{"id":23231,"date":"2015-05-01T16:40:53","date_gmt":"2015-05-01T14:40:53","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=23231"},"modified":"2015-05-01T16:41:41","modified_gmt":"2015-05-01T14:41:41","slug":"clarice-lispector-literatura-si-existenta","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/clarice-lispector-literatura-si-existenta\/","title":{"rendered":"Clarice Lispector. Literatur\u0103 \u015f[i existen\u0163\u0103"},"content":{"rendered":"

Clarice Lispector, Aproape de inima vijelioas\u0103 a lumii<\/em>, traducere de Dan Munteanu Col\u00e1n, Bucure\u015fti, <\/strong>Editura Univers, 2014<\/strong><\/p><\/blockquote>\n

Motto: \u201eMadame Bovary? <\/strong><\/em>C\u2019est moi!\u201c <\/strong><\/em><\/p>\n

(Clarice Lispector)<\/strong><\/p>\n

Afirmat\u0103 pe nea\u015fteptate \u00een spa\u0163iul cultural brazilian \u015fi transformat\u0103 peste noapte, imediat dup\u0103 publicarea primului s\u0103u roman, Aproape de inima vijelioas\u0103 a lumii (1943), \u00eentr-o adev\u0103rat\u0103 figur\u0103-cult, supranumit\u0103 \u201emarea vr\u0103jitoare a literaturii braziliene\u201c, dar r\u0103m\u00e2n\u00e2nd, din cauza caracterului adesea experimental al prozei sale \u015fi a permanentului ei efort de a da un nou sens limbajului romanesc al vremii (care \u00eei p\u0103rea prea \u00een\u0163epenit \u00een cli\u015fee), mai degrab\u0103 citat\u0103 dec\u00e2t citit\u0103, Clarice Lispector (1920-1977) este una dintre marile voci ale literaturii continentului sud-american. Iar opera sa nu \u00eenceteaz\u0103 s\u0103 suscite comentarii dintre cele mai diverse \u2013 \u015fi nici s\u0103 fascineze cititorul dispus s\u0103 treac\u0103 dincolo de grani\u0163ele consacrate ale nara\u0163iunii tradi\u0163ionale.
\nUn debut impresionant<\/strong>
\nConsiderat\u0103 de numero\u015fi exege\u0163i cea mai valoroas\u0103 scriitoare de origine evreiasc\u0103 dup\u0103 Franz Kafka, Lispector s-a n\u0103scut \u00een Ucraina, dar a crescut \u00een Recife, Brazilia, unde familia sa (care \u00eendurase teribile suferin\u0163e de pe urma pogromurilor din timpul R\u0103zboiului Civil din Rusia) emigrase la \u00eenceputul lui 1922. R\u0103mas\u0103 de timpuriu orfan\u0103 de mam\u0103, Clarice trebuie s\u0103 se adapteze atmosferei tumultuoase din Rio de Janeiro, unde se mut\u0103 tat\u0103l s\u0103u, \u00een speran\u0163a unei vie\u0163i mai bune, aici ea \u00eencep\u00e2nd \u015fi studii universitare de drept, dar afirm\u00e2ndu-se \u015fi ca jurnalist\u0103 \u015fi ca autoare de proz\u0103 scurt\u0103. Romanul ei de debut, Perto do cora\u00e7\u00e3o selvagem, o impune cu repeziciune \u015fi definitiv drept reprezentant\u0103 de seam\u0103 a modernismului \u00een Brazilia, formula narativ\u0103 practicat\u0103 de autoare \u00een aceast\u0103 carte \u2013 \u015fi excelent st\u0103p\u00e2nit\u0103, \u00een ciuda tinere\u0163ii sale \u2013 fiind pe bun\u0103 dreptate comparat\u0103 cu tehnicile monologului interior \u015fi ale fluxului con\u015ftiin\u0163ei, a\u015fa cum sunt ele cunoscute mai ales \u00een proza de limb\u0103 englez\u0103, \u00een crea\u0163ia lui James Joyce sau a Virginiei Woolf. \u00cen parantez\u0103 fie spus, chiar titlul romanului lui Lispector, ca \u015fi epigraful, sunt preluate din Portret al artistului \u00een tinere\u0163e, cu toate c\u0103 autoarea m\u0103rturise\u015fte c\u0103 l-a citit pe Joyce abia dup\u0103 acest debut fulminant, sintagma care d\u0103 titlul c\u0103r\u0163ii sale fiind sugerat\u0103 de scriitorul L\u00facio Cardoso, unul dintre prietenii apropia\u0163i ai lui Clarice Lispector \u015fi unul dintre principalii ei sus\u0163in\u0103tori.
\nImediat dup\u0103 apari\u0163ie, cartea aceasta (excelent tradus\u0103 \u00een rom\u00e2ne\u015fte de Dan Munteanu Col\u00e1n!) e catalogat\u0103 ca eveniment lingvistic, capodoper\u0103 juvenil\u0103 \u015fi chiar, de c\u0103tre L\u00eado Ivo, drept \u201ecel mai reu\u015fit roman scris vreodat\u0103 \u00een limba portughez\u0103 de o femeie\u201c, fiind recompensat cu prestigiosul premiu Gra\u00e7a Aranha pentru roman, \u00een anul 1944. Aleg\u00e2nd s\u0103 prezinte, utiliz\u00e2nd procedee ale modernismului, tr\u0103irile \u015fi fr\u0103m\u00e2nt\u0103rile unei protagonist \u2013 Joana \u2013, aflate pe dificilul drum al descoperirii de sine \u015fi al trecerii de la copil\u0103rie la adolescen\u0163\u0103, iar apoi la maturitate, Clarice Lispector porne\u015fte, din capul locului, pe un drum neumblat p\u00e2n\u0103 atunci \u00een literatura brazilian\u0103, mai preocupat\u0103, \u00een anii \u015fi deceniile anterioare, de \u201emarile\u201c subiecte (tematica social\u0103 ori istoric\u0103) ori de conflictele bine construite. Cu o art\u0103 uluitoare, t\u00e2n\u0103ra scriitoare dezv\u0103luie, adesea \u00eentr-un singur paragraf, combina\u0163ia de frumuse\u0163e \u015fi grotesc ori primejdie existent\u0103 p\u00e2n\u0103 \u015fi \u00een cele mai (aparent) ne\u00eensemnate fiin\u0163e ori \u00eent\u00e2mpl\u0103ri. Poate \u015fi de aceea (tocmai de aceea!), ceea ce o parte a criticii a considerat a fi simplu e\u015fec ori ne\u00eemplinire stilistic\u0103 datorate lipsei de maturitate reprezint\u0103 \u00een egal\u0103 m\u0103sur\u0103 specificul crea\u0163iei unei autoare de un talent rar \u2013 dar \u015fi marea sa reu\u015fit\u0103. C\u0103ci, chiar \u015fi \u00een secven\u0163ele narative \u00een care totul pare excesiv studiat, p\u00e2n\u0103 la gradul de a se transforma \u00een manier\u0103, Lispector demonstreaz\u0103 excelente intui\u0163ii, surprinz\u00e2nd revela\u0163iile personajelor sale ori sf\u00e2\u015fierea lor l\u0103untric\u0103 \u00eentr-un mod absolut nou \u015fi \u00eentru totul conving\u0103tor \u00een literatura brazilian\u0103 a epocii \u2013 \u015fi nu numai. \u015ei de\u015fi evenimentele care marcheaz\u0103 la nivel exterior existen\u0163a Joanei, protagonista din Aproape de inima vijelioas\u0103 a lumii, nu lipsesc (ea cre\u015fte al\u0103turi de un tat\u0103 iubitor dup\u0103 moartea prematur\u0103 a mamei, \u00ee\u015fi pierde apoi \u015fi tat\u0103l, ajunge \u00een casa unei m\u0103tu\u015fi, care, incapabil\u0103 s-o \u00een\u0163eleag\u0103, o va trimite la internat, se c\u0103s\u0103tore\u015fte cu ezitantul Ot\u00e1vio, doar pentru a-l p\u0103r\u0103si ulterior), ceea ce conteaz\u0103 \u00een romanul acesta sunt sentimentele Joanei, g\u00e2ndurile ei \u015fi, mai presus de toate, dorin\u0163a sa de a-\u015fi afirma individualitatea \u015fi voca\u0163ia artistic\u0103.
\nMode \u015fi modele<\/strong>
\nSpre deosebire de Borges, cu care a fost uneori comparat\u0103 \u00een ceea ce prive\u015fte capacitatea de a spune mult \u00een pu\u0163ine cuvinte, Clarice Lispector evit\u0103 modelele tradi\u0163ionale ale nara\u0163iunii \u015fi prefer\u0103 s\u0103 nu ofere cititorului satisfac\u0163ia anecdotei bine scrise. \u0162elul ei suprem, din punct de vedere estetic, va fi de a surprinde momentul tr\u0103it \u00een intensitatea sa unic\u0103, de a sugera (de a exprima!) sentimentul ambiguit\u0103\u0163ii \u015fi de a se situa \u00een mod deliberat printre ideile abstracte \u2013 nu o dat\u0103 preluate din g\u00e2ndirea \u015fi scrierile lui Spinoza, de care era foarte influen\u0163at\u0103 \u00een epoca elabor\u0103rii textului de fa\u0163\u0103. Prin urmare, personajele din carte, fie c\u0103 e vorba despre Joana, fie despre m\u0103tu\u015fa sa, de Ot\u00e1vio ori de b\u0103rbatul de care Joana se \u00eendr\u0103goste\u015fte la un moment dat, par lipsite de acele elemente de natur\u0103 s\u0103 le creioneze exact biografiile fic\u0163ionale, nu o dat\u0103 aceste personaje fiind privite ca versiuni transformate artistic ale propriei sensibilit\u0103\u0163i, oglinzi simbolice \u00een care autoarea \u00eens\u0103\u015fi s\u0103 se poat\u0103 privi \u2013 pentru a se putea, finalmente, \u00een\u0163elege \u015fi exprima pe sine. \u201eTot ce se petrece \u00een jurul meu m\u0103 atinge \u015fi m\u0103 influen\u0163eaz\u0103\u201c, spunea, \u00een acest sens, Clarice Lispector; \u201ev\u0103d prea mult, aud prea mult\u201c. Iar expresia \u00een plan narativ e singur\u0103tatea de care sunt afectate mai toate personajele pe care le-a creat, ca \u015fi convingerea acestora c\u0103 izolarea poate fi dep\u0103\u015fit\u0103 doar par\u0163ial \u015fi doar prin arta de care, \u00eentr-un fel sau altul, se simt atrase. Medita\u0163iile adesea amare asupra condi\u0163iei umane pe care le reg\u0103sim \u00een c\u0103r\u0163ile ei, de la cea de debut \u015fi p\u00e2n\u0103 la Leg\u0103turi de familie (La\u00e7os de fam\u00edlia, 1960) sau Apa vie (\u00c1gua viva, 1973) sunt determinate \u015fi de aceast\u0103 convingere, dar \u015fi de permanentul efort al autoarei de a spune esen\u0163ialul cu privire la natura individualit\u0103\u0163ii, la cea a solidarit\u0103\u0163ii sau la aceea a mereu complicatelor rela\u0163ii dintre oameni.
\nDe aceea, Aproape de inima vijelioas\u0103 a lumii este o carte centrat\u0103 \u00een jurul unei metafore pe care protagonista o exprim\u0103 extrem de pregnant, vorbind despre propria sa nevoie de a se sim\u0163i ocrotit\u0103, dar, deopotriv\u0103, despre latura opresiv\u0103 a oric\u0103rei rela\u0163ii umane, fie c\u0103 e vorba despre cea de iubire patern\u0103 sau de aceea a iubirii matrimoniale. Prin urmare, toate personajele din jurul Joanei devin replici pe care ele le dau acesteia, oglindind, practic, procesul ei de maturizare, textul func\u0163ion\u00e2nd \u00eentr-un mod oarecum asem\u0103n\u0103tor cu cel din Valurile Virginiei Woolf. Pline de introspec\u0163ii, paginile c\u0103r\u0163ii, chiar \u015fi atunci c\u00e2nd prezint\u0103 formal evenimentele existen\u0163ei exterioare, r\u0103m\u00e2n preocupate de latura interioar\u0103 \u015fi de ceea ce se petrece \u00een sufletul Joanei. C\u0103ci tocmai multitudinea de senza\u0163ii, percep\u0163ii \u015fi elanuri pe care le resimte aceasta o izoleaz\u0103 de ceilal\u0163i, fie prieteni, fie membri ai familiei, determin\u00e2nd opiniile \u00een general negative pe care cei din jur le au despre ea: m\u0103tu\u015fa o consider\u0103 \u201eo viper\u0103\u201c (f\u0103r\u0103 prieteni \u015fi incapabil\u0103 s\u0103-l g\u0103seasc\u0103 pe Dumnezeu), iar Ot\u00e1vio e deopotriv\u0103 atras \u015fi \u00eensp\u0103im\u00e2ntat de so\u0163ia lui.
\nIgnor\u00e2nd cu bun\u0103 \u015ftiin\u0163\u0103 categoriile \u2013 \u00eentotdeauna impuse de ceilal\u0163i \u2013 de bine \u015fi r\u0103u, Joana d\u0103 senza\u0163ia, \u00een multe momente, c\u0103 e o fiin\u0163\u0103 amoral\u0103, convins\u0103 c\u0103 tocmai situarea sa dincolo de orice conven\u0163ie (social\u0103) \u00eei permite s\u0103 descopere ceea ce conteaz\u0103 cu adev\u0103rat \u2013 \u00een lumea din jur \u015fi \u00een sine. Cu toate acestea \u015fi \u00een ciuda dificult\u0103\u0163ilor pe care un astfel de text le poate ridica \u00een fa\u0163a cititorului, personajele din Aproape de inima vijelioas\u0103 a lumii doresc cu disperare s\u0103 \u00een\u0163eleag\u0103 \u015fi s\u0103 fie \u00een\u0163elese, obsedate de distan\u0163a uneori imposibil de suprimat care exist\u0103 \u00eentre emo\u0163iile profunde \u015fi cuvintele care ar trebui s\u0103 le exprime, \u00eens\u0103 de cele mai multe ori nu reu\u015fesc s-o fac\u0103. E ca \u015fi cum Clarice Lispector ar \u00eencerca s\u0103 pun\u0103 \u00een paginile acestei c\u0103r\u0163i simbolurile lucrurilor din universul exterior prin descrierea atent\u0103 a lucrurilor \u00een sine, dorind, chiar dac\u0103 e con\u015ftient\u0103 de posibilul e\u015fec al unui asemenea demers, s\u0103 descopere modalitatea de a face ca emo\u0163ia s\u0103 comunice \u00een mod real cu sensul care-i este dat, dar \u015fi cu cuv\u00e2ntul care o exprim\u0103. Iar aceast\u0103 adev\u0103rat\u0103 lupt\u0103 a autoarei, care se v\u0103de\u015fte mai cu seam\u0103 la nivelul stilistic al textului, e \u00een permanen\u0163\u0103 dublat\u0103 de o alta, cea a Joanei de a se face corect \u00een\u0163eleas\u0103 \u00een rela\u0163iile pe care le are cu cei din jurul s\u0103u, dar \u015fi de a reu\u015fi s\u0103 p\u0103streze nealterate valorile \u00een care crede \u015fi aspira\u0163iile pe care le nutre\u015fte. Interesant este, de asemenea, c\u0103 statutul de eroin\u0103 la care viseaz\u0103 foarte de timpuriu Joana, dovad\u0103 dialogurile pe care le poart\u0103 cu tat\u0103l s\u0103u \u00eenc\u0103 pe c\u00e2nd e doar o feti\u0163\u0103, este atins, cu toate c\u0103 ea \u00eens\u0103\u015fi, ca personaj, pare a nu se ridica \u00eentotdeauna la nivelul speran\u0163elor pe care cititorul le are \u00een privin\u0163a ei. \u00cens\u0103 Joana devine o veritabil\u0103 eroin\u0103, mai cu seam\u0103 deoarece, \u00een ciuda tuturor problemelor pe care le are sau a atitudinii negative a celor din jur, \u00ee\u015fi p\u0103streaz\u0103 puterea de a crede \u00een adev\u0103rurile sale \u015fi de a le rosti \u2013 \u00eentotdeauna cu \u00eendr\u00e3zneal\u00e3. \u015ei, de\u015fi adev\u0103rul poate fi, cel pu\u0163in uneori, foarte pu\u0163in pl\u0103cut, cei care au puterea de a-l spune \u00een fa\u0163a celorlal\u0163i (care prefer\u0103 s\u0103 se ascund\u0103 \u00een spatele confortabilelor conven\u0163ii sociale) r\u0103m\u00e2n, orice am putea fi tenta\u0163i s\u0103 spunem, adev\u0103ra\u0163i eroi.
\nArta de a sim\u0163i \u015fi arta de a rosti<\/strong>
\nFiind primul roman al lui Clarice Lispector, Aproape de inima vijelioas\u0103 a lumii nu s-a aflat, dup\u0103 entuziasmul care a urmat public\u0103rii sale, prea adesea \u00een centrul studiilor critice care au fost dedicate autoarei braziliene. Cu toate acestea, e unul dintre cele mai reu\u015fite \u015fi mai profunde texte pe care aceasta le-a scris vreodat\u0103, reu\u015find s\u0103 pun\u0103 \u00een discu\u0163ie, cu temeritate \u015fi cu delicate\u0163e deopotriv\u0103, toate rolurile feminine prestabilite \u015fi s\u0103 g\u0103seasc\u0103 \u015fi modalit\u0103\u0163ile de a respinge toate acele for\u0163e exterioare ce \u00eempiedic\u0103 talentul artistic feminin s\u0103 se afirme \u00een mod plenar.
\nCartea devine, privit\u0103 astfel, \u015fi un extraordinar roman de formare, c\u0103ci drumul urmat de Joana, de la copil\u0103rie la descoperirea voca\u0163iei literare, este o veritabil\u0103 ini\u0163iere, \u00een cadrul c\u0103reia, nu o dat\u0103, Joana \u00ee\u015fi e sie\u015fi maestru ori ghid, \u00een mijlocul unei lumi prea pu\u0163in dispuse s\u0103 o asculte. Iar de-a lungul acestui sinuos traseu, deloc lipsit de mari dificult\u0103\u0163i, protagonista lui Lispector va avea posibilitatea de a-\u015fi exersa cele trei calit\u0103\u0163i pe care \u015ftie bine c\u0103 le posed\u0103: puterea (arta?) de a sim\u0163i, de a g\u00e2ndi \u015fi de a rosti. Ceea ce atrage de la bun \u00eenceput \u00een aceast\u0103 carte e faptul c\u0103 Joana \u00eens\u0103\u015fi descoper\u0103 doar pe parcurs, nicidecum dintr-odat\u0103, ce \u00eenseamn\u0103 pentru ea literatura \u015fi care sunt, \u00een acest nou context, rolul \u015fi sensul artei. Iar sacrificiul pe care trebuie s\u0103-l fac\u0103 pentru a avea acces la lumea pe care \u015fi-o dore\u015fte vizeaz\u0103 \u00een primul r\u00e2nd renun\u0163area la tot ceea ce, \u00een epoca respectiv\u0103, era considerat a \u00eensemna voca\u0163ie feminin\u0103, adic\u0103, \u00een fond, conformarea la imaginile consacrate de fiic\u0103 ascult\u0103toare, iar apoi de so\u0163ie \u015fi mam\u0103 supus\u0103. Numai c\u0103 ea le submineaz\u0103 de la bun \u00eenceput pe toate, m\u0103rturisindu-i tat\u0103lui ei c\u0103 \u00ee\u015fi dore\u015fte nici mai mult nici mai pu\u0163in dec\u00e2t \u201es\u0103 fie erou\u201c \u015fi provoc\u00e2ndu-\u015fi, dup\u0103 ani de zile, so\u0163ul cu aptitudinile ei intelectuale care devin, din punctul limitat de vedere al lui Ot\u00e1vio, o amenin\u0163are la adresa stabilit\u0103\u0163ii matrimoniale \u015fi mai ales la aceea a pozi\u0163iei sale de superioritate (masculin\u0103), ca intelectual, profesor de drept \u015fi autor de articole \u015ftiin\u0163ifice. Joana, cu aerul ei (comparat de unii critici cu cel al romanticilor \u201epoe\u0163i blestema\u0163i\u201c), devine o nea\u015fteptat\u0103 ipostaz\u0103 a \u201eartistului la tinere\u0163e\u201c, dar \u015fi protagonist\u0103 a unei aventuri \u00een egal\u0103 m\u0103sur\u0103 textuale \u015fi interpretative.<\/p>\n

C\u0103ci ea e aceea care \u00eel cite\u015fte pe Spinoza \u015fi-l \u00een\u0163elege mai bine dec\u00e2t \u201esavantul\u201c (mai precis, doar pre\u0163iosul!) s\u0103u so\u0163 \u2013 rela\u0163ia cu acesta devenind, pe alocuri, mai pu\u0163in o c\u0103snicie \u015fi mai mult o acerb\u0103 \u015fi abia disimulat\u0103 competi\u0163ie intelectual\u0103.
\n\u00cen plus, pentru Lispector, scrisul \u00eensu\u015fi e semnul \u2013 \u015fi replica \u00een cheie modern\u0103 \u2013 la semnifica\u0163iile biblicei C\u0103deri. De aici \u015fi sensurile imaginilor influen\u0163ate de imaginarul religios, de la \u015farpele cu care o asemuie\u015fte pe Joana m\u0103tu\u015fa sa la vie\u0163uitoarele pe care t\u00e2n\u0103ra le observ\u0103 \u015fi de care uneori reu\u015fe\u015fte s\u0103 se apropie cu mai mare u\u015furin\u0163\u0103 dec\u00e2t de oameni. Scrisul, a\u015fadar, ofer\u0103 omului accesul la un nou tip de cunoa\u015ftere, dep\u0103\u015find orice interdic\u0163ie prestabilit\u0103, impus\u0103 de orice autoritate, fie ea divin\u0103 sau uman\u0103, cu scopul de a men\u0163ine o ordine veche, pe care cei asemenea Joanei vor, desigur, s-o r\u0103stoarne. Cititorul, al\u0103turi de aceast\u0103 unic\u0103 protagonist\u0103, devine martorul unei ini\u0163ieri complicate \u015fi beneficiarul unui fruct al cunoa\u015fterii care e, de multe ori, amar, \u00eens\u0103 \u00eentotdeauna dezirabil. Joana, pe de alt\u0103 parte, \u00ee\u015fi asum\u0103 rolul \u015farpelui \u00een Paradis \u00een primul r\u00e2nd cu scopul de a se pune pe sine la ad\u0103post de toate m\u0103\u015ftile sociale pe care familia \u015fi cunoscu\u0163ii se a\u015fteptau (ori chiar doreau!) ca ea s\u0103 le adopte. Dar ea refuz\u0103 totul \u015fi respinge orice ar fi putut fi dinainte decis, aleg\u00e2nd s\u0103-\u015fi construiasc\u0103 destinul pe m\u0103sur\u0103 ce \u00ee\u015fi tr\u0103ie\u015fte via\u0163a, asum\u00e2ndu-\u015fi toate gre\u015felile pentru a se bucura, apoi, de toate beneficiile pe care o asemenea temeritate i le putea aduce.
\nTehnic\u0103 a romanului <\/strong>
\n\u015fi voci narative<\/strong>
\nF\u0103r\u0103 s\u0103 beneficieze de un narator omniscient, Aproape de inima vijelioas\u0103 a lumii pune \u00een scen\u0103 toate modalit\u0103\u0163ile \u2013 \u015fi subtilit\u0103\u0163ile \u2013 ce caracterizeaz\u0103 func\u0163ionarea con\u015ftiin\u0163ei c\u00e2torva personaje care ocup\u0103, pe r\u00e2nd, prim-planul textului. Cu toate astea, subiectivitatea Joanei \u015fi treptele devenirii sale reprezint\u0103 punctul nodal al c\u0103r\u0163ii, romanul \u00eencadr\u00e2ndu-se, din acest motiv, \u00een ceea ce critica a definit drept \u201econstruc\u0163ie monocentric\u0103\u201c. C\u0103ci, \u00een ciuda aparentei fragment\u0103ri, toate celelalte personaje depind de Joana \u2013 pe care trebuie s-o sus\u0163in\u0103, s-o contrazic\u0103 ori pur \u015fi simplu s-o oglindeasc\u0103, accentu\u00e2nd, \u00een acest fel, viabilitatea alegerilor protagonistei \u015fi caracterul s\u0103u puternic. \u00cen lipsa ei, acestea \u00ee\u015fi pierd consisten\u0163a, devenind apari\u0163ii de-a dreptul fantomatice \u015fi adesea decorative ori strict exterioare, chiar dac\u0103, formal, ele rostesc uneori lungi monologuri.
\nAproape de inima vijelioas\u0103 a lumii cap\u0103t\u0103, \u015fi \u00een acest fel, ca text romanesc, o stranietate ce deconcerteaz\u0103, deopotriv\u0103, un aer oniric, c\u00e2t\u0103 vreme numeroase momente esen\u0163iale \u00een evolu\u0163ia Joanei se petrec parc\u0103 \u00eentr-un vis ce nu poate fi \u00eentrerupt \u2013 numai c\u0103, s\u0103 nu uit\u0103m, toate secven\u0163ele acestuia sunt integrate \u00eentr-o re\u0163ea (social\u0103 \u015fi cultural\u0103) foarte bine definit\u0103, pe care, cel mai adesea, Joana o submineaz\u0103. \u00cen acest fel, scriitura lui Clarice Lispector cap\u0103t\u0103 noi valen\u0163e, criticii descoperind posibile apropieri \u00eentre fragmente din romanul de fa\u0163\u0103 \u015fi unele dintre cele mai reu\u015fite pagini din opera lui Katherine Mansfield, Andr\u00e9 Gide sau chiar Marcel Proust, cu literatura c\u0103ruia romanciera brazilian\u0103 avea declarate afinit\u0103\u0163i, romanul acesta miz\u00e2nd uneori pe elemente stilistice ce duc cu g\u00e2ndul la memoria involuntar\u0103 din \u00cen c\u0103utarea timpului pierdut. Iar dac\u0103, a\u015fa cum am spus, esen\u0163ial este \u00eentotdeauna, \u00een aceast\u0103 carte, nivelul interior, iar nu planul evenimentelor ce marcheaz\u0103 existen\u0163a public\u0103 a personajelor, prin analiza psihologic\u0103 \u00eentreprins\u0103 cu o extraordinar\u0103 acuitate, Lispector demonstreaz\u0103 o calitate de observa\u0163ie \u015fi de p\u0103trundere care pe drept cuv\u00e2nt poate fi numit\u0103 \u2013 a \u015fi fost, de altfel \u2013 dostoievskian\u0103.
\nPrin urmare, scriitoarea evit\u0103 cu grij\u0103 s\u0103 o sorteasc\u0103 pe Joana acelui happy-end specific prozei care cucerea, \u00een anii \u201940 ai secolului trecut, spa\u0163iul cultural brazilian, \u015fi care ar fi confirmat integrarea protagonistei \u00eentr-o lume \u00een ale c\u0103rei valori pur formale ea nu poate crede nicio clip\u0103. Iar Joana, printr-o duplicitate care nu e nicidecum superficialitate, dar \u015fi prin capacitatea de a se situa mereu \u00eentre grani\u0163ele ambiguit\u0103\u0163ii pe care ea \u00eens\u0103\u015fi le traseaz\u0103, exprim\u0103, pe de o parte, complexitatea dorin\u0163elor \u015fi aspira\u0163iilor feminine, dar reu\u015fe\u015fte s\u0103 dep\u0103\u015feasc\u0103 pasivitatea pe care se presupunea c\u0103 femeile dintr-o anumit\u0103 epoc\u0103 sau lume ar trebui s\u0103 o manifeste. Concret, Joana se desprinde foarte de timpuriu de toate personajele masculine cu care stabile\u015fte leg\u0103turi sau de care se simte temporar atras\u0103. Moartea prematur\u0103 a tat\u0103lui ei o face ca, ulterior, s\u0103 nu considere o catastrof\u0103 desp\u0103r\u0163irea de Ot\u00e1vio sau de iubitul pe care \u00eel are, dup\u0103 ce \u00eel las\u0103 pe fostul ei so\u0163 s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 al\u0103turi de Lidia, amanta sa deja \u00eens\u0103rcinat\u0103. Clarice Lispector intuie\u015fte perfect cum s\u0103 prezinte aceste iubiri incomplete, tragice sau ap\u0103rute \u00een momentele nepotrivite, exege\u0163ii afirm\u00e2nd c\u0103 \u00een acest fel scriitoarea (care numea acest fenomen \u201eamor ruim\u201c) a dat o form\u0103 specific\u0103 vechii iubiri tragice din teatrul clasic \u2013 iar acest lucru se vede \u00eenc\u0103 din epoca adolescen\u0163ei Joanei, c\u00e2nd ea este atras\u0103 de profesorul care \u00eei \u00eencurajeaz\u0103 aspira\u0163iile artistice, \u00eentre cei doi desf\u0103\u015fur\u00e2ndu-se \u015fi un complicat joc al seduc\u0163iei \u015fi al iubirii interzise.
\nInteresant este, apoi, c\u0103 Joana simte c\u0103, de fiecare dat\u0103 c\u00e2nd se implic\u0103 \u00eentr-o rela\u0163ie amoroas\u0103, capacitatea sa artistic\u0103 se diminueaz\u0103, decizia de a-l p\u0103r\u0103si pe Ot\u00e1vio fiind determinat\u0103 mai ales de convingerea pe care ea ajunge s-o aib\u0103, \u015fi anume c\u0103 mariajul acesta o nimice\u015fte, anul\u00e2ndu-i progresiv puterea \u015fi dorin\u0163a de a sim\u0163i \u2013 \u015fi de a afirma adev\u0103rurile profunde ale fiin\u0163ei sale. Semnificativ\u0103, de asemenea, r\u0103m\u00e2ne compara\u0163ia permanent\u0103 pe care cititorul o descoper\u0103 \u00eentre Ot\u00e1vio \u015fi tat\u0103l Joanei \u2013 cel care reu\u015fea mereu s\u0103 o ocroteasc\u0103 \u015fi s\u0103 o asculte, \u00een vreme ce c\u0103snicia cu specialistul \u00een drept devine treptat (dar \u00een foarte scurt timp!) asemenea unei \u00eenchisori care-i r\u0103pe\u015fte individualitatea \u015fi \u00eei seac\u0103 talentul, o temni\u0163\u0103, deci, din care Joana e convins\u0103 c\u0103 nu poate ie\u015fi dec\u00e2t p\u0103r\u0103sindu-\u015fi c\u0103minul conjugal. \u00cens\u0103 nici dup\u0103 aceea experien\u0163a strict erotic\u0103 nu e altceva pentru protagonista acestei c\u0103r\u0163i dec\u00e2t o alt\u0103 form\u0103 a puterii sale de a exprima (de a prinde ori de a \u201epune\u201c) lumea exterioar\u0103 \u00een propriile cuvinte \u2013 pe care \u00ee\u015fi reg\u0103se\u015fte dorin\u0163a de a le spune \u015fi mai ales de a le scrie.
\nFinalul textului, \u00een ciuda dorin\u0163ei cititorilor epocii \u00een care apare Aproape de inima vijelioas\u0103 a lumii de a primi sf\u00e2r\u015fitul fericit, consacr\u0103 singur\u0103tatea Joanei \u00eens\u0103, \u00een egal\u0103 m\u0103sur\u0103, eviden\u0163iaz\u0103 \u00eencrederea cresc\u00e2nd\u0103 pe care ea o are \u00een propriul talent \u015fi \u00een voca\u0163ia sa artistic\u0103. Contrazic\u00e2nd \u015fi chiar dispre\u0163uind toate rolurile sociale consacrate ale lumii braziliene, Joana alege s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 \u00een conformitate cu normele \u015fi regulile pe care ea \u00eens\u0103\u015fi le stabile\u015fte, doar \u00een acelea put\u00e2nd s\u0103 cread\u0103. C\u0103ci ea e \u00een primul r\u00e2nd o fiin\u0163\u0103 a cuv\u00e2ntului, tr\u0103ind, pe m\u0103sur\u0103 ce le elaboreaz\u0103, propriile fic\u0163iuni care devin, astfel, mai reale dec\u00e2t realitatea universului exterior al lumii \u00een care se desf\u0103\u015foar\u0103 existen\u0163a sa cotidian\u0103. Din acest punct de vedere, c\u0103l\u0103toria simbolic\u0103 a Joanei, \u00een drumul ei spre descoperirea de sine, o va aduce, \u00een cele din urm\u0103, aproape de propria sa inim\u0103 vijelioas\u0103, nu doar de aceea a lumii \u2013 cu care, \u00een parantez\u0103 fie spus, \u00een anumite momente, \u00een descenden\u0163a marilor romantici, pare a se identifica, g\u0103sind \u00een propria sa voca\u0163ie de creator obiectul suprem al veritabilei questa pe care o \u00eentreprinde \u015fi c\u0103reia cititorul \u00eei este martor. Modernismul crea\u0163iei \u015fi deopotriv\u0103 al viziunii lui Clarice Lispector se v\u0103de\u015fte exact \u00een acest punct, c\u0103ci devine clar, \u00een finalul c\u0103r\u0163ii, c\u0103 Joana a fost \u00eenvestit\u0103 cu o func\u0163ie dubl\u0103, fiind at\u00e2t personajul supus ini\u0163ierii, c\u00e2t \u015fi obiectivul mult dorit, c\u00e2t\u0103 vreme ceea ce ea dore\u015fte cu disperare s\u0103 afirme se afl\u0103 \u2013 la \u00eenceput ascuns, iar apoi tot mai vizibil \u2013 \u00een ea \u00eens\u0103\u015fi. Iar pentru a atinge acest suprem \u0163el artistic, decide s\u0103 aleag\u0103 arta \u00een pofida simplei \u015fi calmei existen\u0163e casnice care, \u00een viziunea sa, echivala cu o moarte spiritual\u0103, dup\u0103 cum ea \u00eens\u0103\u015fi afirm\u0103. Pentru Joana, la fel ca \u015fi pentru Lispector, a tr\u0103i \u015fi a scrie \u00eenseamn\u0103, \u00een mod semnificativ, acela\u015fi lucru, literatura tinz\u00e2nd, \u00een acest fel, s\u0103 devin\u0103 o veritabil\u0103 aren\u0103 a confrunt\u0103rii dintre for\u0163ele adverse prezente \u00een sufletul omenesc, dar \u015fi locul, singurul loc, unde adev\u0103rul \u2013 deopotriv\u0103 al artei \u015fi al vie\u0163ii \u2013 poate fi rostit p\u00e2n\u0103 la cap\u0103t.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Clarice Lispector, Aproape de inima vijelioas\u0103 a lumii, traducere de Dan Munteanu Col\u00e1n, Bucure\u015fti, Editura Univers, 2014 Motto: \u201eMadame Bovary? C\u2019est moi!\u201c (Clarice Lispector) Afirmat\u0103 pe nea\u015fteptate \u00een spa\u0163iul cultural brazilian \u015fi transformat\u0103 peste noapte, imediat dup\u0103 publicarea primului s\u0103u roman, Aproape de inima vijelioas\u0103 a lumii (1943), \u00eentr-o adev\u0103rat\u0103 figur\u0103-cult, supranumit\u0103 \u201emarea vr\u0103jitoare a… Cite\u0219te mai mult »Clarice Lispector. Literatur\u0103 \u015f[i existen\u0163\u0103<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[14126,14125],"class_list":["post-23231","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-aproape-de-inima-vijelioasa-a-lumii","tag-clarice-lispector"],"views":1447,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23231","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=23231"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23231\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=23231"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=23231"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=23231"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}