{"id":23229,"date":"2015-05-01T16:38:50","date_gmt":"2015-05-01T14:38:50","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=23229"},"modified":"2015-05-01T16:38:50","modified_gmt":"2015-05-01T14:38:50","slug":"ioan-alexandru-portret-complex","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/ioan-alexandru-portret-complex\/","title":{"rendered":"Ioan Alexandru \u2013 portret complex"},"content":{"rendered":"<blockquote><p><strong>Aurel Hancu, <em>Ioan Alexandru \u2013 monografie critic\u0103<\/em>, Editura Sf\u00e2ntul Ierarh Nicolae, 2014<\/strong><\/p><\/blockquote>\n<p>Profesorul \u015fi preotul greco-catolic din parohia T\u00e2rn\u0103venilor \u015fi a satelor din jur, Aurel Hancu, prieten apropiat al regretatului Ioan Alexandru, a reu\u015fit s\u0103 alc\u0103tuiasc\u0103 \u015fi s\u0103 publice aceast\u0103 prim\u0103 monografie ampl\u0103 pe care o merita \u00eenc\u0103 de mult marele poet.<br \/>\nCartea este compus\u0103 din capitolele: Profil biografic; Opera; Dosar critic; Lucian Blaga \u2013 Ioan Alexandru: convergen\u0163e lirice \u015fi nu numai; Lirica lui Ioan Alexandru \u00een actualitate; Aprecieri critice.<br \/>\nAutorul \u00ee\u015fi argumenteaz\u0103 astfel demersul s\u0103u critic: \u201eConsider\u0103m oportun s\u0103 prezent\u0103m un profil biografic al acestuia, s\u0103 ne oprim analitic asupra volumelor sale publicate, cu marcarea aspectelor de ruptur\u0103 \u015fi continuitate, s\u0103 afl\u0103m presupusele orient\u0103ri \u015fi tendin\u0163e estetice, cum ar fi neomodernismul sau neoexpresionismul, s\u0103 \u00eentreprindem cercet\u0103ri de sintez\u0103, privind opera poetic\u0103 \u00een ansamblu, pe anumite dimensiuni: poetica realului\/profanului, poetica sacrului, purgatoriul liric, logosul imnic, imaginarul\/limbajul profetic, metafore \u015fi simboluri ale sacrului, stilul poetic etc. Astfel, cele dou\u0103 perspective \u2013 diacronic\u0103 \u015fi sincronic\u0103 \u2013 vor putea oferi complementar o imagine integratoare \u015fi verosimil\u0103 a fenomenului poetic alexandrian\u201c.<br \/>\nN\u0103scut \u00een noaptea de Cr\u0103ciun a anului 1941, \u00een satul Topa Mic\u0103, din p\u0103rin\u0163i \u0163\u0103rani cu nume maghiarizat, Sandor, Ioan, cel de-al doilea copil al lor, din cei trei, \u015fi-a f\u0103cut studiile \u00een satul natal (ast\u0103zi \u015fcoala \u00eei poart\u0103 numele) \u015fi liceul la Cluj. Se \u00eenscrie la Filologie, dar din cauza unor ne\u00een\u0163elegeri cu decanul facult\u0103\u0163ii, Mircea Zaciu, se mut\u0103 la Literele din Bucure\u015fti (1964-1968) unde este re\u0163inut asistent pe l\u00e2ng\u0103 profesoara Zoe Dumitrescu-Bu\u015fulenga, la Catedra de atunci \u201eMihai Eminescu\u201c.<br \/>\nA\u015fa \u00eei urmeaz\u0103 pa\u015fii vie\u0163ii \u015fi ai carierei autorul, \u00een subcapitolele: Peregrinul. Dasc\u0103lul universitar. Binef\u0103c\u0103torul; Consolidarea credin\u0163ei; De la apelativul: Ion la Ioan; Poetul \u015fi Revolu\u0163ia; Omul politic \u015fi religios; Ultimii ani; Cei care l-au cunoscut; Indice cronologic.<br \/>\nAfl\u0103m o mul\u0163ime de am\u0103nunte biografice mai pu\u0163in cunoscute din via\u0163a \u015fi faptele lui Ioan Alexandru. C\u0103ci, de mai multe ori, el se comporta ca un veritabil erou al crezurilor sale estetice, morale \u015fi sociale. Un astfel de moment semnificativ este cel al \u00eenmorm\u00e2nt\u0103rii lui Lucian Blaga, din mai 1961, c\u00e2nd Ioan Alexandru i-a \u00eenso\u0163it sicriul p\u00e2n\u0103 la cimitirul din Lancr\u0103m. Un alt moment important este cel din Poetul \u015fi Revolu\u0163ia din care citez doar \u00eenceputul: \u201eEvenimentele care premerg revolu\u0163ia din 22 decembrie 1989 \u00eel g\u0103sesc pe Ioan Alexandru la post. Cu crucea \u00een m\u00e2n\u0103 \u015fi cu Biblia, cu icoana M\u00e2ntuitorului la sine \u00ee\u015fi ia r\u0103mas bun de la so\u0163ia sa, Ulvine, \u015fi de la cei cinci copii ai lor: \u015etefan, Maria, Ioachim, Rut-Elena, Ioan-Constantin. P\u00e2n\u0103 acum, poetul luptase, \u00eentr-o perioad\u0103 atee, s\u0103-\u015fi scoat\u0103 c\u0103r\u0163ile sale cre\u015ftine, acum lupta lui primea alt sens. Era \u00een noaptea de 21 decembrie \u201989. La manifesta\u0163ie, a venit cu el \u015fi so\u0163ia sa. A stat o vreme. A pl\u00e2ns c\u0103 r\u0103m\u00e2ne singur\u0103 cu cinci copii, \u00eentruc\u00e2t se auzeau \u00eempu\u015fc\u0103turi. \u00abDeci \u2013 spune I. Alexandru \u2013 m-am desp\u0103r\u0163it de so\u0163ie, care mi-a spus: Dac\u0103 a\u015fa \u00ee\u0163i este soarta, Dumnezeu s\u0103 fie cu tine, eu merg acas\u0103 la copii! Eu am r\u0103mas acolo \u00een strad\u0103. F\u0103r\u0103 s\u0103-mi dau seama, a fost o noapte hot\u0103r\u00e2toare, care a schimbat soarta Rom\u00e2niei!\u00bb\u201c<br \/>\n\u00cen bogatul capitol Opera, autorul \u00eel \u00eencadreaz\u0103 pe Ioan Alexandru \u00een genera\u0163ia fericit\u0103 a anilor \u201960, definindu-i crezul artistic, condi\u0163iile debutului (cu volumul Cum s\u0103 v\u0103 spun din 1964), influen\u0163ele neoexpresionismului \u015fi a\u015fa-zisul \u201epurgatoriu liric\u201c \u015fi \u201elogosul imnic\u201c. Pe acest ultim plan, sunt prezentate Imnele bucuriei, Imnele Transilvaniei, Imnele Moldovei, Imnele \u0162\u0103rii Rom\u00e2ne\u015fti, Imnele Iubirii, Imnele Putnei, Imnele Maramure\u015fului. Examin\u00e2ndu-le, autorul st\u0103ruie asupra poeticii realului \u015fi profanului, a sacrului \u015fi profeticului, cu metaforele \u015fi simbolurile sale, precum \u015fi asupra stilului poetic \u015fi limbajului popular ardelenesc.<br \/>\nUn alt capitol este dedicat Eseistului \u015fi c\u0103r\u0163ilor sale, mai \u00eent\u00e2i Iubirea de Patrie (\u00een dou\u0103 volume, 1978, 1985), cu o gam\u0103 variat\u0103 de subiecte, ca fenomenul poetic, misiunea scriitorului \u015fi a artei, despre patrie \u015fi alte topos-uri, despre limb\u0103, cultur\u0103 \u015fi civiliza\u0163ie, despre c\u0103l\u0103torie, despre rela\u0163ia poeziei cu muzica, filosofia \u015fi istoria.<br \/>\nAstfel afl\u0103m c\u0103 \u201eAutorul eseurilor indic\u0103 locurile din patria sa sau de peste hotare pe unde a c\u0103l\u0103torit: Transilvania, Maramure\u015f, Blaj, Alba Iulia, Moldova, Putna, \u0162ara Rom\u00e2neasc\u0103, Dobrogea, Oltenia, Tg. Jiu, \u0162ara Vrancei, Germania, Spania, Roma, Finlanda, Acropole, Delfi, Creta, Moscova, Leningrad, Bulgaria, Japonia, men\u0163ioneaz\u0103 obiective turistice, sanctuare, numele unor arti\u015fti sau scriitori, g\u00e2nditori, istorici, muzicieni, opere de valoare: Eminescu, Co\u015fbuc, Goga, Blaga, Voiculescu, Iorga, P\u00e2rvan, B\u0103lcescu, Rembrandt, Rubens, Luchian, Grigorescu, Andreescu, Ressu, Gh. Anghel, Br\u00e2ncu\u015fi, Enescu, Heidegger, Hagia Sofia etc.\u201c.<br \/>\nSunt bucuros c\u0103 n-a uitat s\u0103 aminteasc\u0103 de c\u0103l\u0103toria sa prim\u0103 \u00een Grecia, invitat la un colocviu pe temele ortodoxiei, dar nea\u015fteptat la aeroport de nimeni, astfel c\u0103 l-am putut salva (era cu unul dintre copii) \u015fi aduce la Ambasad\u0103, unde ne-am reluat vechile discu\u0163ii \u015fi rela\u0163ii de la Bucure\u015fti, unde locuisem o vreme aproape unul de cel\u0103lalt. O pre\u0163uire reciproc\u0103 \u015fi o prietenie ardeleneasc\u0103, re\u00eennoit\u0103 dup\u0103 1989.<br \/>\nInteresant\u0103, atunci ca \u015fi acum, a fost \u015fi r\u0103m\u00e2ne opinia sa despre critica literar\u0103: \u201eCriticului i se cere o mare iubire de Patrie, o mare iubire de adev\u0103r, o minunat\u0103 generozitate, o \u00eenalt\u0103 \u015fi pilduitoare \u00abmoralitate\u00bb (Rostul criticului). El trebuie s\u0103 aib\u0103 un criteriu de judecat\u0103 \u015fi acesta nu poate fi dec\u00e2t \u00ablupta pentru adev\u0103r\u00bb. Marii no\u015ftri critici: Maiorescu, Vianu, Lovinescu, Pompiliu Constantinescu sau C\u0103linescu trebuie \u00een\u0163ele\u015fi \u00een context european\u201c.<br \/>\nE bine c\u0103 nu lipsesc considera\u0163iile lui Ioan Alexandru incluse \u00een eseurile Patria la Pindar \u015fi Eminescu (teza lui de doctorat), C\u0103derea zidurilor Ierihonului sau adev\u0103rul despre Revolu\u0163ie sau Luchian, zugravul, ca \u015fi operele de memorialist (Bat clopotele \u00een Ardeal), de conferen\u0163iar \u015fi traduc\u0103tor (mai ales Ode de Pindar \u015fi C\u00e2ntarea c\u00e2nt\u0103rilor).<br \/>\nDosarul critic consemneaz\u0103, \u00een ordine alfabetic\u0103, aprecierile unor nume ca: Eugen Barbu, N. B\u0103ciu\u0163, Ion B\u0103lu, Mircea Braga, Zoe Dumitrescu-Bu\u015fulenga, Victor Felea, G. Grigurcu, N. Manolescu,<br \/>\nD. Micu, Ioan Negoi\u0163escu, Eugen Negrici, Adrian P\u0103unescu, Al. Piru, Petru Poant\u0103, Ion Pop, Edgar Papu, Alex. \u015etef\u0103nescu, Eugen Simion, Mircea Tomu\u015f.<br \/>\nDespre \u00eenceputurile sale, textul cel mai profund \u00eemi apare, dup\u0103 50 de ani de la apari\u0163ia primului volum, cel publicat atunci de Eugen Simion: \u201eIoan Alexandru aplic\u0103 un principiu, comun expresioni\u015ftilor, dedus din ideea c\u0103 \u00een spatele lucrurilor obscure se afl\u0103 o realitate mai ad\u00e2nc\u0103 a existen\u0163ei, c\u0103 lumea vegetal\u0103 are o fire a ei, la care poetul trebuie s\u0103 ajung\u0103. A descoperi sufletul universului mineral constituie actul poetic decisiv. De la expresioni\u015fti (prin Blaga) sau din animismul folcloric, Ioan Alexandru prime\u015fte aceast\u0103 idee \u015fi o introduce \u00eentr-o mitologie ce surprinde prin \u00eencercarea de a da elementelor m\u0103runte dimensiuni cosmice. A cosmiciza este pentru t\u00e2n\u0103rul poet \u00eens\u0103\u015fi esen\u0163a liricii. &lt;&#8230;&gt; Ioan Alexandru e un poet cum nu se poate mai profund pentru v\u00e2rsta lui, nelini\u015ftit \u015fi profetic, cu o limb\u0103 c\u0103rnoas\u0103 ce \u015ftie, la nevoie, s\u0103 devin\u0103 transparent\u0103 \u015fi diafan\u0103\u201c.<br \/>\nDespre ultima perioad\u0103, dup\u0103 ce-i apreciase ultimele etape, criticul Alex. \u015etef\u0103nescu, examin\u00e2nd Imnele, conchide: \u201ePoetul nu mai \u0163ine la unicitatea revela\u0163iei, la caracterul de eveniment al scrierii unui poem, ci se mul\u0163ume\u015fte cu o mecanic\u0103 a bucuriei, productiv\u0103 \u015fi uniformizatoare\u201c.<br \/>\nDespre reu\u015fita monografiei dedicat\u0103 personalit\u0103\u0163ii lui Ioan Alexandru, un coleg \u015fi prieten al s\u0103u de la Blaj, Ion Buza\u015fi, apreciaz\u0103: \u201ePoet, preot \u015fi profesor pasionat de poezie, Aurel Hancu era unul din cei chema\u0163i s\u0103 realizeze a\u015fteptata monografie consacrat\u0103 celui mai mare poet imnic din lirica rom\u00e2neasc\u0103. A f\u0103cut cercet\u0103ri am\u0103nun\u0163ite \u015fi complexe privind via\u0163a \u015fi activitatea poetului, i-a citit \u00eentreaga oper\u0103, a\u015fa \u00eenc\u00e2t a putut realiza prima ampl\u0103 monografie Ioan Alexandru, adic\u0103 un studiu de ad\u00e2ncime \u015fi amploare care tinde a epuiza tot ce este de spus \u00een leg\u0103tur\u0103 cu o chestiune de istorie literar\u0103\u201c.<br \/>\nA\u015fadar, o carte, mult dorit\u0103 \u015fi a\u015fteptat\u0103 a sosit acum c\u00e2nd se \u00eempline\u015fte o jum\u0103tate de secol de la debutul \u00een volum al unui mare \u015fi, uneori, prea u\u015for uitat poet rom\u00e2n.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Aurel Hancu, Ioan Alexandru \u2013 monografie critic\u0103, Editura Sf\u00e2ntul Ierarh Nicolae, 2014 Profesorul \u015fi preotul greco-catolic din parohia T\u00e2rn\u0103venilor \u015fi a satelor din jur, Aurel Hancu, prieten apropiat al regretatului Ioan Alexandru, a reu\u015fit s\u0103 alc\u0103tuiasc\u0103 \u015fi s\u0103 publice aceast\u0103 prim\u0103 monografie ampl\u0103 pe care o merita \u00eenc\u0103 de mult marele poet. Cartea este compus\u0103&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/ioan-alexandru-portret-complex\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Ioan Alexandru \u2013 portret complex<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[14123,14124],"class_list":["post-23229","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-aurel-hancu","tag-ioan-alexandru-monografie-critica"],"views":1480,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23229","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=23229"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23229\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=23229"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=23229"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=23229"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}