. Dar \u015ftiu cum stau ele ast\u0103zi, 20 aprilie 2015, c\u00e2nd scriu. Deschid la prima or\u0103 a dimine\u0163ii televizorul s\u0103 ascult \u015ftirile. \u015ei m\u0103 pomenesc \u0163ip\u00e2nd singur\u0103 prin cas\u0103. Copilul scos din apele Mediteranei de c\u0103tre paza de coast\u0103 e o feti\u0163\u0103 frumoas\u0103 care… Cite\u0219te mai mult »Vremea nemerniciei<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[1],"tags":[],"class_list":["post-23251","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-mozaic"],"views":1005,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23251","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=23251"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23251\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=23251"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=23251"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=23251"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}