{"id":23249,"date":"2015-05-01T16:57:45","date_gmt":"2015-05-01T14:57:45","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=23249"},"modified":"2015-05-01T16:57:45","modified_gmt":"2015-05-01T14:57:45","slug":"am-talent-si-nu-ma-las","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/am-talent-si-nu-ma-las\/","title":{"rendered":"\u201eAm talent \u015fi nu m\u0103 las…\u201c"},"content":{"rendered":"

Vintil\u0103 Mih\u0103ilescu, Petre Matei (coord.), Condi\u0163ia rom\u0103 \u015fi schimbarea discursului<\/em>, Editura Polirom, Ia\u015fi, 2014<\/strong><\/p><\/blockquote>\n

\u201eAm talent \u015fi nu m\u0103 las… \/ To\u0163i m\u0103 \u015ftiu bomb\u0103 cu ceas, \/\u015ei ceva nou dak scot, \/ Explodeaz\u0103, rupe TOT\u201c. Cu siguran\u0163\u0103 pute\u0163i identifica genul muzical c\u0103ruia \u00eei apar\u0163in aceste versuri. Urmeaz\u0103 o grimas\u0103 care poate varia de la pl\u0103cere la dispre\u0163 profund, dublat de o renegare absolut\u0103. Atitudinea secund\u0103 sun\u0103, parc\u0103, mai verosimil\u0103 pentru toat\u0103 lumea. De ce? Pentru c\u0103 este vorba despre o tem\u0103 mai mult dec\u00e2t controversat\u0103 \u00een spa\u0163iul cultural, politic \u015fi social rom\u00e2nesc: problema rom\u0103. \u00cen fa\u0163a unui asemenea subiect m\u00e2inile se agit\u0103, vocile se ridic\u0103 \u015fi spr\u00e2ncenele se \u00eencrunt\u0103; altfel spus, reac\u0163ii de suprasaturare, c\u0103ci to\u0163i cunoa\u015ftem tot ce se poate \u015fti despre \u0163igani. \u00cens\u0103 cum proced\u0103m dac\u0103 discursul nostru asupra romilor este doar o construc\u0163ie ce ascunde semnifica\u0163ii mult mai ad\u00e2nci, care conduc la reconsiderarea propriei noastre identit\u0103\u0163i? Astfel de probleme, departe de a fi facile sau comode, sunt dezbr\u0103cate de prejudec\u0103\u0163i \u015fi cli\u015fee \u00een noul volum colectiv ap\u0103rut \u00een 2014 la Editura Polirom, sub atenta coordonare a lui Vintil\u0103 Mih\u0103ilescu \u015fi Petre Matei, care se intituleaz\u0103 Condi\u0163ia rom\u0103 \u015fi schimbarea discursului. Inten\u0163ia acestui volum este anun\u0163at\u0103 de Vintil\u0103 Mih\u0103ilescu \u00een primul articol, se prefigureaz\u0103 o serie de volume care s\u0103 aduc\u0103 \u00een aten\u0163ia publicului specializat, dar \u015fi a celui larg rezultatele celor trei ani de cercetare din cadrul proiectului cultural despre politicile rome, desf\u0103\u015furat la SNSPA.
\nTitlul anun\u0163\u0103 perspectivele abordate de cei \u015fapte autori care contribuie la demontarea prejudec\u0103\u0163ilor asupra comunit\u0103\u0163ilor rome. Volumul se deschide cu prezentarea celor \u015fapte cercet\u0103tori: Iulia Hasdeu, Petre Matei, Vintil\u0103 Mih\u0103ilescu, Imre Nogradi, Martin Olivera, Biljana Skimi\u00e6 \u015fi C\u0103t\u0103lina Tes\u0103r. Cele opt capitole sunt fundamental diferite unele de celelalte, at\u00e2t ca subiect, c\u00e2t \u015fi ca metod\u0103 de analiz\u0103 sau instrumentar antropologic. \u00cen ciuda acestor varia\u0163ii, exist\u0103 o constant\u0103 care confer\u0103 sens \u015fi unitate volumului, reg\u0103sindu-se la nivelul inten\u0163ional al celor \u015fapte studii. Ele \u00ee\u015fi propun demontarea cli\u015feelor ce fundamenteaz\u0103 discursul asupra romilor, c\u00e2t \u015fi reconsiderarea propriilor no\u0163iuni identitare ale non-romilor, numi\u0163i generic \u201egadje\u201c. Demersul nu este unul original, acest lucru fiind vizibil prin bibliografia extrem de divers\u0103 men\u0163ionat\u0103 la sf\u00e2r\u015fitul fiec\u0103rui capitol. Referin\u0163ele la acest subiect sunt legitimate de autori cu prestigiu interna\u0163ional, \u00eens\u0103 originalitatea volumului const\u0103 \u00een conexiunea dintre discursul asupra romilor \u015fi cel asupra propriei apartenen\u0163e culturale, a structurilor unei societ\u0103\u0163i ce necesit\u0103 o permanent\u0103 raportare la Cel\u0103lalt pentru a-\u015fi putea defini frontierele etnice, culturale, sociale. Stereotipurile formate \u00een jurul \u0163iganilor se bazeaz\u0103 pe imagini construite ale \u0163iganului v\u0103zut ca nomad, izvor al spaimelor sau \u201ele bon sauvage\u201c, a\u015fa cum subliniaz\u0103 Vintil\u0103 Mih\u0103ilescu \u00een introducerea sa. Cele trei atribute constituie ocazii de legitimare a unor categoriz\u0103ri ce stigmatizeaz\u0103 \u0163iganii, inferioriz\u00e2ndu-i \u00een jocul pentru putere. Aceste stigmatiz\u0103ri exercitate de c\u0103tre gadje reprezint\u0103 rezultatul politicilor de unificare, care nu las\u0103 loc diversit\u0103\u0163ii sociale, culturale \u015fi istorice, \u00eentruc\u00e2t omogenizarea permite un control mai eficient. Reac\u0163ia romilor genereaz\u0103 adev\u0103rate procese identitare, av\u00e2nd consecin\u0163e at\u00e2t asupra discursului extern, c\u00e2t \u015fi a celui intern. Spre exemplu, costumul feminin rom reprezint\u0103 aceast\u0103 dualitate a vie\u0163ii, fiind un marcaj, o frontier\u0103 interetnic\u0103, a\u015fa cum remarc\u0103 Iulia Ha\u015fdeu. Compus\u0103 din dou\u0103 p\u0103r\u0163i, cea de sus,
\nconsiderat\u0103 pur\u0103, \u015fi cea de jos, impur\u0103, vestimenta\u0163ia sugereaz\u0103 \u201edialectica rom\/ gadje\u201c, opozi\u0163ia dintre dou\u0103 lumi fundamental diferite, dar care au nevoie una de cealalt\u0103 pentru a-\u015fi stabili frontierele identitare.
\nUn alt aspect studiat \u00een volum se refer\u0103 la transmiterea \u015fi medierea patrimoniului cultural. Imre Nogradi pune \u00een discu\u0163ie problema omului-mediator care nu are o participare pasiv\u0103, rezum\u00e2ndu-se la condi\u0163ia de simplu \u201evehicul mediatic\u201c, ci \u201einfluen\u0163eaz\u0103 con\u0163inutul mediatic\u201c prin subiectivitatea creatoare ce impune jocul inova\u0163ie-tradi\u0163ie. Autorul ridic\u0103 un semn de \u00eentrebare, polemiz\u00e2nd \u00een jurul legitimit\u0103\u0163ii sau ilegitimit\u0103\u0163ii unei mediologii umane \u00een care omul nu este scop, ci mijloc.
\nVolumul devine un veritabil tratat de imagologie, \u00eendeosebi \u00een ultimele dou\u0103 capitole, apar\u0163in\u00e2nd coordonatorilor. Petre Matei \u00ee\u015fi \u00eentreab\u0103 cititorii \u201eCum a devenit \u0163iganul bau-bau?\u201c, iar r\u0103spunsurile oferite contureaz\u0103 imaginea \u0163iganului ca ho\u0163 de copii. Acest construct cultural a fost utilizat din trei perspective: istoria copil\u0103riei, disciplinarea copilului \u015fi alteritatea generatoare de spaime. Realitatea joac\u0103 un rol secund \u00een aceste interpret\u0103ri, \u00eentruc\u00e2t imaginarul amplific\u0103 faptele din necesitatea stabilirii unei diferen\u0163ieri c\u00e2t mai substan\u0163iale \u00eentre Noi \u015fi Ei, \u00eentre civiliza\u0163i \u015fi primitivi. Autorul surprinde \u015fi evolu\u0163ia imaginii acestui bau-bau generic, imagine care se men\u0163ine p\u00e2n\u0103 \u00een prezent, \u00een ciuda tendin\u0163elor de devalorizare impregnate \u00een mentalitate pe fondul unei ra\u0163iuni \u201epolitically correct\u201c.
\nVintil\u0103 Mih\u0103ilescu problematizeaz\u0103 un subiect delicat al actualit\u0103\u0163ii: manelele. Cercet\u0103torul nume\u015fte cinci p\u0103cate ale acestui gen muzical: na\u0163ional, cultural, trupesc, economico-moral \u015fi rasial. Manelele sunt abordate ca fenomen social \u015fi eveniment ce presupune o performare, adic\u0103 o scen\u0103. Originalitatea teoriei lui Mih\u0103ilescu vine din lansarea ipotezei conform c\u0103reia manelele sunt produsul unui anumit \u201eceva\u201c al societ\u0103\u0163ii, acel \u201eceva\u201c pe care autorul \u00eel nume\u015fte \u201emanelism\u201c . Este, de asemenea, abordat\u0103 economia risipei identitare, \u00een\u0163eleas\u0103 \u00een contextul \u00een care banii sunt \u201eo proprietate pozitiv\u0103 a irosirii\u201c, asigur\u00e2nd deci prestigiul social. A\u015fadar, se creeaz\u0103 o ierarhie social\u0103, diferen\u0163ierea \u00eentre barosan, fraier \u015fi du\u015fman. Aceast\u0103 diferen\u0163iere se desf\u0103\u015foar\u0103 pe fondul unei lupte fictive pentru \u201erecunoa\u015ftere social\u0103 spectacular\u0103\u201c, lupt\u0103 ce trebuie \u00een\u0163eleas\u0103 ca argument al rebeliunii rome contra ordinii gadje, r\u0103sturn\u00e2nd ierarhiile acesteia.
\nCondi\u0163ia rom\u0103 \u015fi schimbarea discursului este o carte complex\u0103, presupun\u00e2nd o abordare pluridisciplinar\u0103 \u015fi numeroase referin\u0163e culturale. Accentul este pus pe alternarea cadrelor de studiu, acceptarea \u015fi \u00een\u0163elegerea identit\u0103\u0163ii sociale diverse, precum \u015fi pe rolul etnografiei, care are datoria, scrie Vintil\u0103 Mih\u0103ilescu, \u201es\u0103 ofere o imagine a convergen\u0163elor \u015fi a diferen\u0163ierilor lumii rome <…> prin traducerea celor patru categorii de actori sociali care evolueaz\u0103 de regul\u0103 \u00een re\u0163ele separate ale spa\u0163iului social: statul, societatea civil\u0103 cu activi\u015ftii s\u0103i romi \u015fi neromi, academia \u015fi, mai presus de toate, comunit\u0103\u0163ile rome \u00eensele. \u201ePozi\u0163iile critice anti-rome reprezint\u0103 at\u00e2t un discurs identitar extern, c\u00e2t \u015fi unul intern. Ca expresie absolut\u0103 a alterit\u0103\u0163ii, romii reprezint\u0103 o amenin\u0163are a ordinii sociale, iar prin respingerea lor ne confirm\u0103m apartenen\u0163a la cultura superioar\u0103. Identitatea noastr\u0103 se construie\u015fte \u00een oglinda lor, c\u0103ut\u00e2ndu-\u015fi confirmarea \u00een func\u0163ia scenic\u0103 a carnavalescului rom. Vintil\u0103 Mih\u0103ilescu afirm\u0103 c\u0103 \u0163iganul \u201ene expune propria noastr\u0103 parte blestemat\u0103\u201c, iar refuzul cunoa\u015fterii lor simbolizeaz\u0103 teama de a ne confrunta cu propria cunoa\u015ftere, cu analizarea propriului discurs identitar.
\nCondi\u0163ia rom\u0103 \u015fi schimbarea discursului este asemeni unei fuste colorate de \u0163iganc\u0103: are zeci de pliuri colorate ce mascheaz\u0103 o realitate printr-o poveste, care se mi\u015fc\u0103 fo\u015fnitor la fiecare pas, atr\u0103g\u00e2nd at\u00e2t privirile curioase ale trec\u0103torilor, c\u00e2t \u015fi huiduielile gadje ale celor situa\u0163i undeva mai sus, sus de tot, acolo unde \u00een difuzoare se mai aude doar un slab \u201eOoooooo, via\u0163a meaaaaaaaa…\u201c<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Vintil\u0103 Mih\u0103ilescu, Petre Matei (coord.), Condi\u0163ia rom\u0103 \u015fi schimbarea discursului, Editura Polirom, Ia\u015fi, 2014 \u201eAm talent \u015fi nu m\u0103 las… \/ To\u0163i m\u0103 \u015ftiu bomb\u0103 cu ceas, \/\u015ei ceva nou dak scot, \/ Explodeaz\u0103, rupe TOT\u201c. Cu siguran\u0163\u0103 pute\u0163i identifica genul muzical c\u0103ruia \u00eei apar\u0163in aceste versuri. Urmeaz\u0103 o grimas\u0103 care poate varia de la… Cite\u0219te mai mult »\u201eAm talent \u015fi nu m\u0103 las…\u201c<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[56],"tags":[14132,14131,10256],"class_list":["post-23249","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-antropologica","tag-conditia-roma-si-schimbarea-discursului","tag-petre-matei","tag-vintila-mihailescu"],"views":1594,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23249","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=23249"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23249\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=23249"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=23249"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=23249"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}